9. RESPIRAŢIA.
FUNCŢIA DE REPRODUCERE
La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.
1. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă cavitatea nazală:
A. laringele;
B. faringele;
C. traheea;
2. Care dintre următoarele reprezintă o răspântie între calea respiratorie şi cea digestivă:
A. laringele;
B. traheea;
C. faringele;
3. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator are şi funcţie fonatorie:
A. laringele;
B. traheea;
C. faringele;
4. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă laringele:
A. faringele;
B. esofagul;
C. traheea;
5. La adult, traheea are o lungime de:
A. 8 – 12 cm;
B. 10 – 12 cm;
C. 12 – 14 cm;
6. Traheea se ramifică în bronhiile principale la nivelul vertebrei:
A. C7;
B. T2;
C. T4;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
7. Seroasa ce înveleşte pulmonul se numeşte:
A. pleură;
B. pericard;
C. peritoneu;
8. Ultimele ramificaţii ale arborelui bronşic se numesc:
A. ducte alveolare;
B. bronhiole terminale;
C. bronhiole respiratorii;
9. În mod normal, cavitatea pleurală conţine:
A. lichid pleural;
B. aer;
C. gaze respiratorii;
10. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. bronhiolele respiratorii;
B. alveolele pulmonare;
C. bronhiolele terminale;
11. Respiraţia reprezintă:
A. succesiunea mişcărilor de inspir şi expir;
B. schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dintre organism şi mediu;
C. aprovizionarea cu oxigen a organismului;
12. Mecanica ventilației este asigurată de mişcările de ridicare şi coborâre ale:
A. muşchiului diafragma;
B. muşchilor intercostali;
C. muşchilor pectorali;
13. În expiraţia liniştită, comprimarea pulmonilor se face pe seama retracţiei elastice a:
A. diafragmei;
B. pulmonilor;
C. muşchilor inspiratori;
14. Respiraţia normală, de repaus, se realizează aproape în întregime prin:
A. mişcările diafragmei;
B. ridicarea şi coborârea coastelor;
C. ambele mai sus menţionate;
15. În inspiraţia maximă diametrul antero-posterior al toracelui se măreşte, faţă de dimensiunile
din expiraţie cu aproximativ:
A. 10 %;
B. 20 %;
C. 25 %;
16. Muşchii care determină coborârea grilajului costal sunt:
A. pectoralul mare;
B. diafragma;
C. drepţii abdominali;
17. Presiunea pleurală:
A. este mai mare decât presiunea atmosferică;
B. este egală cu presiunea atmosferică;
C. variază cu fazele respiraţiei;
18. Prin scăderea presiunii alveolare cu 1 cm H2O faţă de presiunea atmosferică pătrund în
pulmoni:
A. 500 ml aer;
B. 1500 ml aer;
C. 100 ml aer;
19. Expiraţia normală are o durată de:
A. 1 – 2 s;
B. 2 – 3 s;
C. 3 – 4 s;
20, Inspiraţia normală are o durată de:
A. 1 s;
B. 2 s;
C. 3 s;
21. Forţa de tensiune superficială a pulmonului se datorează:
A. elasticităţii pulmonare;
B. lichidului pleural;
C. surfactantului;
22. Volumul curent este de circa:
A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
23. Volumul inspirator de rezervă este de circa:
A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
24. Volumul expirator de rezervă este de circa:
A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
25. Volumul rezidual este de circa:
A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
26. Capacitatea inspiratorie este de circa:
A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
27. Capacitatea reziduală funcţională este de circa:
A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
28. Capacitatea vitală este de circa:
A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
29. Capacitatea pulmonară totală este de circa:
A. 5000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
30. Capacitatea inspiratorie reprezintă suma dintre volumele:
A. curent şi inspirator de rezervă;
B. curent şi rezidual;
C. inspirator de rezervă şi rezidual;
31. Capacitatea reziduală funcţională reprezintă suma dintre volumele:
A. curent şi expirator de rezervă;
B. curent şi rezidual;
C. expirator de rezervă şi rezidual;
32. Capacitatea vitală reprezintă suma dintre volumele:
A. rezidual, curent şi inspirator de rezervă;
B. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă;
C. curent, expirator de rezervă şi rezidual;
33. Capacitatea pulmonară totală reprezintă suma dintre volumele:
A. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă;
B. expirator de rezervă şi rezidual;
C. inspirator de rezervă, curent, expirator de rezervă şi rezidual;
34. Debitul respirator reprezintă produsul dintre frecvenţa respiratorie şi:
A. volumul curent;
B. volumul inspirator de rezervă;
C. volumul expirator de rezervă;
35. Valoare medie a debitului respirator, la o frecvenţă de 18 respiraţii / minut este:
A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 18 L / min;
36. Valoare medie a ventilaţiei alveolare este de:
A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 18 L / min;
37. Valoarea medie a ventilaţiei spaţiului mort este de:
A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 4 – 4,5 L / min;
38. Membrana alveolo-capilară este alcătuită din:
A. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare; surfactant;
B. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare;
C. endoteliul capilar, epiteliul alveolare;
39. Grosimea medie a membranei alveolo-capilare este de:
A. 0,4 microni;
B. 0,5 microni;
C. 0,6 microni;
40. Suprafaţa totală a membranei alveolo-capilare este de:
A. 10 – 20 m2;
B. 50 – 100 m2;
C. 40 – 60 m2;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
41. Presiunea parţială a O2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
42. Presiunea parţială a O2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
43. Presiunea parţială a CO2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
44. Presiunea parţială a CO2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
45. În mod normal, cantitatea de hemoglobină este de:
A. 12 – 15 g / dl sânge;
B. 10 – 12 g / dl sânge;
C. 8 – 10 g / dl sânge;
46. Proporţia O2 transportat de hemoglobină în sângele arterial este de:
A. 99%;
B. 98,5%;
C. 96,5%;
47. În repaus, fiecare 100 ml de sânge eliberează la ţesuturi câte:
A. 40 ml O2;
B. 46 ml O2;
C. 7 ml O2;
48. Fenomenul de membrană Hamburger are loc la nivelul:
A. eritrocitelor;
B. plasmei sangvine;
C. lanţurilor proteice ale hemoglobinei;
49. Procentul de CO2 transportat în sânge sub formă de bicarbonat este de:
A. 5%;
B. 10%;
C. 90%;
50. Procentul de CO2 transportat în eritrocite este de:
A. 5%;
B. 90%;
C. 95%;
51. Funcţia exocrină a ovarului constă în producerea:
A. ovulelor;
B. estrogenilor;
C. progesteronului;
52. Zona corticală a ovarului conţine:
A. vase sangvine şi limfatice;
B. fibre nervoase vegetative;
C. foliculi ovarieni;
53. Corpul galben secretă:
A. ovocite;
B. estrogeni;
C. progesteron;
54. Vascularizaţia ovarului este asigurată de ramuri ale:
A. aortei abdominale;
B. arterei ruşinoase externe;
C. arterei ruşinoase interne;
55. Vena ovariană dreaptă se varsă în:
A. vena cavă inferioară;
B. vena renală dreaptă;
C. vena ruşinoasă internă dreaptă;
56. Vena ovariană stângă se varsă în:
A. vena cavă inferioară;
B. vena renală stângă;
C. vena ruşinoasă internă stângă;
57. Extremitatea laterală a trompelor uterine se deschide la nivelul:
A. uterului;
B. cavităţii abdominale;
C. ovarului;
58. Miometrul este format din:
A. musculatură netedă;
B. musculatură striată;
C. ambele variante de mai sus sunt corecte;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
59. Stratul funcţional al uterului este reprezentat de către:
A. perimetru;
B. miometru;
C. endometru;
60. Vascularizaţia uterului este asigurată de ramuri ale:
A. aortei abdominale;
B. arterei iliace interne;
C. arterei ruşinoase interne;
61. Mucoasa vaginală este un epiteliu:
A. pavimentos unistratificat;
B. cilindric pluristratificat;
C. pavimentos pluristratificat;
62. Uretra feminină se deschide la exterior la nivelul:
A. porţiunii anterioare a vestibulului vaginal;
B. clitorisului;
C. labiilor mari;
63. Numărul foliculilor ovarieni care vor ajunge la maturaţie, începând cu pubertate şi terminând
cu menopauza, este de aproximativ:
A. câteva sute de mii;
B. câteva mii;
C. câteva sute;
64. Instalarea pubertăţii este consecinţa modificărilor survenite la nivelul secreţiei hormonilor:
A. gonadotropi;
B. estrogeni;
C. estrogeni şi progesteron;
65. Ciclul ovarian este însoţit de modificări la nivelul:
A. vaginului şi glandelor mamare;
B. doar la nivelul uterului;
C. glandei hipofize;
66. Diviziunile ecuaţionale şi reducţionale ale ovocitului se desfăşoară:
A. în perioada preovulatorie a ciclului ovarian;
B. în perioada postovulatorie a ciclului ovarian;
C. independent de ciclul ovarian;
67. Ovulaţia constă în expulzarea ovulului în:
A. ovar;
B. foliculul ovarian;
C. cavitatea abdominală;
68. LH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian;
B. ovulaţia şi formarea corpului galben;
C. secreţia de testosteron;
69. FSH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian;
B. ovulaţia şi formarea corpului galben;
C. spermatogeneza;
70. Estrogenii favorizează:
A. unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi;
B. păstrarea sarcinii;
C. dezvoltarea musculaturii;
71. După fecundarea ovulului şi evoluţia normală a sarcinii, activitatea corpului galben:
A. încetează, fiind înlocuit de corpul alb;
B. se prelungeşte cu încă trei luni;
C. continuă până la naştere;
72. Dacă fecundaţia nu a avut loc, secreţia corpului galben scade brusc:
A. în ziua 19 – 20 a ciclului ovarian;
B. în ziua 26 a ciclului ovarian;
C. în ziua 28 a ciclului ovarian;
73. Ovulul rămâne viabil şi poate fi capabil de a fi fecundat nu mai mult de:
A. o zi după expulzarea din ovar;
B. 14 zile după expulzarea din ovar;
C. 28 de zile după expulzarea din ovar;
74. În timpul sarcinii, următoarele structuri secretă estrogeni şi progesteron CU EXCEPŢIA:
A. corticosuprarenala;
B. placenta;
C. hipofiza;
75. Secreţia corpului galben este stimulată de:
A. FSH şi LH;
B. LH şi prolactină;
C. LH şi progesteron;
76. Funcţia exocrină a testiculului este asigurată de:
A. tubii seminiferi contorţi;
B. tubii seminiferi drepţi;
C. conductele seminale;
77. Masa testiculului la specia umană este de aproximativ:
A. 10 g;
B. 25 g;
C. 40 g;
78. Testiculului îi este anexat posterior:
A. prostata;
B. penisul;
C. epididimul;
79. Epididimul se continuă cu:
A. testiculul;
B. ductul deferent;
C. ductul ejaculator;
80. La suprafaţă testiculul este învelit de:
A. epididim;
B. fascia bursei scrotale;
C. albuginee;
81. În fiecare testicul, numărul de lobuli testiculari este de:
A. 150 – 250;
B. 250 – 300;
C. 3000 – 5000;
82. Fiecare lobul testicular conţine următorul număr de tubi seminiferi contorţi:
A. 1;
B. 2 – 3;
C. 150 – 250;
83. Tubii seminiferi contorţi se continuă cu:
A. tubii drepţi;
B. reţeaua testiculară;
C. canalele eferente;
84. Canalele eferente care ajung la nivelul canalului epididimar sunt în număr de:
A. 2 – 3;
B. 10 – 15;
C. 200 – 300;
85. Artera testiculară este ram al:
A. arterei iliace interne;
B. arterei ruşinoase interne;
C. aortei abdominale;
86. Căile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de:
A. canalele eferente;
B. tubii seminiferi drepţi;
C. reţeaua testiculară;
87. Canalul deferent se termină:
A. unindu-se cu canalul epididimar;
B. la baza prostatei;
C. în prostată;
88. Vezicula seminală:
A. este un organ glandular exocrin, impar;
B. este situată lateral de ductul deferent;
C. produce lichidul seminal;
89. Prostata:
A. este un organ glandular exocrin, impar;
B. este situată lateral de ductul deferent;
C. produce lichidul seminal;
90. Prostata:
A. este situată sub vezica urinară;
B. aparţine aparatului urinar;
C. produsul ei de secreţie se acumulează în vezica urinară, stânjenind micţiunea odată cu
înaintarea în vârstă;
91. Rădăcina penisului este fixată la nivelul:
A. scrotului;
B. oaselor bazinului;
C. testiculelor;
92. Organele erectile ale penisului sunt reprezentate de:
A. doi corpi cavernoşi şi un corp spongios;
B. rădăcini, corp şi gland;
C. doi corpi spongioşi şi un corp cavernos;
93. Gameţii masculini sunt:
A. spermatogoniile;
B. celule diploide;
C. celule haploide;
94. Spermiile se acumulează în:
A. testicul;
B. epididim;
C. penis;
95. Spermatogeneza este stimulată de:
A. FSH;
B. LH;
C. niciunul din hormonii de mai sus;
96. Secreţia endocrină a testiculului este stimulată de:
A. FSH;
B. LH;
C. niciunul din hormonii de mai sus;
97. Testosteronul este un hormon:
A. lipoproteic;
B. glicoproteic;
C. lipidic;
98. În mod normal, în fiecare mililitru de spermă se găsesc în medie:
A. 200 milioane de spermatozoizi;
B. 120 milioane de spermatozoizi;
C. 10 milioane de spermatozoizi;
99. Cantitatea obişnuită de spermă ejaculată în fiecare act sexual este în medie de aproximativ:
A. 3,5 ml;
B. 5 ml;
C. 8 ml;
100. Pentru desfăşurarea actului sexual masculin, NU este absolut necesară activitatea:
A. măduvei sacrate;
B. măduvei lombare;
C. encefalului;
RĂSPUNSURI
1. B (pag. 97) 51. A (pag. 116)
2. C (pag. 97) 52. C (pag. 116)
3. A (pag. 97) 53. C (pag. 116)
4. C (pag. 97) 54. A (pag. 116)
5. B (pag. 97) 55. A (pag. 116)
6. C (pag. 97) 56. B (pag. 116)
7. A (pag. 97) 57. B (pag. 116)
8. C (pag. 97) 58. A (pag. 117)
9. A (pag. 97) 59. C (pag. 117)
10. C (pag. 97) 60. B (pag. 117)
11. B (pag. 98) 61. C (pag. 117)
12. A (pag. 98) 62. A (pag. 117)
13. B (pag. 98) 63. C (pag. 119)
14. A (pag. 98) 64. A (pag. 119)
15. B (pag. 98) 65. A (pag. 119)
16. C (pag. 98) 66. A (pag. 119, 120)
17. C (pag. 98) 67. C (pag. 120)
18. A (pag. 98) 68. A (pag. 120, 121)
19. B (pag. 98) 69. B (pag. 120, 121)
20. B (pag. 98) 70. A (pag. 120)
21. C (pag. 98, 99) 71. B (pag. 120)
22. A (pag. 99) 72. B (pag. 120)
23. B (pag. 99) 73. A (pag. 120)
24. B (pag. 99) 74. C (pag. 120)
25. B (pag. 99) 75. B (pag. 120)
26. A (pag. 99) 76. A (pag. 117)
27. C (pag. 99) 77. B (pag. 117)
28. B (pag. 99) 78. C (pag. 117, 118)
29. A (pag. 99) 79. B (pag. 118)
30. B (pag. 99) 80. C (pag. 118)
31. C (pag. 99) 81. B (pag. 118)
32. B (pag. 99) 82. B (pag. 118)
33. C (pag. 99) 83. A (pag. 118)
34. A (pag. 99) 84. B (pag. 118)
35. A (pag. 99) 85. C (pag. 118)
36. B (pag. 99) 86. A (pag. 118)
37. C (pag. 99) 87. B (pag. 118)
38. A (pag. 100) 88. B (pag. 118)
39. C (pag. 100) 89. A (pag. 118)
40. B (pag. 100) 90. A (pag. 118)
41. C (pag. 100) 91. B (pag. 118)
42. A (pag. 100) 92. A (pag. 118)
43. A (pag. 100) 93. C (pag. 121)
44. B (pag. 100) 94. B (pag. 121)
45. A (pag. 100) 95. A (pag. 121)
46. B (pag. 100) 96. B (pag. 121)
47. C (pag. 101) 97. C (pag. 121)
48. A (pag. 101) 98. B (pag. 121)
49. C (pag. 101) 99. A (pag. 121)
50. A (pag. 101) 100.C (pag. 121)
