Biochimie curs 2

Biochimie curs 2

Biomolecule organice

Constiuenţii principali şi caracteristici ai tuturor organismelor vii sunt compuşi organici ai carbonului, înzestraţi cu structură şi funcţionalitate specifică care asigură însăşi existenţa vieţii. De aceea se numesc biomolecule organice.

La nivel de celulă există acizii nucleici, care sunt purtători şi transmiţători ai informaţiei genetice(asigură autoreproducerea organismelor); proteinele sunt simple elemente structurale (unele), sau componente ale enzimelor care intervin în metabolismul substanţelor şi metabolismul energetic; glucidele servesc fie ca surse de energie, fie ca material de construcţie şi, lipidele constituie unul din elementele structurale ale membranelor şi în al doilea rând, o formă de păstrare a energiei.

Se observă că, proteinele, lipidele şi glucidele formează principalele trei categorii de constituenţi celulari macromoleculari.

Aminoacizii sunt “cărămizile” din care sunt constituite proteinele. Fiecare proteină este construită din mai mulţi aminoacizi, legaţi între ei. Corpul nostru preia proteinele din alimentaţie, le transformă(descompune)în aminoacizi prin digestie, care apoi sunt recombinaţi în proteine specifice organismului. Surplusul de aminoacizi se poate transforma în glucoză, iar în anumite condiţii pot ajunge chiar la grăsime.

Clasificarea aminoacizilor:

• esenţiali – aminoacizii pe care organismul nu îi poate sintetiza(sau îi poate sintetiza în cantităţi foarte mici) se numesc aminoacizi esenţiali: valina, leucina, isoleucina, lizina, metionina, fenilalanina,treonina şi triptofanul. Valina, isoleucina şi leucina sunt numiţi şi aminoacizi cu lanţuri ramificate şi se găsesc în cantităţi mari în proteinele de origine animală.
• condiţionat esenţiali – anumiţi aminoacizi sunt necesari în cantităţi mai mari în anumite perioade,cum ar fi arginina la copii pentru creştere: histidina, cisteina, tirozina, prolina, glutamina.
• neesenţiali – sunt aminoacizii pe care organismul îi poate sintetiza din aminoacizii esenţiali. Acest lucru presupune însă un efort metabolic şi consum de energie

Proteinele sunt substanţe alcătuite din lanţuri de aminoacizi, legaţi între ei. Proteinele din alimente sunt prelucrate în procesul de digestie, rezultând aminoacizii componenţi, în forma liberă sau legaţi câte 2-3, forme în care se absorb în organism.

Ele constituie principala bază a construcţiei structurilor organice – în special ţesut muscular, osos şi conjunctiv, dar intră şi în compoziţia enzimelor, a anticorpilor, a celulelor, hormonilor proteici.

De asemenea, daca există un surplus de proteine(aminoacizi), corpul nu poate depozita o cantitate mare şi de aceea le elimină sau le transformă în grăsime. Proteinele aduc în organism aproximativ 4 calorii pe gram.

Sursele de proteină care au toţi cei 8 aminoacizi esenţiali se numesc proteine complete. În funcţie de diverşi factori poate creşte necesarul din aminoacizii neesenţiali, peste capacitatea corpului de a-i produce. Ei devin astfel “condiţionat esenţiali”. Proteinele complete conţin toţi aminoacizii esenţiali, în cantităţile necesare organismului. Acestea sunt proteinele de origine animală. Sursele de proteină de origine vegetală nu conţin toţi aminoacizii esenţiali în cantităţile optime, de aceea, pentru asigurarea tuturor aminoacizilor trebuie să mâncăm suficiente proteine de origine animală sau să combinăm diferite surse de proteină vegetală.

Produse animale: lapte, brânzeturi (100g brânză = 25-30 g proteine), carne (20% proteine),viscere (ficat, rinichi, inima, splină, peşte), ouă.
- Leguminoase: fasole (20-25%), mazăre, soia (35%).
- Cereale : pâine (8%).
- Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci

Deci, a se reţine că proteinele sunt substanţe nutritive constitutive ale organismului. În procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate în aminoacizi. Organismul apoi separă şi foloseşte aminoacizii în diferite scopuri. O parte vor fi folosiţi pentru
creşterea şi producerea de noi proteine necesare organismului, o altă parte vor fi folosiţi la refacerea ţesuturilor din corp, iar restul vor fi transformaţi în hormoni, anticorpi şi enzime.

Necesarul de proteine depinde de mai mulţi factori : vârsta, greutate corporală, efortul fizic depus, diferite boli şi condiţii medicale. Nou născuţii şi adolescenţii în creştere, precum şi femeile însărcinate au un necesar de proteine crescut, precum şi cei care se recuperează după o boală sau chiar suferă de anumite boli. În general, pentru adulţi se recomandă un consum proteic, în funţie de activitatea fizică :

• Sedentar 0,88 grame pe kilogram corp (Exemplu: 70 kg x 0,88=61,6 g proteine)
• Efort moderat 1,1-1,3 grame pe kilogram corp
• Efort intens 1,5-2 grame pe kilogram corp şi peste