10. EXCREŢIA
La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.
1. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din căile urinare.:
A. calice mici
B. bazinet
C. nefroni
2. Sistemul excretor este format din următoarele componente cu excepţia:
A. rinichi
B. uretra
C. tub digestiv
3. Unul dintre următoarele enunţuri este adevărat:
A. nefronii corticali sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent prin care rinichiul
produce urina concentrată
B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele eferente sângele care intră în
glomerulul renal
C. biochimic membranele celulare tubulare conţin pompe metabolice care participă la
transportul activ
4. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefron este FALSĂ:
A. este unitatea funcţională a rinichiului
B. este unitatea anatomică a rinichiului
C. în alcătuirea nefronului se întâlneşte un sistem tubular
5. În alcătuirea rinichiului intră următoarele structuri cu EXCEPŢIA:
A. tubi seminiferi contorţi
B. corticala
6. Rinichii au următoarele funcţii cu EXCEPŢIA:
A. funcţia de a excreta cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism ai organismului
B. funcţia de a controla concentraţiile majorităţii constituenţilor organismului
C. inactivarea vitaminei D3
7. Care afirmaţii despre rinichi este FALSĂ:
A. contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului
B. controlează concentraţiile tuturor constituenţilor organismului
C. contribuie la menţinerea homeostaziei
8. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii corticali este FALSĂ:
A. au glomerulul situat în medulara renală
B. au ansa Henle scurtă
C. ansa Henle ajunge doar în stratul extern al medularei renale
9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii juxtamedulari este FALSĂ:
A. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară
B. au anse Henle lungi
C. coboară adânc în corticală
10. Referitor la reţeaua de capilare din jurul sistemului tubular al rinichiului una din afirmaţii
este FALSĂ:
A. poartă numele de reţea capilară pretubulară
B. este o reţea foarte bogată de capilare
C. cea mai mare parte a reţelei se găseşte în cortexul renal
11. Debitul sangvin renal este de:
A. aproximativ 1000 ml/min
B. 1100 ml/min
C. aproximativ 1200 ml/min
12. Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:
A. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
B. este de aproximativ 420 ml/1000 g ţesut/min
C. este de aproximativ 1200 ml/min
13. Despre filtratul glomerular se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:
A. se mai numeşte urină primară
B. este o plasmă care conţine proteine în cantităţi semnificative
C. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul arterial al
capilarelor
14. Care dintre următoarele afirmaţii despre debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:
A. este de 180 L, zilnic
B. reprezintă cantitatea care se formează într-o oră prin toţi nefronii ambilor rinichi
C. este de aproximativ 125 ml/min
15. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt următoarele,
cu EXCEPŢIA:
A. presiunea coloid-osmotică din exteriorul capilarelor
B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
C. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman
16. Valoarea medie a presiunii din capilarele glomerulare este de:
A. aproximativ 18 mm Hg
B. 60 mm Hg
C. 32 mm Hg
17. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrării are
valoarea de:
A. 0 mm Hg
B. 20 mm Hg
C. 32 mm Hg
18. Presiunea din capsula Bowman în exteriorul capilarelor este de:
A. aproximativ 18 mm Hg
B. 0 mm Hg
C. 32 mm Hg
19. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman este de:
A. aproximativ 18 mm Hg
B. 0 mm Hg
C. 32 mm Hg
20. Despre reabsorbţia şi secreţia tubulară se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:
A. se realizează pe parcursul diferitelor porţiuni ale tubilor uriniferi
B. lichidul supus procesului de absorbţie şi secreţie tubulară poartă numele de urină primară
C. lichidul care rezultă în urma acestor procese poartă numele de urină finală
21. Transportul pasiv în reabsorbţia tubulară se caracterizează prin:
A. este limitat de o capacitate maximă de transport a nefronului
B. se face în virtutea unor legi chimice
C. prin acest mecanism se resoarbe o parte din Na şi Cl (în gradient electric şi electrochimic)
22. Care dintre următoarele afirmaţii despre transportul pasiv în reabsorbţia tubulară este
FALSĂ:
A. nu necesită energie
B. se face în virtutea unor legi fizice
C. prin acest mecanism se resoarbe apa (în gradient chimic)
23. Despre reabsorbţia apei sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:
A. cea mai importantă reabsorbţie are loc la nivelul tubului contort distal
B. toate segmentele nefronului pot absorbi apă
C. reabsorbţia apei se realizează la nivelul tuturor segmentelor nefronului dar în proporţii
diferite
24. Care dintre următoarele afirmaţii despre reabsorbţia apei este adevărată:
A. toate segmentele nefronului pot absorbi apă în proporţii egale
B. la nivelul tubului contort proximal apa este atrasă din tub în interstiţiu ca urmare a
reabsorbţiei sărurilor, glucozei şi a altor compuşi utili
C. 15 % din apa filtrată se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
25. Despre reabsorbţia facultativă a apei se pot afirma următoarele cu EXCEPŢIA:
A. în urina definitivă se elimină circa 4% din apa filtrată la nivel glomerular
B. nu se produce în lipsa ADH
C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L de urină concentrată/24 ore
26. Reabsorbţia facultativă a apei prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
A. la nivelul tubilor contorţi proximali intervin mecanismele de eliminare a Na şi K
B. la nivelul tubilor contorţi distali intervin mecanismele de reglare a diurezei
C. la nivelul tubilor colectori intervin mecanismele de eliminare a Na şi Cl
27. Transportul activ prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
A. se datorează travaliului metabolic al nefrocitului
B. se face cu consum de energie şi oxigen
C. se realizează fără consum de ATP
28. Prin transport activ se reabsorb următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. aminoacizii
B. majoritatea sărurilor minerale
C. toate vitaminele
29. Secreţia tubulară se caracterizează prin:
A. mecanismele secreţiei sunt diferite de cele ale reabsorbţiei
B. sensul transportului este din interiorul tubului spre interstiţiul peritubular
C. completează funcţia de eliminare a unor substanţe acide, toxice sau în exces
30. Una dintre următoarele afirmaţii privind secreţia tubulară este FALSĂ:
A. prin secreţie rinichii intervin în reglarea concentraţiei plasmatice de K+, acid uric şi
creatinină
B. procesele de secreţie pot avea loc doar în anumite segmente ale nefronului
C. filtrarea reprezintă principala modalitate de curăţire a plasmei de cataboliţii azotaţi
neutilizabili
31. Referitor la secreţia de H+, una dintre afirmaţii este FALSĂ:
A. sediul principal este tubul contort proximal
B. datorită secreţiei de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic
C. mecanismul de secreţie al H+ este unul pasiv
32. Secreţia de K+ se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. are loc numai prin mecanisme active
B. are loc mai ales în tubul contort distal
C. datorită secreţiei de K+ rinichiul asigură menţinerea normală a potasemiei
33. Care dintre următoarele afirmaţii despre secreţia de NH3 este FALSĂ:
A. reprezintă o modalitate de excreţie suplimentară de H+
B. are efect antitoxic
C. prin excreţia suplimentară de H+ se realizează o acidifiere suplimentară a urinei
34. Care dintre următoarele enunţuri privind ureterele este FALSĂ:
A. în porţiunea inferioară ureterul pătrunde oblic în vezica urinar
B. ureterele sunt mici tuburi musculare netede
C. ureterul trece câţiva centimetri peste epiteliul vezical la pătrunderea ureterului în vezica
urinară
35. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la transportul urinei prin uretere este FALSĂ:
A. stimularea simpatică poate creşte frecvenţa undelor peristaltice
B. când presiunea din pelvis creşte se iniţiază o contracţie peristaltică
C. contracţia peristaltică iniţiată se propagă de-a lungul ureterului până la vezica urinară
36. Care dintre următoarele afirmaţii despre vezica urinară este FALSĂ:
A. în vezica urinară pătrund cele două uretere
B. prezintă un sfincter extern
C. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură striată
37. Despre colul vezical se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. se continuă în jos cu uretra
B. muşchiul colului vezical mai este denumit sfincter extern
C. este o prelungire sub formă de pâlnie a corpului vezical
38. Dintre următoarele afirmaţii despre corpul vezicii urinare, una este adevărată:
A. este o prelungire sub formă de pâlnie
B. în corpul vezicii urinare se acumulează urina
C. prezintă un sfincter intern
39. Reflexul de micţiune are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:
A. odată iniţiat, se autoamplifică
B. este un reflex controlat în întregime de măduva spinării
C. poate fi inhibat de centrii nervoşi inferiori din trunchiul cerebral
40. Despre compoziţia chimică a urinei se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. urina conţine săruri de Na, K, Ca, Mg
B. urina conţine leucocite (>5000/ml)
C. urina conţine 5% diverşi componenţi
41. Valoarea medie normală a creatininei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:
A. 0,2 g
B. 2,3 g
C. 1-2 g
42. Valoarea medie normală a Cl- eliminat în urina finală în 24 de ore este:
A. 5,3 g
B. 3,3 g
C. 25 g
43. Valoarea medie normală a ureei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:
A. 1-1,5 g
B. 2-3,9 g
C. 25 g
44. Valoarea medie normală a K+ eliminat în urina finală în 24 de ore este de:
A. 3,3 g
B. 2-3,9 g
C. 150 mg
45. Valoarea medie normală a acidului uric eliminat în urina finală în 24 de ore este de:
A. 2-3,9 g
B. 0,2 g
C. nici una dintre valorile de mai sus
46. Despre reflexul de micţiune se pot spune următoarele detalii, cu EXCEPŢIA:
A. vezica urinară se umple progresiv, până ce tensiunea intraparietală atinge o anumită
valoare prag
B. acumularea în vezica urinară a 30-50 Ml de urină determină o creştere a presiunii
intravezicale de 5-10 cm apă
C. acumularea în vezica urinară a 300-400 Ml de urină determină o creştere a presiunii
intravezicale de numai câţiva centimetri apă
47. Alegeţi varianta corectă despre reflexul de micţiune:
A. micţiunea se va produce atât timp cât umplerea vezicii urinare este suficientă pentru a
declanşa un reflex mai puternic
B. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele
nervoase rămân inhibate timp de câteva minute, o oră sau chiar mai mult
C. reflexul de micţiune nu se autoamplifică
48. Alegeţi varianta FALSĂ despre reflexul de micţiune:
A. contracţia iniţială a vezicii urinare scade descărcarea de impulsuri de la receptorii vezicali
B. reflexul de micţiune se autoamplifică
C. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele
nervoase rămân inhibate timp de câteva minute, o oră sau chiar mai mult
49. Din structura rinichiului NU fac parte:
A. capsula glomerulară
B. capsula renală (Bowman)
C. piramida Malpighi
50. În compoziţia normală a urinei NU intră:
A. leucocite
B. săruri de Na
C. glucoza
51. Alegeţi răspunsul INCORECT dintre următoarele afirmaţii privind rinichii:
A. au ca funcţie majoră formarea şi eliberarea reninei
B. se află situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
C. au ca unitate anatomică şi funcţională nefronul
52. Reabsorbţia ureei se realizează:
A. în gradient osmotic
B. în gradient electric
C. în gradient chimic
53. Referitor la reabsorbţia ureei, una dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:
A. nu necesită energie
B. se realizează prin osmoză
C. se realizează în gradient chimic
54. Care dintre următoarele afirmaţii privind reabsorbţia apei este adevărată:
A. 80% din apa filtrată se reabsoarbe prin reabsorbţie facultativă
B. se realizează în gradient chimic
C. reabsorbţia principală se realizează la nivelul tubului contort proximal
C. reabsorbţia principală se realizează la nivelul tubului contort proximal
55. Reabsorbţia apei este influenţată de următoarele procese:
A. de prezenţa ADH-ului, când are loc reabsorbţia facultativă
B. de prezenţa ADH-ului, în cazul acţiunii acestuia rezultând o urină diluată pe 24 de ore (un
volum de 20-25 Litri)
C. de lipsa ADH-ului rezultând astfel o urină concentrată pe 24 ore (se elimină 1,8 Litri de
urină concentrată)
56. Despre ansa Henle se poate afirma:
A. este scurtă în cazul nefronilor juxtamedulari
B. nu intră în componenţa nefronului
C. face legătura între tubul contort proximal şi tubul contort distal
57. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
A. nefronii corticali reprezintă 15% din numărul total de nefroni
B. <1% din filtratul glomerular trece în urină
C. debitul sangvin renal este de 420 ml/1000 g ţesut/min
58. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
A. în condiţii de efort, debitul sangvin renal reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
B. peste 99% din filtratul glomerular este secretat în urină
C. în lipsa acţiunii ADH-ului se elimină un volum de 20-25 L de urină diluată/zi
59. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:
A. presiunea din capilarele glomerulare are o valoare medie de 60 mm Hg
B. urina conţine 95% apă şi 5% diverşi componenţi
C. dacă volumul de urină din vezica urinară depăşeşte 200-300 ml presiunea vezicală creşte
foarte mult şi rapid
60. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:
A. gluconeogeneza reprezintă una din cele două funcţii majore ale rinichiului
B. filtratul glomerular este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula
Bowman
C. lichidul care rezultă în urma proceselor de reabsorbţie şi secreţie tubulară intră în pelvisul
renal sub formă de urină finală
61. Rinichii au următoarele roluri:
A. inactivarea vitaminei D3
B. secretă cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism
C. gluconeogeneză
62. Reţeaua capilară peritubulară:
A. primeşte sânge din arteriolele aferente
B. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte în medulara renală
C. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte de-a lungul tubilor
proximali, al tubilor distali şi al tubilor colectori
63. Debitul sangvin renal:
A. este de 1200 ml/oră
B. este de 420 ml/100 g ţesut/oră
C. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
64. Filtratul glomerular:
A. este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Bowman
B. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul venos al
capilarelor
C. este o plasmă ce conţine proteine în cantităţi semnificative
65. Despre debitul filtratului glomerular se poate afirma:
A. cantitativ este de aproximativ 125 ml/min
B. peste 99% din filtrat este secretat în mod obişnuit în tubii uriniferi
C. reprezintă cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-o oră prin toţi nefronii
ambilor rinichi
66. În capsula Bowman filtrarea se realizează de către următoarele forţe:
A. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman (valoare de 125 mm Hg)
B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare (considerată 0)
C. presiunea din capilarele glomerulare(valoare medie de 60 mm Hg)
67. Despre reabsorbţia tubulară se poate afirma:
A. prin reabsorbţie este recuperată majoritatea compuşilor urinei primare
B. microvilii situaţi la polul bazal al nefrocitelor cresc considerabil suprafaţa activă de
reabsorbţie tubulară
C. mitocondriile situate la polul apical al nefrocitelor fabrică ATP necesar procesului de
absorbţie
68. Prin transport pasiv se reabsorb:
A. ureea
B. glucoza
C. aminoacizii
69. Prin transport pasiv se reabsorb:
A. Na (în gradient osmotic)
B. apa (în gradient electric)
C. ureea (în gradient chimic)
70. Despre reabsorbţia facultativă a apei se poate afirma:
A. se produce în lipsa ADH
B. în lipsa ADH se elimină un volum de 20-25 L urină concentrată în 24 de ore
C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L urină concentrată în 24 de ore
71. Prin transport activ se reabsorb:
A. ureea
B. săruri minerale (Na+, K+, Cl-, HCO3
-)
C. o parte din Na şi Cl
72. Nefrocitul foloseşte ATP pentru transportul:
A. fosfaţilor
B. unei părţi din Na şi Cl
C. ureei
73. Nefrocitul:
A. consumă energie numai pentru recuperarea substanţelor utile
B. participă la realizarea transportului pasiv
C. nu participă la realizarea transportului activ
74. Referitor la secreţia tubulară se pot afirma următoarele:
A. completează funcţia de absorbţie a unor substanţe acide
B. prin secreţie rinichii intervin şi în reglarea concentraţiei plasmatice a unor constituenţi
obişnuiţi
C. completează funcţia de absorbţie a unor medicamente
75. Mecanismele secreţiei tubulare:
A. sunt la fel cu cele ale reabsorbţiei – active şi pasive
B. sensul transportului în secreţia tubulară este acelaşi cu cel din cazul reabsorbţiei
C. procesele de secreţie nu pot avea loc pe toată lungimea nefronului
76. Secreţia de H+:
A. are loc în principal în tubul contort distal
B. se realizează prin mecanism pasiv
C. prin secreţia de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic
77. La nivelul tubului contort distal:
A. există mecanisme de transport prin schimb ionic
B. se secretă Na+ şi se reabsorb K+ şi H+
C. mecanismul de transport prin schimb ionic este inactivat de aldosteron
78. Secreţia de K+:
A. are loc mai ales la nivelul tubului contort proximal
B. prin secreţia de potasiu rinichiul asigură creşterea potasemiei
C. se realizează prin mecanisme active (schimb ionic) şi pasive
79. Referitor la mecanismul de transport al urinei următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. prin acumularea urinei în pelvis se iniţiază o contracţie peristaltică
B. stimularea simpatică afectează intensitatea contracţiei prin creşterea acesteia
C. stimularea parasimpatică poate scădea frecvenţa undelor peristaltice
80. Vezica urinară:
A. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură netedă şi striată
B. face parte din căile urinare
C. este formată din: corpul vezical, trigonul vezical şi porţiunea intermediară
81. Despre colul vezical se pot afirma următoarele:
A. muşchiul colului vezical este denumit adeseori şi sfincter extern
B. mai poartă denumirea de trigon vezical
C. se continuă în jos cu ureterul
82. Vezica urinară:
A. este alcătuită din două părţi: corpul vezical şi colul vezical
B. are pereţii alcătuiţi în majoritate din musculatură striată
C. prezintă un sfincter extern care este în întregime muşchi neted
83. Despre muşchiul colului vezical se pot afirma următoarele:
A. este denumit adeseori şi sfincter extern
B. tonusul său natural opreşte, în mod normal pătrunderea urinei la nivelul uretrei
C. împiedică golirea vezicii, când presiunea intravezicală atinge pragul critic
84. Sfincterul intern al vezicii urinare:
A. se mai numeşte adeseori şi sfincter striat
B. nu poate preveni micţiunea chiar şi atunci când controlul voluntar tinde să o iniţieze
C. este denumirea dată muşchiului colului vezical
85. Despre micţiune se pot afirma următoarele:
A. când în vezică s-au adunat 30-50 ml de urină presiunea creşte foarte mult şi rapid
B. acumularea în vezica urinară a 200-300 ml de urină determină o creştere de numai câţiva
centimetri apă a presiunii intravezicale
C. dacă volumul de urină depăşeşte 300-400 ml presiunea creşte la 5-10 cm apă
86. În compoziţia urinei NU intră:
A. substanţe organice
B. hematii şi leucocite
C. trombocite
87. Despre compoziţia chimică a urinei se poate afirma:
A. urina conţine în proporţie de 10% diverşi componenţi şi de 90 % apă
B. urina are în compoziţie substanţe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg)
C. urina are în compoziţie hematii şi leucocite(>5000/ml)
88. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ:
A. Na+ =3,3 g
B. Ca2+ = 0,3 g
C. Mg+ = 150 mg
89. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este adevărată:
A. uree = 25 g
B. acid uric = 2-3,9 g
C. fosfor = 0,2 g
90. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ:
A. HCO3- = 0,3 g
B. Apă = 1,3 - 1,8 L
C. Na+ = 2 - 3,9 g
91. Nefronii corticali sunt:
A. aproximativ 300.000
B. 85% din numărul total de nefroni
C. 15 % din numărul total de nefroni
92. Nefronii juxtamedulari sunt:
A. aproximativ 1.700.000
B. aproximativ 300.000
C. 85% din numărul total de nefroni
93. Piramida Malpighi:
A. are vârful spre corticala renală
B. are baza spre medulara renală
C. are baza spre corticala renală
94. Debitul sangvin renal în condiţii bazale la o persoană în repaus ce are o frecvenţă cardiacă de
80 bătăi cardiace/min şi un debit-bătaie de 80 ml/min este de:
A. 1600 ml/min
B. 1080 ml/min
C. 1280 ml/min
95. Urina primară:
A. mai poartă denumirea de filtrat renal
B. este un lichid care filtrează din capsula Bowman în capilarele glomerulare
C. cantitativ, valoarea normală este de aproximativ 125 ml/oră
96. Urina finală:
A. mai poartă denumirea de filtrat glomerular
B. este filtratul glomerular ce traversează diferitele porţiuni ale tubilor uriniferi
C. este un lichid care rezultă în urma proceselor de absorbţie şi reabsorbţie selectivă a
substanţelor, procese realizate de epiteliul renal
97. Debitul sangvin renal în cazul unei persoane cu debit cardiac de repaus de 6 L/ min este:
A. 125 ml/min
B. 120 ml/min
C. 1200 ml/min
98. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
A. ansele Henle lungi sunt caracteristice nefronilor corticali
B. biochimic membranele celulelor tubulare conţin pompe metabolice care participă la
transportul activ
C. mecanismul secreţiei de H+ este inhibat de aldosteron
99. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
A. eliberarea reninei este o funcţie majoră a rinichilor
B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele aferente sângele care a trecut deja prin
glomerul
C. nefrocitele prezintă la polul apical numeroşi microvili iar la polul bazal au numeroase
mitocondrii
100. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
A. un rinichi conţine aproximativ 2 milioane de nefroni
B. la nivelul tubului contort distal există mecanisme de transport prin schimb ionic care
reabsorb Na+ şi secretă K+ sau H+
C. nefronii juxtamedulari sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent, de producere
a urinei diluate
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 103) 51. A (pag. 103)
2. C (pag. 103) 52. C (pag. 104)
3. C (pag. 103-104) 53. B (pag. 104)
4. C (pag. 103) 54. C (pag. 104)
5. A (pag. 103) 55. A (pag. 104)
6. C (pag. 103-104) 56. C (pag. 103)
7. B (pag. 103) 57. B (pag. 103-104)
8. A (pag. 103) 58. C (pag. 103-104)
9. C (pag. 103) 59. C (pag. 103-105)
10. A (pag. 103) 60. A (pag. 103-104)
11. C (pag. 103) 61. C (pag. 103)
12. B (pag. 103) 62. C (pag. 103)
13. B (pag. 103) 63. C (pag. 103)
14. B (pag. 103) 64. A (pag. 103)
15. A (pag. 103-104) 65. A (pag. 103)
16. B (pag. 103) 66. C (pag. 103-104)
17. C (pag. 104) 67. A (pag. 104)
18. A (pag. 103-104) 68. A (pag. 104)
19. B (pag. 103) 69. C (pag. 104)
20. B (pag. 104) 70. C (pag. 104)
21. C (pag. 104) 71. B (pag. 104)
22. C (pag. 104) 72. A (pag. 104)
23. A (pag. 104) 73. A (pag. 104)
24. B (pag. 104) 74. B (pag. 104)
25. A (pag. 104) 75. A (pag. 104)
26. A (pag. 104) 76. C (pag. 104)
27. C (pag. 104) 77. A (pag. 104)
28. C (pag. 104) 78. C (pag. 104)
29. C (pag. 104) 79. A (pag. 105)
30. B (pag. 104) 80. B (pag. 105)
31. C (pag. 104) 81. B (pag. 105)
32. A (pag. 104-105) 82. A (pag. 105)
33. C (pag. 105) 83. B (pag. 105)
34. C (pag. 105) 84. C (pag. 105)
35. A (pag. 105) 85. B (pag. 105)
36. C (pag. 105) 86. C (pag. 105)
37. B (pag. 105) 87. B (pag. 105)
38. B (pag. 105) 88. B (pag. 105)
39. C (pag. 105) 89. A (pag. 105)
40. B (pag. 105) 90. C (pag. 105)
41. C (pag. 105) 91. B (pag. 103)
42. A (pag. 105) 92. B (pag. 103)
43. C (pag. 105) 93. C (pag. 103)
44. B (pag. 105) 94. C (pag. 103)
45. C (pag. 105) 95. C (pag. 103)
46. C (pag. 105) 96. B (pag. 104)
47. B (pag. 105) 97. C (pag. 103)
48. A (pag. 105) 98. B (pag. 103-104)
49. B (pag. 105) 99. C (pag. 103-104)
50. C (pag. 105) 100.B (pag. 103-104)
