Ortopedie, traumatologie si nursing specific,7 DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE

DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE
SCOLIOZE = deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal.
CIFOZE= deviatie a coloanei vertebrale in plan sagital

  SCOLIOZELE termenul de scolioze il datoram lui Gallen (130-210 ad)= deviatie a coloanei vertebrale in plan frontal. Orice deviere a coloanei vertebrale in plan frontal mai mare de 10 grade este considerata patologica.

CLASIFICARE:

S. Functionale, nestructurale, asa numitele atitudini scoliotice, sunt deviatii in plan frontal in care anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si rx. in pozitie culcata.

S. Structurale sunt scolioze ale caror vertebre au modificari structurale: rotatii, cuneiformizari, ale caror curburi sunt ireductibile clinic si rx. in pozitie culcata si au in general tendinta evolutiva.

Scoliozele functionale stagniara le clasifica in:

1 defecte de postura: -atitudilnile scoliotice apar de obicei in copilarie. Ele pot fi intermitente sau permanente dar clinic si rx dispar cind copilul rste aplecat inainte sau este culcat.Dispar spontan in cursul puseului pubertar.

-scoliozele pitiatice( isterice): anamneza de boala sau teren psihic, precum si faptul ca in timpul somnului indus scolioza dispare, pune dg de S posturala.

2 curburi scoliotice reductibile; atitudini antalgice provocate de afectiuni vertebrale sau juxta vertebrale.

Ex: un conflict discoradicular poate determina o scolioza antalgica care dispare odata cu disparitia cauzei care a provocat-o.

3. curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la distanta de rahis.:

- inegalitate de lungime a membrelor inferioare determina in ortostatism o inclinare a bazinului spre membrul inferior mai scurt. Coloana lombara va corija aceasta oblicitate printr-o curbura compensatorie cu convexitatea spre membrul inferior mai scurt.

-atitudini vicioase ale soldului. Daca atitudinea este ireductibila, bazinul va bascula pt a permite membrelor inferioare sa ramana paralele, iar coloana se va curba, convexitate spre soldul sanatos, restabilind axul vertebral

-retractii musculare ireductibile: torticolis congenital. Sectionarea sau alungirea muschiului SCM retractat va corecta scolioza.

SCOLIOZELE STRUCTURALE

Sunt curburi in plan frontal ale coloanei vertebrale ale caror vertebre prezinta modificari structurale.

Scolioza nu este o boala in sine cu un simptom care apare intr-o multitudine de afectiuni.

Societatea pentru studierea scoliozei a clasificat scoliozele structurale astfel:

CLASIFICARE 1. S. Idiopatice; a.. infantile apar intre 1-3 ani

b..juvenile cand apar peste 4 ani – pubertate;

c. ale adolescentului

2. S. Congenitale: -defecte de formare: vertebra cuneiforma, hemivertebra

-defecte de segmentare: bara nesegmentata unilateral, sau bilateral

3. S. Neuromusculare; - neuropatice – prin leziune neuron motor central in:

- paralizie cerebrala

- degenerescente spinocerebeloase ; . - siringomielie

- tumori medulare

- traumatisme medulare

- prin leziuni neuron motor periferic in:- poliomielita

- traumatisme; - mielomeningocel

- disautonomia Riley-Day

- miopatice: - artrogripoza ; - distrofia musculara . . Duchenne ; - hipotonia congenitala ; - miotonia distrofica

4. Neurofibromatoza

5. Tulburari mezenchimale; Sindr. Marfan, homocistinurie; Sdr. Ehlers-Danlos

6. S. Traumatice : fracturi sau dislocatii vertebrale amielice

7. Contracturi extra vertebrale: post empiem, arsuri

8 .Osteocondrodistrofii: - acondroplazia ; - displazia spondiloepifizara ; - disrafism diastrofic

- mucopolizaharodiozele

9. Tumori ; 10. Afectiuni reumatice

11. Boli metabolice: - rahitism ; - osteoporoza juvenila ; - osteogeneza imperfecta

12. S legate de regiunea lombosacrata: spondiloliza ; spondilolistezis ; - anomalii congenitale

13. Infectiile osoase

SCOLIOZELE IODIOPATICE cea mai frecventa forma

= o incurbare laterala a coloanei verte care apare la un copil sanatos, si la care nu poate fi decelata nici o cauza.

-prevalenta: 1,5 - 3 la mie

Etiologie : factor ereditar; transmitere dominant autozomala: 7% la rude gr.1, 3,6% rude gr.2

- 12% din fete provenite de la mame scoliotice au scolioza.

Rudele de gr.1 cu un parinte scoliotic au sansa de a face scolioza in 10% din . . cazuri,deci de 50 de ori mai mult decat in familiile nescoliotice.

factorii de mediu: nastere pelvina

cresterea: agravarea diformitatilor spinale este mai mare in perioada de crestere rapida;

-factorii legati de potentialul de crestere se pot defini astfel:

1.cu cat pacientul este mai tanar in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravara al curburii; o scolioza aparuta la o fetita de 4 ani are o perioada evolutiva probsabila de 13 ani, in timp ce o scoliiza aparuta la 14 ani are o perioada evolutiva de 3 ani pana la maturitate osoasa;

2.risc de agravare al curburii este mai mare inainte de aparitia primei menstruatii la fete si a parului . pubian la baieti;

3.cu cat este mai mic gradul testului Risser, cu atat este mai mare riscul agravarii curburei.

Particularitatile curburii:

- dubla curbura majora are o tendinta mai mare de agravare dacat o singura curbura majora;

-cu cat este mai mare gradul curburii in momentul dg cu atat este mai mare riscul de agravare.

Examenul clinic =in ortostatism va nota eventualele defecte la nivelul membrelor inferioare,o asimetrie in . circumferinta sau in lungime.

=anamneza corecta: varsta la care a aparut, cum s-a nascut copilul, daca vede bine, cum sta in . . banca, ce sport face, daca mai are cineva in familie scolioza.

Examinarea copilului in ortostatim dezbracat : examinarea pielii cu atentie pentru a decela leziuni pigmentare, tumori subcutanate, zone de hiperpilozitate, cicatrici. Pete de culoare cafe au lait, pot semnala prezenta unei neurofibromatoze, o zona de hiperpilozitate poate arata o spina bifida sau chiar o malformatie medulara.

Atunci cand exista o inegalitate a membrelor inferioare se observa o denivelare a crestei iliace.

Din spate se urmareste coloana veret, simetria omoplatilor, egalitatea triunghiului format de talie cu bratul pe langa corp.

Folosirea firului cu plumb:verticala firului cu plumb asezat la nivelul apofizei spionoase C7 cade in mod normal la nivelul santului interfesier.

Dermatizarea coloanei vertebrale: pacientul aplecat in fata. Cu degetul se apasa dea lungul apofizelor vertebrale incepand de la C7 pana la sacru. Apoi se ridica copilul si se observa curbura coloanei vertebrale. Daca scolioza este posturala coloana este dreapta, daca se pastreaza curbura avem o scolioza structurala.

Examenul radiologic :rgf se face pe film mare 30/90 in pozitie ortostatica

Numai rgf. Fata ; Cu creste iliace ;Bending test;Plan de electie;Test Risser;Test Cobb ;Testul Nash- Moe

RADIOGRAFIA IN PLAN DE ELECTIE

IN SCOLIOZELE GRAVE, CURBURA VERTEBRALA NU ESTE PLASATA PERFECT NICI IN PLAN FRONTAL NICI SAGITAL. RGF. DE FATA SI PROFIL DAU DOUA PROIECTII ORTOGONALE ALE UNEI CURBURI CARE ESTE PARALELA CU UN PLAN INTERMEDIAR INTRE CEL FRONTAL SI CEL SAGITAL—PLANUL DE ELECTIE AL LUI STAGNARA SI DU PELOUX

Planul de electie poate fi usor identificat daca aparatul de radiologie are intaritor de imagine. Rotind usor pacientul se poate identifica incidenta in care corpii vertebrali apicali sunt cel mai bine vizualizati.

Clinic se repereaza versantul intern al gibozitatii costale. In regiunea toracala, planul de electie este paralel cu acest versant intern. Este suficient sa asezam pacientul in asa fel incat versantul intern al gibozitatii sa fie paralel cu placa radiografica, pentru a obtine planul de electie.

APRECIERE RGF A REDUCTILITATII CURBURILOR bending test

Aprecierea rgf a reductibilitatii curburei este necesasra inainte de tratament, ortopedic sau chirurgical. Ea se realizeaza pe rgf de fata, in decubit dorsal si inclinare maxima, activa a pacientului, spre convexitatea curburii = bending test. Pentru o scolioza dublu majora, toracala dreapta si lombara stanga sunt necesare, o rgf toracala de fata, in decubit dorsal, cu inclinare maxima spre dreapta si o rfg lombara de fata, in decubit dorsal cu inclinare maxima spre stanga. Aceste manevre evidentiaza reductibilitatea imediata,maxima a curburilor.

RADIOGRAFIE FATA PENTRU REDUCTIBILITATE PENTRU APRECIEREA REDUCTIBILITATII CURBURILOR JOASE, STAGNARA RECOMANDA RGF DE FATA SUB TRACTIUNEA MEMBRULUI SUPERIOR SI INFERIOR DE ACEEASI PARTE A CURBURII

RADIOGRAFIE FATA IN SUSPENSIEIn curburile severe peste 70 grade, bedding testul nu da o imagine exacta a reductibilitatii maxime. Se face radiografie in suspensie.

Testul Risser 6 grade 1–nucleul secundar de osificare nu a aparut; 2–aparitia nucleului la nivelul SIAS;

3–nucleul atinge ݣreasta iliaca; 4–nucleul coafeaza ݯreasta iliaca ;5–nucleul coafeaza intreaga creasta iliaca;

6-nucleul complet sudat la creasta iliaca

Metoda Cobb : Evaluarea gravitatii curburii scoliotice pe rx fata in ortostatism . Se noteaza vertebrele limita, sup si inf ale curburii. Unghiul format de perpendiculara pe tangenta la platoul superior al vertebrei limita superioare cu perpendiculara pe tangenta la platoul inf al vertebrei limita inf reprezinta unghiul scoliozei.

Metoda Cobb MASURAREA ROTATIEI VERTEBRALE
Metoda Nash – Moe GRADUL O: cei doi pediculi sunt localizati simetric;

GRADUL I: pediculul din concavitate incepe sa dispara

GRADUL II: pediculul din concavitate a disparut;

GRADUL III: pedicolul din convexitate este la mijlocul corpului vertebral.;

GRADUL IV: pediculul dinspre convexitate depaseste mijlocul vertebrei spre partea opusa

EXAMEN RMN de obicei in scoliozele idiopatice curburile toracale sunt pe dreapta. DACA APARE PE STG trebuie suspectata o alta etiologie (siringomielia, maladia Arnold Chiari). In acest caz se impune ex neurologie si RMN pt vizualizare maduva spinarii.

EXPLORAREA FUNCTIEI RESPIRATORII = SPIROGRAFIA Se impune in scoliozele toracice grave, in care diminuarea capacitatii vitale poate cobori pina la valori de 0,55 -0,51. Teoretic aceste valori sunt incompatibile cu viata, dar ea este atinsa printr-o regresiune lenta, organismul reusind adaptarea.

Volumul rezidual este mic ; Volumul respirator curent mic, 0,31. ;Frecventa respiratorie de cca 20 respiratii pe minut.

Pp. a CO2 normala ; Pp. a O2 scazuta

Tratament Terapia corecta este multidisciplinara: ortoped, radiolog, kinetoterapeut , psiholog si asistent social ( care poate . fi inlocuit de parinte si profesor).

In mare exista trei mijloace terapeutice ce se pot utiliza: kinetoterapie, trat ortopedic si trat chirurgical, fie separat fie impreuna In functie de 3 factori: -unghiul Cobb ; -rotatia vertebrala ; -test Risser

Tratament scolioza sub 30 grade, neevoluata, inaintea maturitatii osoase=kinetoterapie:
-intarire a musculaturii in atitudine corijata a scoliozei

-o readaptare a pacientului la viata cotidiana mentinandu-si pozitia corijata si o adaptare a mediului . inconjurator familial si chiar scolar pt al ajuta sa-si mentina pozitia corijata.

-maturarea si dezvoltarea sistemului de echilibru.

Pe scurt: - gimnastica medicala de 3 ori pe sapt sub control kineto.

-efectuarea de sporturi complexe: inot

-pozitie scris citit corecta: scaun cu tetiera si cu perna la nivelul vertebrei angulare centrala, picioarele pe un . scaunel de cca 20 cm, pupitre inclinate cu 25 grade.

-dormit pe pat tare: saltea relaxa ortopedica, fara perna mare.

Obligatoriu control Rx la 6 luni cu masurarea unghiului Cobb. Daca unghiul nu creste sau creste sub 5 grade, se continua tratamentul kineto. Daca curbura se mareste cu 6 grade sau mai mult, atunci se trece la tratament ortopedic.

Tratamentul ortopedic se adreseaza scoliozelor peste 30 grade la pacientii cu imaturitate a scheletului ( Risser 0-2) ,la scoliozele care au crescut cu peste 6 grade sub tratament kineto, intre 2 Rx efectuate la 6 luni. Limita maxima la care se poate incerca tratament ortopedic max.50 gr.

Tratamentul ortopedic consta in corectarea scoliozei cu un corset ortopedic pe care pacientul in poarta 23 ore din 24. O singura ora pe zi fara corset pentru igiena si gimnastica medicala.

Scopurile unui corset ortopedic consta in:

-corectia curburii cu 50% sau mai mult. Curburile care nu se redreseaza cu 50% sunt urmate de rezultate insufici;

-sa nu produca deformari secundare. Pelotele de presiune pot produce escare la locul de aplicare. Corsetul . . Milwaukee se sprijina initial pe menton si determina deformatii ale maxilarului inferior.

-nu trebuie sa altereze functiile fiziologice normale. Sau depistat reducere a filtrarii renale, a fluxului sanguin normal . si a reducerii excretiei de Na imediat dupa aplicarea corsetului Boston.

-sa fie posibil de purtat si sa aiba un aspect cosmetic acceptabil. Multi adolescenti refuza purtarea corsetului Milwaukee care este prea evident sub imbracaminte.. Sau semnalat tulburari psihice legate de purtarea corsetului.

Corsetul pentru scolioza trebuie sa aiba o serie de principii biomecanice:-sa reduca lordoza lombara;

-sa faca elongatia longitudinala a coloanei vertebral

-sa aplice forte transversale ptru corectia curburilor.

Tipuri de corsete

Corset Milwaukee: imaginat in ani 1940 initial pentru imobilizarea postoperatorie a pacientilor cu scolioza poliomielitica si ulterior in tratamentul nechirurgical al scoliozelor. A fost cel mai folosit tip. Este format dintr-o piesa pelvina fixa, inchisa in spate cu rol de reducere a lordozei lombare de la care pleaca 3 tije, 2 post care se termina cu prijin occipital si una ant cu sprijin mentonier.

Corset Boston:1972imaginat ca sa poata fi purtat sub haine,care cu timpul a fost modificat si individualiza dupa mulaje.

Corsetul Cheneau, este utilizat cu precadere in Europa de catre asa numita scoala Lyoneza cea care a modifical radical tratamentul chirurgical prin Dr. Cotrel.. Din statistica de 1006 cazuri de scolioze sub 40 grade tratate cu corset Cheneau, rata de esec este de numai 9%.

Tratament chirurgical Daca scoliza este dg cu un unghi de peste 40-45% se impune tratament chirurgical. El se poate efectua intre puseul pubertar de crestere si maturitatea osoasa, in general in jurul varstei de 12-13 ani.

Din 1995 o data cu inovarea haloului de catre Nickel pregatirea preoperatorie s-a simplificat

Actualmente preoperator pacientului i se aplica un aparat ghipsat pelvin de care se prind 4 bare longitudinale, filetate, ce se infileteaza intr-un halou fixat pe calota craniana, asa numita tractiune halo-pelvina.

Zilnic barele se alungesc cu cate un mm, 3-4 sapt timp in care gradul curburii se reduce substantial.

Interventia chirurgicala ce urmeaza este mixta de fixare a corectiei ce se obtine si artrodeze vertebrale cu grefe osoase spongioase. Harrington a imaginat tehnica operatorie folosind 2 tije filetate prin care obtine elongarea, si fixarea lor cu carlige intre apofizele laterale ale vertebrelor. Instrumentatia Herrington reuseste sa redreseze curburi in jur de 50% din val initiala

Dezavantajele Instrumentatiei Harrington avand numai 2 puncte de sprijin pe coloana, montajul este putin rigid si necesita postoperator imobilizare la pat in corset gipsat 4-5 luni. Exista riscul deteriorarii punctelor de sprijin

Ruptura de oboseala a tijelor . Are efect minin asupra rotatiei vertebrale.

INSTRUMENTATIE ISOLA Tratament chirurgical

Eduard Luque a avut ideea de a folosi pt corectia diformitatilor, sirme trecute sub lamelar pe care apoi le-a inlocuit cu bare netede in forma de L punand bazele sistemului de instrumentatie spinala segmentara, sistem care derota vertebrele.

Yves Cotrel a modificat instrumentarul reusind prin tehnica lui tridimensionala sa practice derotarea tuturor vertebrelor prin tractiune cu suruburi si lamele metalice a fiecarui vertebra, evitand in postoperator imobilizarea in aparat gipsat. Dupa orice elongare si fixare vertebrala obligatoriu portoperator pacientul va purta un corset ortopedic pana la terminarea perioadei de crestere.

Scoliozele congenitale apar de obicei in urma unor defecte de segmentare ale uneia sau mai multe vertebre.

Dg. Se pune in principal pe rx. dar pt tratament operator este necesara tomografia.

Tratamentul este obligatoriu chirurgical si cuprinde anumiti timpi: -sectionarea barii vertebrale prin abord ant digestiv;

-tractiune halo-pelcina

-fixare si artrodeza tip Cotrel sau altele mai noi.+ corset ortopedic.

Sindromul Klippel-Feil = anomalie a regiunii cervico-occipitale insotita de scolioza cervicala si synkinesie

=copilul nu poate face flexia si extensia capului pe torace

=Cateodata, scolioza care insoteste malformatia cervicooccipitala poate fi cervicotoralara superioara

SCOLIOZELE DIN NEUROFIBROMATOZA RECKINGHAUSEN Neurofibromatoza este o afectiune ereditara, care se manifesta clinic--neurofibroame: tumori fibroase legate de filetele nervoase superficiale ca mici nodozitati neaderente de tesuturile vecine, de 2-5 mm.

-schwanoame in spatii intercostale, in mediastin, in orbita

-leziuni cutanate= pete cafe au lait: 6 sau mai multe pete cu diam> 5 mm inainte de aparitia pubertatii. Au de . obicei contururi nete.

-hipertrofia unui membru sau a unui segment= angioame;

-noduli Lisch: hamartroame pihmentare ale irisului prezente in 94% din cazuri la copii peste 6 ani.

-leziuni scheletice: incurbarea congenitala a tibiei, pseudartroze

-scolioza

SCOLIOZA DIN DISTROFIA MUSCULARA DUCHENNE Maladia Duchenne este o distrofie musculara care apare predominant la baieti, este caracterizata prin slabiciunea musculaturii proximale si se transmite dupa modelul recesiv legat de sex. Defectul genetic a fost localizat la nivelul genei locus 21 al cromozom X.

Dg diatrofiei se face intre 3 si 5 ani. Musculatura gambei apare marita de volum, exista o slabiciune musculara proximala, o retractie usoara a tractului iliotibial si a tendonului sachilian, o dificultate in urcatul scarilor. Ulterior apare o lordoza, o baza de sustentatie marita si un mers cu semnul trendelendurg pozitiv. Spre 8-10 ani apare slabiciunea cvadricepsului si a fesierului mare, bilateral, face mersul independent dificil. Se instaleaza coxa flecta, genu flexum. La 11-13 ani copilul devine dependent de fotoliul rulant. Moartea survine la 20 ani.

CIFOZELE

  Definitie: o accentuare a convexitatii posterioare si o concavitate anterioara   excesiva

Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate in plan sagital a coloanei vertebrale.

Clasificare: Cifoze functionale sau posturale ; Cifoze structurale

Cifozele functionale sau posturale sunt cifozele care nu se insotesc de modificari de structura ale corpurilor vertebrale si ale caror curburi sunt reductibile disparand in decubit sau chiar prin contractura voluntara a musculaturii trunchiului.

Aici ,in afara de atitudinea astenica prepubertara, putem incadra si cifoza ce apare intr=o miopie necorectata prin ochelari, sau cifoza ce apare la fetite in perioada pubertara o data cu cresterea sanilor.

Cifozele structurale, sunt cifozele rigide, fixe, care nu se pot redresa decat cel mult partial, care nu dispar in decubit. Ele se insotesc de modificari de structura a corpilor vertebrali.

Etiologie: Traumatice ,iatrogene(post laminectomie);inflamatorii(poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoetica);

infectioase; Cifoza Scheuerman ; Degenerative; maladia Paget, fracturi osteoporotice ; Congenitale ; Neoplazice;

Displazice(acondroplazia); Neuromusculare

CIFOZA SCHEUERMANN 1920Holger Scheuerman descrie o cifoza juvenila,cu lez vertebrale tipice, cu spate rotund asteni

Etiopatogenie:- necrozei aseptice a listerului marginal vertebral (Scheuermann)

-herniilor intraspongioase vertebrale datorita slabirii rezistentei placii cartilaginoase (Schmol)

Azi se admite ca la baza aparitiei cifozei din maladia Scheuermann stau 2 factori:

1.alterarea armaturii fibrilare a placii cartilaginoase vertebtale, printr-o tulburare a metabolismului mucopolizaharidelor;

2. factor mecanic. In timpul puseului pubertar de crestere, in care structurile sunt remaniate si presiunile crescute, atitudinile de cifoza atat de frecvente in viata zilnica (statul in banca) fac ca presiunile sa fie distribuite inegal, sa supraincarce peretele vertebral anterior. Distrofia preexistenta va determina, sub influenta presiunilor anormal ridicate, o cuneiformizare a vertebrelor. Procesul de osificare a inelului marginal este incetinit, sau chiar oprit, la partea anterioara. Ulterior se instaleaza o cifoza structurala, care evoluiaza progresiv catre agravare si apoi rigidizare la terminarea cresterii. Pentru a redresa trunchiul, pacientul cifotic isi va creia o lordoza compensatorie, predominent lombara, completandu-se astfel tabloul clasic al cifozei juvenile.

Simptomatologie clinica Debut in jur de 10 ani. Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan poate fi unicul semn.

Durerea poate aparea in 20% din cazuri la inceput. Incidenta ei creste daca cifoza apare la 1 sau a2vertebra lomba

Localizarea din cifoza poate fi: toracala, toracolombara sau lombara.

Radiografia de profil in ortostatism
Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann: neregularitati ale placilor vertebrale superioare si inferioare;

ingusterea spatiului discal;

cuneiformizarea cu peste 5 garde a uneia sau mai multor vertebre

Examenul tomografic pune in evidenta neregularitatile placilor vertebrale si permite masurarea mai fidela a cuneiformizarii, precum si evidentierea precoce de hernii in corpul vertebral.

Radiografia de profil in ortostatismTratament in functie de varsta si de gradul cifozei. In cifozele de 45-50 grade suple, cu modificari vertebrale reduse, tratamentul este kinetoterapeutic si imobilizare in orteza Picault sau un ham de memorie

Daca in 6 luni nu apare o corectie sau stagnare, ci cifoza se mareste se trece la trata ortopedic, imobilizare in corset. . Daca cifoza are localizare lombara, corsetul este scurt, lordozant. Daca cifoza are localizare toracala sau toracolombara corsetul folosit este Milwaukee.

Cand curbura cifotica este rigida, ea trebuie corectata initial cu ajutorul aparatelor ghipsate dupa care tratamentul continua cu corset Milwaukee. Stagnara a realizat un tratament ambulatoriu ce cauta sa protejeze de presiuni anormale zidul anterior al vertebrelor afectate, printr-o extensie localizata, care transfera presiunea pe arcul vertebral posterior.

Redresarea cifozei prin metoda Stagnara Redresarea se obtine cu un aparat gipsat aplicat in doi timpi. Aparatul gipsat se aplica anterior pe simfiza pubiana si este bine mulat pa peretele abdominal, iar posterior se sprijina pe sacru si se ridica pina sub axul cifozei. (in timpul aplicarii aparatului pacientul sta intr-o moderata flexie anterioara a corpului si cu usoara flexie a coapselor). Timpul doi realizeaza corectia cifozei, extinzand coloana peste marginea superioara si posterioara a aparatului gipsat, pacientul fiind in decubit dorsal pe o masa si cu o cala sub partea posterosuperioara a gipsului,. Corsetul gipsat se completeaza anterior cu un plaston armat ce ia punct pe manubriul sternal.

Corectia cifozei prin aparat gipsat in doi timpi

Corectia optima se obtine cu ajutorul a 2-3 aparate gipsate, schimbate la 3 sapt. Mentirea corectiei este continuata apoi cu un corset din plexiglas cu aceleasi puncte de sprijin pe care pacientul il mentine 22 ore din 24, pana la terminarea cresterii.

Statistica arata ca reducerea obtinuta este de pana la 30-32 grade.

Tratament chirurgical

5% din pacientii cu cifoza tratati ortopedic ajung sa fie operati. Daca cifoza nu sa redresat sub aparate ortopedice se poate face elongatie pe tije harington si arterodeza cu grefe urmate de fixare externa in corset pana la maturarea osoasa. Pt adultii cu cifoze grave si rigide se indica o elongatie progresiva cu ajutorul haloului timp de 30 zile dupa care interventie de elongare pe instrumentatie harington sau placi.

Cifoza din spondilita ankilopoetica Spondilita ankilopoetica, boala reumatismala, colagenoza, duce la modificarea coloanei dorso lombare in coloana de bambus si cifoza, care au ca efect marcant limitarea ariei vizuale. Operatia consta in redresarea coloanei cu scoaterea unui ic posterior si fixare cu instrumentatie Harington.

CIFIZA DIN MUCOPOLIZAHARIDOZA

=tulburare genetica a metabolismului mucopolizaharidozelor ce duce la acumularea lor in tesut osos, sub forma unor produsi intermediari care nu mai sunt degradati si eliminati, determinand aparitia unor boli generic numite mucopolizaharidoze:

BOALA HURLER – Gargoilismul - Afectiune autosomal recesiva caracterizata prin tulburari osteogenetice encondrale: nanism, intarziere mintala, tulburari metabolice ce duc la acumulari de derivati de mucopolizaharide, la nivelul viscerelor ( splenomegalie), sistemului nervos, tesutului subcutanat si la nivelul oaselor si articulatiilor.

Exista la nastere, dar se evidentiaza spre varsta de 2-3 ani, avand un caracter progresiv.

Depistarea in urina a unor mucopolizaharide permite confirmarea diagnosticului.

– aspect clinic caracteristic -Cap voluminos, dispropotionat de mare in raport cu corpul: -frunte bombata, radacina nasului turtita, nasile largite, buzele groase, limba suparator de mare.

-sprincenele groase, ochii indepartati, urechile mari dezlipite, pielea ingrosata

== aspect grotesc al fetei==

Gatul scurt, capul pare infundat in umeri

Toracele scurt,cifotic, abdonen mare, proeminent

Membrele superioare si inferioare in usoara abductie si semiflexie ca la antropoide.

Alterarri ale corneei ;Hepatospenomegalie ;Dezvoltare psihica intirziata

BOLNAVUL SEAMANA CU GARGUILLES de pe acoperisul catedralelor gotice. Supravietuire 10 -12 ani.

BOALA MORQUIO – BRAILSFORD Leziuni vertebrale,leziun epifizare dar cu inteligenta normala: produsii nu sunt toxici

SIMPTOME:- Recunoscuta la 12-18 luni cand copilul incepe sa mearga:tulburarile de osteogeneza produc leziuni ale cartilajelor de crestere la nivelul epifizelor ( cifoza, genul valgum, etc

La nivelul coloanei lombara: vertebre turtite, largite transversal.

EXAMEN RADIOLOGIC La nivelul soldului, leziunile cuprind cotilul care aste evazat, turtit neregulat.

Capul femural turtit, fragmentat, subluxat. ; Metacarpienele au un aspect conic “in capatana de zahar”
Vertebrele sunt turtite, largite transversal. ; Cifoza se datoreste primelor doua vertebre lombare care sunt cuneiforme. Cifoza idiopatica nu arata modificarile ce apar in cifoza Scheuermann dar evolutia si tratamentul sunt identice. De obicei se corecteaza prin aparate gipsate succesuive.

Cifoza prin fracturi osteoporotice este o cifoza unghiulara din cauza tasari de pana la 30% a corpului vertebral, insotita de durere care apare acut si tine si peste 3 luni. Dg de obicei se pune pe rx si pe DXA. Fiind o cifoza care apare tardiv, la decada 5-6 de viata tratamentul este de sustinere a coloanei prin ortteze cervicotoracolombare (corset Cheaneau) si tratarea osteoporozei cu biofosfonati 3-5 ani.

ASPECT DE CIFOZA UNGHIULARA IN OSTEOPOROZA

Cifoza postinfectioasa apare in urma diseminarii pe cale hematogena a infectiei la nivelul corpului vertebral sau a doua corpuri vertebrale. Daca distrugerea corpului vertebral este laterala,apare scolioza .Alteori apare o cifoscolioza

Radiografia arata o ingustare a spatiului vertebral, leziuni litice ale unuia sau doua corpuri vertebrale cu cuneiformizarea acestora si zone de sceroza osoasa.

Tratamentul in cazul instalarii cifozei, este chirurgical, sub protectia unei antibioticoterapii tintite, prin debridare,reconstructia coloanei anterioare cu autogrefe. Postoperator pacientul va purta o orteza.

SPONDILOLISTEZISUL s-ar traduce cu alunecarea coloanei. De obicei o gasim la L5S1 sau mai ra L4L5.

Examen clinic: simptomele (durerea, impotenta moderata) sunt absente la activitate curenta dar apar la activitati fizice. Simptomele radiculare sunt de regula absente, totusi exista cazuri cand hernia discala este manifesta clinic.

Examen radiologic se face in trei incidente: fata, profil si ݯ Pe radiografia pe incidenta oblica ݯe obs imaginea de catel cu zgarda, semn patognomonic de spondilolistezis.

Rx de profil ne arata gradul de alunecare: grad I alunecare intre 0-25% ; grad II alunecare 25%-50%

grad III alunecare 50%-75% ; grad IV alunecare peste 75%.

De obicei un spondilolistezis de grad I-II este asimptomatic in sactivitate curenta, si este manifest prin durere, limitare a flexiei in efort.

Tratamentul initial al spondilolistezisului simptomatic este conservator si include repausul, modificarea activitatii fizice, tratament antiinflamator nesteroid, exercitiile fizice care includ tractiunile si corsetul..

Un procent mic necesita tratament chirurgical de stabilizare prin artrodeza posterolaterala L5S1