CONSUMUL
DE DROGURI
Astazi în
toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de
drogurilor.Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din
lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani. În 1999,
numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare
a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de
tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
Cannabis
este cel mai utilizat drog în toate partile lumii. Costul economic
total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza
aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
Abuzul
de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât
printre persoanele angajate. Industria
drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.
Abuzul de
droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica,
incompatibila sau în relatie cu practica medicala, a unui drog.
Consumul poate fi exceptional, în scopul de a încerca odata sau de
mai multe ori un drog, fără a continua însa; ocazional, sub forma
intermitenta, fără a ajunge la dependenta; episodic, într-o
circumstanta determinata; sistematic, caracterizându-se prin
dependenta.
DEPENDENŢA
Dependenta
se defineste ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din
interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin
modificari de comportament și alte reactii, însotite întotdeauna
de nevoia de a lua substanta în mod continuu sau periodic, pentru
a-i resimti efectele psihice și pentru a evita suferintele.
MOTIVE
CARE DUC LA CONSUMUL DE DROGURI
Curiozitatea
– Nu înseamna ca devenii dependent
doar pentru ca ai încercat, dar nu continua – utilizarea
sistematica duce la dependenta, iar în cazul drogurilor puternice,
prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy,
amfetamine, fenciclidina)
Teribilismul
– Consumul de droguri poate fi vazut
ca excitant și provocatori. Unii sunt tentati sa înfrunte riscurile
implicate, departe de a fi împiedicati de vorbe precum “pericol”.
Poti sa iesi în evidenta și în mod pozitiv, fără sa consumi
droguri! Cauta alternative!
Presiunea
grupului – Este important sa stii sa
spui "NU" asta dovedeste ca ai o personalitate puternica.
Încearca sa fii tu însuti, chiar daca cei din jurul tau au alta
opinie .
Probleme
(în familie, scoala, prieteni) –
Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente
(divortul părinților, abuz sau neglijenta din partea părinților
sau a scolii). Trebuie înteles sa folosirea drogurilor rezolva doar
aparent și temporar problema, ea continuând sa existe și sa se
agraveze.
SEMNELE
ŞI SIMPTOMELE CONSUMULUI DE DROGURI
Semne
fizice:
-
pierderea/creşterea poftei de mîncare, o inexplicabilă scăderea
sau creşterea în greutate, orice schimbare a obiceiurile
alimentare.
- schimarea
ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o
slabă coordonare a mmişcărilor
- insomnie,
trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
- ochii
roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decît de
obicei, blank stare
- palme
umede şi reci, mîini tremurătoare
- faţă
roşie sau palidă
- miros de
substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
- foarte
activ, excesiv de vorbăreţ
- secreţii
nazale ca la răceală, extremităţi reci
- urme de
înţepături pe antebraţe sau picioare
- mereu
mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive
-
tremurături ale mîinilor, picioarelor sau capului
- puls
neregulat
Semne
comportamentale:
- schimbare
în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză
aparentă
- schimbarea
prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre
prietenii cei noi sau aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de
droguri.
- schimbare
în activităţi, hoby-uri sau interese
- scăderea
performanţelor şcolare, sau la muncă, întîtzieri la şcoală,
absentări nemotivate sau abandon şcolar
- schimbarea
comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi
activităţile de familie
-
dificultăţi de concentrare, distrat, uituc
- o lipsă
de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o
atitudine de nepăsare
- frecvent
hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente
puternice
- stări de
iritabilitate sau mînie
- stare de
prostraţie sau dezorientare
-
comportament excesiv de secretos
- accidente
de maşină
- necinste
cronică
- o nevoie
inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vîndute
- paranoia
- scimbări
ale obiceiurilor de toaletă
Deşi este
greu de crezut, pe langa toate drogurile care sunt și ilegale,tot în
aceasta categorie (a drogurilor) putem include și tutunul,
Coca-Cola, ceaiul și cafeaua. Diferenta dintre ele este ca aceatea
sunt legale și nu produc dependenta care sa duca la stari ca atunci
cand am fi consumat droguri precum heroina, cocaina etc.
Nicotina din
tutun este un drog consumat pe scara larga în societate.Fumatul
frunzelor este din punct de vedere fizic foarte nociv,Fumatul poate
provoca unele forme de cancer,cum ar fii cel de la plamani și gat și
poate de asemenea unele boli la nivelul inimii și vaselor sangvine.
Consumatorii
de tutun pot devenii dependenti din punct de vedere psihologic,chiar
daca sunt constienti de riscurile la care se expun,nu se pot lasa de
fumat.
SEVRAJUL
Acest termen
se refera la simptomele fizice și psihice care apar atunci când un
individ este privat de un drog de care el a devenit dependent.
Terminologie:
- Abuz
de droguri - Expresia desemneaza
auto-administrarea repetata de droguri, în scopuri medicale.
-
Euforia -
Este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o
stare în care individul nu simte nici o anxietate și scapa de
influentele exterioare.
-
Halucinatiile -
Sunt perceptii provocate de halucinogene, care nu corespund
realitatii obiective. Individul care are halucinatii "vede
imagini" și "aude sunete" care nu exista în
realitate.
CLASIFICAREA
DROGURILOR
Dupa
efectul produs asupra sistemului nervos
central:
-
Produse depresoare (opiul,
morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele, hipnoticele,
tranchilizantele, metaqualona etc.)
-
Produse stimulente (cocaina,
crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele, etc.)
-
Produse perturbatoare sau
halucinogene (cannabis-ul,
LSD-ul, fencyclidina, mescalina, psilocybina etc.).
După
originea produsului:
- Produse
naturale
- Produse
de semi-sinteza
- Produse de
sinteza
Dupa
regimul juridic al substantelor:
-
Substante a caror fabricare/administrare sunt supuse controlului
(morfina, barbiturice etc.)
- Substante
total interzise (LSD, heroina, crack)
Dupa
dependenta generata:
- Droguri
care creeaza dependenta fizica
- Droguri
care creeaza dependenta psihica
- Droguri
care creeaza dependenta mixta
După
efectele provocate organismului:
Droguri
care inhiba centrii nervosi:
- cannabis
- opiacee :
- opiu
- morfina
- derivatii
de morfina
- heroina,
metadona, petidina
- codeina
-
barbiturice
-
tranchilizante
Droguri
care stimuleaza centrii nervosi:
- cocaina, amfetamine, crack-ul
Droguri
halucinogene:
- LSD
- ecstasy
-
phenciclidina
- peyote
-
psilocybina și psilocyna
Inhalanții:
- solventi organici
- lacuri,
vopsele („Aurolac”)
- gaz
- adezivi
- benzine
usoare
TRATAMENT
Prima
etapa a tratamentului – etapa terapiei
de dezintoxicare și de fortifiere generala –
include prescrierea de substante medicamentoase în doze terapeutice,
cum ar fi: tranchilizante, neuroleptice, preparate detoxifiante,
vitamine, medicatie simptomatica (analgetice s.a.). Daca este cazul,
se poate efectua piroterapie, hemosorbtie. în fazele ulterioare se
prescrie fizioterapie.
Actiunea
medicamentoasa este insotita de psihoterapie rationala (explicativa).
Etapa terapiei medicamentoase trebuie sa fie realizata în conditii
spitalicesti (mai rar în ambulatoriu) de specialisti
psihiatri-narcologi.
Etapa
actiunii orientate asupra
personalitatii narcomanului este alcatuita din: psihoterapia
tulburarilor de granita: anxietatea, depresia, irascibilitatea,
tensiunea interioara, insomnia s.a.; insotirea psihoterapeutica a
remisiunii; psihoterapia de familie; analiza circumstantelor care pot
provoca recaderea și cautarea în comun a cailor de invingere a
acesteia; scoaterea la lumina a trasaturilor pozitive ale
personalitatii celui ce sufera de narcomanie și sprijinirea pe ele
în cursul procesului recuperator; diagnosticarea psihologica și
elaborarea unui complex de recomandari potrivite cu tipul psihologic
de personalitate al suferindului.
Una
dintre cele mai importante sarcini ale psihoterapiei ortodoxe este
ajutarea omului (pacientului) sa constientizeze mecanismele
psihologice patimase ale bolii ori situatiei conflictuale; formarea
la cei ce sufera de narcomanie a unei atitudini care priveste
narcomania ca pe o boala ce tine de pacat; examinarea problemelor
privitoare la sensul vietii, la conceptele de „pacat“ și
„patima“, convorbiri despre virtutile crestinesti; pregatirea
duhovnicesc-psihologica pentru Taina Spovedaniei; conlucrarea la
imbisericirea bolnavului.
