151.Medicamente, care schimbă culoarea urinii, sunt:
a. Furazolidon
b. Rifampicină
c. Omeran
d. Oxaciclină
e. Piramidon, Algocalmin
Răspuns: a, b, e
152.*Vărsături fecaloide apar în:
a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite
Răspuns: c
153.Hematemeza – vărsăturile sangvinolente şi de sânge pur se datorează unor:
a. boli ale stomacului
b. boli de sânge - coagulopatii
c. tratamente anticoagulante
d. pneumonii
e. TBC pulmonar
Răspuns: a, b, c.
154.Elemente patologice apărute în scaun pot fi:
a. apă
b. mucus
c. puroi
d. sânge
e. alimente parţial digerate
Răspuns: b, c, d.
155.Scăderea corporală rapidă apare în cazul:
a. eliminării edemelor
b. eliminării ascitei
c. administrării unor diuretice
d. după efort fizic
e. unei diareei severe
Răspuns: a, b, c, e.
156.Se cântăresc zilnic pacienţii cu:
a. insuficienţă cardiacă
b. TBC pulmonar
c. tratamente cu cortizon
d. tratamente cu diuretice
e. sindrom diareic
Răspuns: a, c, d, e
157.Scurgeri patologice vaginale la femei apar:
a. la ciclu menstrual
b. în infecţii genitale
c. în tumori genitale
d. în afecţiuni renale
e. după avorturi
Răspuns: b, c, e.
158.*Leucoreea este:
a. scaun cu sânge
b. spută purulentă
c. secreţie nazală patologică
d. secreţie vaginală patologică
e. scurgere sangvinolentă vaginală
Răspuns: d.
159.Paloarea persistentă poate avea ca şi cauză:
a. anemia
b. icterul
c. irigaţia insuficientă cronică a pielii
d. efortul
e. bolile consumptive
Răspuns: a, c, e.
160.Roşeaţa intensă a pielii poate să apară în:
a. febră
b. emoţii
c. efort fizic
d. anemii
e. şoc hemoragic
Răspuns: a, b, c
161.Erupţiile cutanate se pot întâlni în:
a. icter
b. anemii
c. reacţii alergice
d. boli infecţioase
e. alergii medicamentoase
Răspuns: c, d, e
162.Sunt considerate mişcări involuntare următoarele:
a. Miocloniile
b. torticolisul
c. tremurăturile
d. flexia antebraţului
e. mişcările coreice
Răspuns: a, c, e
163.*Epistaxisul este:
a. hemoragie vaginală
b. urină hipercromă
c. scurgere patologică din cavitatea auriculară
d. sângerare din cavitatea nazală
e. sângerarea gingiilor
Răspuns: d
164.*La bolnavii alcoolici, semnul major al abstinenţei este:
a. paloarea
b. roşeaţa
c. tremurăturile grosolane, generalizate
d. transpiraţii
e. setea
Răspuns: c
165.Cele mai importante caractere ale durerii sunt următoarele:
a. intensitatea
b. localizarea
c. culoarea
d. durata
e. iradierea
Răspuns: a, b, d, e
166.*Intradermoreacţia se efectuează:
a. pe suprafaţa de flexie a antebraţului
b. pe zona fesieră
c. pe pielea păroasă a capului
d. pe lobul urechii
e. pe tegumente abdominale
Răspuns: a.
167.Examinarea radiologică a colonului se efectuează prin:
a. irigografie
b. endoscopie
c. Rx nativ
d. tuşeu rectal
e. laparotomie
Răspuns: a, c
168.Colecistografia este contraindicată în:
a. fractură osoasă
b. hipertermie
c. insuficinţă renală acută
d. colecistită acută
e. icter grav
Răspuns: a, b, c
169.Examenul radiologic al rinichilor se poate efectua prin:
a. radiografie simplă
b. urografie
c. pielografie ascendentă
d. ecografie
e. pasaj baritat
Răspuns: a, b, c
170.*Cu ajutorul bronhoscopului se poate examina:
a. stomacul
b. rinichii
c. bronşiile
d. esofagul
e. laringele
Răspuns: c.
171.Rectul se examinează cu:
a. laringoscop
b. rectoscop
c. bronhoscop
d. tuşeu rectal
e. specul vaginal
Răspuns: b, d
172.Pentru efectuarea colposcopiei este necesară:
a. masă ginecologică
b. colposcop
c. soluţie lugol
d. substanţă de contrast
e. soluţie de acid acetic 3%
Răspuns: a, b, c, e
173.Scintigrafia se poate utiliza ca metodă de explorare a următoarelor organe
respectiv sisteme:
a. sistem osos
b. sistem nervos central (SNC)
c. tiroidă
d. ficat
e. sistem muscular
Răspuns: a, b, c, d
NURSING COMUNITAR
174.*Principiul echităţii în activitatea de nursing comunitar se refe*ră la:
a. nediscriminarea între pacienţi;
b. doar îngrijiri medicale;
c. îngrijiri medicale şi sociale;
d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;
e. îngrijiri la domiciliu.
Răspuns: a
175.Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri către:
a. pacienţi în mod individual;
b. populaţie sănătoasă;
c. pacienţilor din clinici;
d. pacienţi din centre medicale;
e. elevi.
Răspuns: a, b, c, d, e
a. menţinerea funcţiilor vitale;
b. diagnosticul medical al afecţiunilor cronice;
c.optimizarea somnului şi odihnei;
d. diagnosticul medical al afecţiunilor acute;
e. procurarea hranei pacienţilor.
Răspuns: a, c
177.Activitatea asistenţilor comunitari este ghidată de următoarele principii:
a. echitate;
b. etică;
c. cooperare internaţională;
d. remuneraţie;
e. cerere-ofertă.
Răspuns: a, b
178.În luarea unor decizii etice, asistenţii comunitari trebuie să urmărească:
a. colectarea datelor;
b. ierarhizarea prioritătilor;
c. clasificarea socială a pacienţilor;
d. atitudinea familiei;
e. dovedirea statutului de asigurat.
Răspuns: a, b
179.Principiile avute în vedere de către asistenţii comunitari în procesul de îngrijiri sunt:
a. principiul beneficiului;
b. principiul autonomiei;
c. principiul calităţii;
d. principiul perfecţionării continue a cunoştinţelor;
d. principiul socializării.
Răspuns: c, d
180.Asistenţii comunitari au rol în:
a. îngrijirea primară;
b. rezolvarea în mod independent a urgenţelor medicale;
c. îngrijirea pe termen lung;
d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienţilor;
e. intermedierea conflictelor din familiile pacienţilor.
Răspuns: a, c
181.*Responsabilităţile generale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile a. primare de
sănătate sunt:
b. diagnosticul medical al bolii acute;
c. prevenirea complicaţiilor;
d. tratamentul bolii identificate;
d. modificarea tratamentului în absenţa unor rezultate
satisfăcătoare;
e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea
tratamentului.
Răspuns: b
182.Responsabilităţile medicale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile primare de
sănătate sunt:
a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;
b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;
c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi
afecţiunii pacientului;
d. prevenirea complicaţiilor;
e. internarea în spital a pacienţilor.
Răspuns: a, d
183.*Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau
simptome) în tulburările stării de conştienţă pot fi:
a. dezorientarea;
b. halucinaţiile;
c. fuga de idei;
d. delirul;
e. amnezia.
Răspuns: a
184.Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau
simptome) în tulburările gândirii sunt:
a. fuga de idei;
b. halucinaţiile;
c. furia;
d. incoerenţa în vorbire;
e. coma.
Răspuns: a, d
185.* Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau
simptome) în tulburările de memorie sunt:
a. coma;
b. halucinaţiile;
c. amnezia;
d. retardul mental;
e. ruria.
Răspuns: c
186.Tulburările afective ale pacienţilor pot fi:
a. furia;
b. amnezia;
c. apatia;
d. logoreea;
e. saţietatea.
Răspuns: a, c
187.Delirul poate fi:
a. de gelozie;
b. erotic;
c. depresiv;
d. religios;
e. anxios.
Răspuns: a, b, d
188.Tulburările activităţii motorii sunt:
a. restrângerea activităţii;
b. lentoarea ideativă;
c. fuga de idei;
d. agitaţia motorie;
e. debilitatea mentală.
Răspuns: a, d
189.Tulburările inteligenţei sunt:
a. coma;
b. debilitatea mentală;
c. retardul mental;
d. imbecilitatea;
e. agitaţia psihomotorie.
Răspuns: b, c, d
190.Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru de sarcină sunt:
a. greţuri;
b. vărsături;
c. semne de fals travaliu;
d. dispariţia ciclului menstrual;
e. travaliul adevărat.
Răspuns: a, b, d
191.Obiectivele activităţii asistenţilor comunitari pentru femeia gravidă sunt:
a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;
b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;
c. igiena corporală a nou-născutului;
d. să primească toate informaţiile cu privire la naştere şi travaliu;
e. internarea în Maternitate.
Răspuns: a, b, d
192.Obiectivele asistenţilor comunitari în îngrijirea sugarului sunt:
a. îngrijirea corporală;
b. diagnosticul medical al bolilor acute;
c. recomandări de alimentaţie;
d. instruirea mamei;
e. diagnosticul medical al bolilor cronice.
Răspuns: a, c, d
193.Obiectivele esenţiale ale îngrijirii sugarului sunt:
a. asistenţa efectivă;
b. alimentaţia;
c. călirea organismului;
d. profilaxia rahitismului;
e. procurarea lenjeriei.
Răspuns: a, c, d
194.Care dintre următoarele situaţii pot fi considerate contraindicaţii ale vaccinării:
a. hipersensibilitate cunoscută;
b. copii cu antecedente de boli acute;
c. copii cu SIDA sau HIV;
d. dezordini imunitare;
e. starea de sănătate.
Răspuns: a, c, d
195.*Simptomele cognitive ale demenţelor sunt:
a. agitaţia;
b. tulburări de memorie;
c. tulburări de limbaj;
d. tulburări de dispoziţie;
e. coma.
Răspuns: b
196.*Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la:
a. memoria de scurtă durată;
b. amintirile din copilărie;
c. întâmplări recente;
d. informaţii noi;
e. surditate.
Răspuns: a
197.Ideile delirante ale bolnavului cu demenţă sunt:
a. idei de furt;
b. idei de abandon;
c. halucinaţii auditive;
d. chiriaşul fantoma;
e. euforia.
Răspuns: a, d
198.Calea de administrare a vaccinurilor poate fi:
a. intradermic;
b. intravenos;
c. intramuscular;
d. oral;
e. intraauricular.
Răspuns: a, c, d
199.Rolul asistenţilor comunitari în trimestrul III de sarcină este să instruiască gravida
în scopul:
a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;
b. recunoaşterii semnelor de sarcină;
c. ameliorării anxietăţii;
d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;
e. sarcinilor ulterioare.
Răspuns: a, c, d
200.La pacienţii preşcolari şi şcolari asistenţii comunitari urmăresc:
a. dezvoltarea somatică;
b. prevenirea accidentelor;
c. dezvoltarea psihică;
d. performanţele şcolare;
e. prezenţa la programul de studiu.
Răspuns: a, b, c
201.Hemoptizia se manifestă prin:
a. sânge cu resturi alimentare;
b. sânge aerat;
c. anamneză pentru afecţiuni respiratorii;
d. sânge roşu, proaspăt;
e. sânge negru coagulat.
Răspuns: b, c, d
202.Criza de astm bronşic se manifestă prin:
a. dispnee cu caracter expirator;
b. dispnee cu caracter inspirator;
c. tuse cu expectoraţie;
d. stare prodromală
e. anurie.
Răspuns: a, c, d
203.Care sunt obiectivele activităţii asistenţilor comunitari în criza de astm bronşic:
a. promovarea alimentaţiei optime;
b. prevenirea complicaţiilor;
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. ameliorarea toleranţei la efort;
e. alimentaţia pe sondă nazo-gastrică.
Răspuns: b, c, d
204.Intervenţia asistenţilor comunitari la bolnavul cu astm bronşic vizează:
a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
b. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;
c. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;
d. educaţia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;
e. recomandarea perfuziei endo-venoase.
Răspuns: a, b, d
205.Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:
a. leucocitoză cu neutropenie;
b. frison unic;
c. junghi toracic;
d. febră;
e. VSH crescut.
Răspuns: b, c, d
206.*Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie bacteriană acută sunt:
a. dispnee;
b. potenţialul de complicaţii cardiace;
c. halucinaţiile;
d. vărsăturile;
e. tahicardia.
Răspuns: a
207.*Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt:
a. ASLO crescut;
b. starea generală alterată;
c. radiografie toracică cu modificări;
d. examen spută cu pneumococi, streptococi;
e. VSH creacut.
Răspuns: b
208.Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană acută sunt:
a. combaterea infecţiei;
b. cronicizarea lentă a bolii;
c. îmbunătăţirea respiraţiei;
d. prevenirea complicaţiilor;
e. vaccinarea obligatorie antipneumococică.
Răspuns: a, c, d
209.Intervenţiile asistenţilor comunitari în pneumonia bacteriană acută sunt:
a. umidificarea aerului;
b. monitorizarea funcţiilor vitale;
c. administrarea tratamentului medicamentos prescris;
d. imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;
e. comunicarea prognosticului bolii.
Răspuns: a, b, c
210.Circumstanţele de apariţie a pleureziilor sunt:
a. afecţiuni pulmonare;
b. reumatism articular acut;
c. hepatite acute virale;
d. traumatismele;
e. expunerea la radiaţiiile ultraviolete.
Răspuns: a, b, d
211.Asistenţa comunitară se adresează următoarelor categorii de persoane:
a. cu dizabilităţi şi boli cronice;
b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;
c. salariaţilor cu asigurare medicală;
d. su nivel educaţional scăzut;
e. nici uneia dintre aceste categorii.
Răspuns: a, b, d
212.Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de asistenţii comunitari:
a. criza maturaţională;
b. criza situaţională;
c. criza catastrofică;
d. criza socială;
e. criza morală.
Răspuns: a, b, d
213.Care dintre următoarele activităţi pot fi cuprinse în stadiul de previzită la domiciliu
pacientului:
a. contactul social;
b. pregătirea echipamentului necesar;
c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;
d. îndepărtarea echipamentului contaminat;
e. îndepărtarea reziduurilor menajere.
Răspuns: a, b, d
214.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:
a. să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului
b. să se poata aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălţimea de 80cm.
d. partea utilă cu înălâimea de 60cm.
e. să fie accesibil din toate laturile
Răspuns: a, b, d, e
215.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:
a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale
Răspuns: a, c, d
216.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaţii de:
a. afecţiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenţii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenţă
e. colaps vascular
Răspuns: a, b, c, d
217.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se efectuează controlând:
a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
e. curba ponderală
Răspuns: a, b, c
218.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:
a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon imbibat în glicerina boraxată
c. pastă de dinţi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil
Răspuns: b, d
219.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:
a. reacţie de apărare conştienţă sau inconştienţă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire
Răspuns: a, b, c, d
220.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit pot fi:
a. umezeală locală ( urina, fecale, secreţii diverse )
b. imobilizare în aceeaşi poziţie timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp
Răspuns: a, b, d, e
221.Panglica metrică este utilizată pentru măsurarea:
a. circumferinţa toracelui
b. circumferinţa capului la vârstnici
c. lungimea braţelor la sugari
d. circumferinţa abdominală
e. circumferinţa membrelor
Răspuns corect: a, d, e
222.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea examinărilor clinice:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuţii cu bolnavul în timp ce îl examinează medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului
Răspuns: a, b, c, e
223.Foarfecele folosite în domeniul sanitar pot fi:
a. drepte
b. curbe
c. semicurbe
d. frînte
e. rotunjite
Răspuns corect: a, b, d
224.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:
a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza
Răspuns: b, c, d, e
225.Paloarea instalată rapid poate ascunde:
a. o hemoragie masivă urinară ( hematurie )
b. o hemoragie ocultă
c. o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )
d. stare febrilă
e. o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )
Răspuns: a, c, e
226.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:
a. steluţa frisonul
b. săgeţi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă temperatură
d. linie albastră continuă pulsul
e. coloane roşii tensiunea arterială
Răspuns: a, b, e
227.Măsurarea pulsului se face :
a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în sanţul radiar
e. cel puţin odată pe zi
Răspuns: a, c, d, e
228.Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi pot fi:
a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită
Răspuns: a, b, c, d
229.Sângele pentru hemocultura se recoltează :
a. de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puţin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice
e. indiferent când
Răspuns: b, d
230.Recoltarea urinii se efectuează:
a. deobicei dimineaţa
b. în vase de sticlă cilindrice gradate
c. din urină strânsă în timpul nopţii
d. prin sondaj vezical , dar numai la copii şi numai în scop diagnostic
e. prin puncţionarea sondei, la bolnavii cu sonda vezicală permanentă
Răspuns: a, b, e
231.Cavităţile seroase din care se pot recolta revarsate pot fi:
a. stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară
Răspuns: b, c, d, e
232.Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:
a. tabloului sanguin
b. hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei
Răspuns: a, b, c, d
233.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:
a. IDR-Mantoux, pentru TBC
b. IDR-Burnet, pentru bruceloza
c. IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic
d. reacţia Dick, pentru scarlatină
e. IDR-pentru trichineloză
Răspuns: a, b, c, e
234.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:
a. asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însoţit de asistenta de salon şi documentele medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor
Răspuns: a, c, d, e
235.Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului contrast poate evidenţia:
a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernia hiatală
Răspuns: a, b, c, d
236.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului presupune:
a. administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor
b. cu cel puţin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară golită
d. medicaţie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de examinare
Răspuns: a, d
237.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum ar fi:
a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul
Răspuns: a, b, c, d
238.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:
a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină, mănuşi, etc.
d. două clisme, una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de examinare
e. premedicaţie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin
Răspuns: a, b, c, e
239.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:
a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcţionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii
d. luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare
Răspuns: a, b, c
240.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:
a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist
Răspuns: b, c, d
241.Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:
a. aplicaţii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injectii
d. administrare intracavitară
e. ţintit, pentru fiecare boală în parte
Răspuns: a, b, c, d, e
242.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:
a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi personale
b. se ridică din pat pentru necesităţi personale şi plimbări progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul de loc
e. ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului
Răspuns: b
243.Repausul intelectual se recomandă în:
a. hepatita acută
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze
Răspuns: a, b, c, e
244.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:
a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi microelemenţi
c. câştig ponderal de cel puţin 10% din greutate
d. să favorizeze vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea pacientului
Răspuns: a, b, d
245.Necesităţile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:
a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie
Răspuns: c, e
246.Necesităţile calorice crescute se impun în:
a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucţii de ţesuturi care necesită un aport caloric suplimentar de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaţie şi/sau contracţii musculare, pănă la 30%
Răspuns: a, b, c, e
247.Calculul caloriilor se efectuează ţinând cont de:
a. provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie pe perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide, glucide şi
vitamine
Răspuns: c, d
248.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure următoarele necesaruri
calitative:
a. hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporţie calculată după necesarul individual
( după boală )
Răspuns: e
249.Aportul de glucide se măreşte în:
a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriţie
d. afecţiuni hepatice
e. afecţiuni renale în diabetul zaharat
Răspuns: a, b, c, d
250.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:
a. refacerea ţesuturilor distruse fiziologic sau patologic
b. buna funcţionare a sistemului imunitar
c. sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime
d. acoperirea parţială a nevoilor energetice
e. menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi combaterea
edemelor)
Răspuns: a, b, c, d, e
