Razele
X, sau radiatiile X, sunt o forma de radiatii electromagnetice. Acest
tip de raze mai sunt cunoscute si sub numele de radiatii Rontgen,
dupa numele lui Wilhelm Conrad Rontgen. Acesta a descoperit aceste
raze, pe care le-a numit X, deoarece erau necunoscute pana
atunci.
Tehnologia
care foloseste raze
X
ii ajuta pe medici
sa vada anumite organe din interiorul organismului uman. Aceste
organe sunt observate foarte usor cu ajutorul razelor X. De asemenea,
cu ajutorul raxelor X modificate se pot observa si plamanii, vasele
de sange sau intestinele.
Investigatiile
cu raze X sunt usor de realizat si nedureroase. Razele X patrund in
organism si sunt absorbite in cantitati diferite, in functie de
densitatea organului prin care trec. Pe radiografiile cu raze,
organele cu densitate mare, precum oasele, se vad intr-o nuanta de
alb. Organele mai putin dense, precum plamanii, sunt reprezentate in
nuante
inchise. Grasimea si muschii au tonuri de gri.
Razele
X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse
investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot avea efecte
nocive asupra organismului uman. Este indicat ca investigatiile cu
raze X sa fie facute cat mai rar si doar atunci cand au fost epuizate
celelalte tipuri de investigatie.
Radiografiile,
tomografiile computerizate, mamografiile, urografiile sau
fluoroscopiile sunt investigatii medicale care utilizeaza raze X.
Radiografia este investigatia cea mai putin iradianta. Unitatea de
masura pentru dozele de radiatii care ajung in organism este
millisievert (mSv).
Doza
maxima admisa de radiatii acumulate pe durata unui an nu trebuie sa
depaseasca 20 mSv. Cantitatea de radiatii emise de o radiografie
pulmonara este de 0,1-0,6 mSv. O radiografie dentara are o doza de
radiatii de 0,02 mSv.
Femeile
gravide au în mod expres interzis la radiografii în timpul
sarcinii, mai ales în primul trimestru, când se formează organele
fătului.
Radiatiile
duc la modificarea ADN-ului si la distrugerea celulelor. In urma
radierii cu raze X creste riscul de avort spontan, de malformatii
congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal. De
asemenea, expunerea gravidei al raxe X poate duce la aparitia in
copilarie a leucemiei sau a diverselor tipuri de cancer.
"Riscul fetal e major în primul trimestru de sarcină şi cel mai mic în ultimul trimestru. Expunerea la doze mari în primele 3-5 săptămâni de la concepţie poate duce la împiedicarea implantării. Dacă expunerea are loc în primele 10 zile de la concepţie, pot avea loc efecte letale sau embrionul nu va fi afectat deloc. În cazul în care investigaţiile sunt absolut necesare, pacienta trebuie protejată obligatoriu de o barieră de plumb",
Pentru
persoanele mature tinta preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele
pot sa apara in intervale diferite, de la cateva ore, pana la zile,
saptamani sau chiar ani. Organismul uman suporta dozele mici de raze
X, insa cantitatile mari produc grave deficiente celulare. Razele X
produc radiatii care afecteaza pielea, ochii, sangele sau organele
reproducatoare. Aceste raze pot produce mutatii genetice si
favorizeaza aparitia cancerului. Cancerul apare de obicei in urma
expunerii la cantitati mari de raze X.
Expunerea
la cantitati mari de raze X poate duce la tulburari de pigmentare,
atrofie, scleroza cutanata, conjunctivita, cataracta, pierderea
parului si diverse forme de cancer.
ADN
-ul in special este tinta radiatiilor. Efectele lor pot sa apara la
intervale diferite, de la cateva ore la cativa ani. Organismul poate
suporta dozele mici si unice insa dozele mai mari pot produce
deficite celulare si alterari functionale.
Copiii
si tinerii sunt o categorie de pacineti care nu au voie sa se expuna
radiatiilor X. Acestia se afla in perioada de crestere. Astfel,
iradiatiile le pot influenta dezvoltarea. Glandele sensibile la
radiatii precum glanda tiroida, glanda hipofiza, pituitara, gonadele,
ovarele, globii oculari pot fi grav afectate.
