AMG: Anatomia si fiziologia omului , 4

SÂNGELE:

Caracteristici:

este considerat o forma de tesut conjunctiv, in care elementele figurate reprezinta celulele, iar plasma este substanta fundamentala;
reprezinta aproximativ 6-8% din greutatea corpului, ceea ce inseamna circa 5l de sange pentru un individ de 70 kg greutate;
se deosebeste un volum de sange stagnant de circa 2 l (in splina, ficat, tesut subcutanat) si un volum de sange circulant, de circa 5 l;
culoarea este rosie datorita hemoglobinei din eritrocite, rosu deschis pentru sangele oxigenat si rosu inchis pentru cel neoxigenat;
reactia este slab alcalina pH-7,35;
temperatura variaza intre 36^o C in plamani si 40^o C in ficat;
densitatea sangelui este de 1055 fata de cea a apei 1000.

Alcatuire: Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate.

1. Plasma: reprezinta 55% din volumul sanguin, este un lichid galbui, vascos, care poate fi separat de elementele figurate prin sedimentarea acestora, in conditiile in care se impiedica procesul de coagulare prin

amestecarea sangelui cu o substanta anticoagulanta (oxalat de sodiu). Din punct de vedere chimic, plasma contine 90% apa si 10% reziduu uscat (9% substante organice si 1% substante anorganice).

Substantele organice sunt reprezentate prin:

proteine (albumine, globuline, fibrinogen, protrombina, hormoni, enzime, anticorpi,etc.),
glucide (glucoza),
lipide (acizi grasi, trigliceride, colesterol),
compusi azotati (uree, creatinina, acid uric),
acid lactic, etc.

Dintre toate, cele mai importante sunt proteinele, deoarece:

mentin pH-ul, au rol de sisteme tampon, comportandu-se ca acizi sau ca baze;
albuminele transporta diferite substante;
gamaglobulinele sunt suportul chimic al anticorpilor;
participa la hemostaza si coagulare ( protrombina si fibrinogenul, etc. );
participa la reglarea tuturor functiilor controlate de catre hormonii si enzimele pe care ii transporta;
sunt o rezerva de aminoacizi pentru organism.

Substantele anorganice sunt reprezentate prin saruri aflate in stare disociata: Na⁺, Clˉ, HCO₃ˉ, etc.

2. Elemente figurate: sunt reprezentate prin globule rosii (eritrocite, hematii), globule albe (leucocite), plachete sanguine (trombocite).

Globule rosii (eritrocite, hematii):

cele adulte sunt celule anucleate (nu se pot inmulti, nu-si pot reface proteinele uzate, etc.), cu forma de disc biconcav, cu diametrul de aproximativ 7,5 μ, in numar de 4-6 milioane/ mm³ sange;
raman in sange (in circulatie) aproximativ 120 zile, dupa care sunt distruse (hemoliza) in diferite organe, dar mai ales in spina;
ele se produc mereu (eritropoieza, hematopoieza) la nivelul maduvei hematogene (maduva osoasa rosie) sub influenta stimulatoare a unui hormon produs de catre rinichi, numit eritropoietina. In mod normal intre eritropoieza si hemoliza exista un echilibru, care asigura mentinerea constanta a numarului de globule rosii.
numarul lor poate creste temporar prin mobilizarea sangelui de depozit sau poate creste definitiv (poliglobulie, in cazul persoanelor care locuiesc la altitudine sau in anumite situatii patologice);
numarul lor poate sa scada (anemie), Aceasta poate aparea fie din cauza ca hematiile se produc intr-un ritm prea lent (daca nu exista materia prima- proteine, fier) – anemie eritropoietica, fie din cauza ca se distrug intr-un ritm prea alert (in caz de infectii, transfuzii incompatibile, etc.) - anemie hemolitica;
hematiile contin hemoglobina, heteroproteina, alcatuita din hem (pigment ce contine fier bivalent Fe²⁺) si globina (contine grupari aminice). Datorita fierului, hemoglobina se poate combina cu oxigenul formand oxihemoglobina, iar datorita gruparilor aminice se poate combina cu dioxidul de carbon formand carbohemoglobina. Aceste doua combinatii sunt labile si se pot desface cu usurinta. In conditii patologice, hemoglobina se poate combina ireversibil cu o serie de substante: cu monoxidul de carbon formeaza carboxihemoglobina, iar cu drogurile sau alte substante toxice formeaza methemoglobina. Daca aceste combinatii afecteaza o cantitate mare de hemoglobina se poate ajunge la moarte prin asfixie celulara (la celule nu mai ajunge oxigenul necesar, deoarece nu are cine sa-l transporte).

Globule albe (leucocite):

sunt celule nucleate, de forme si marimi variate, in numar de aproximativ 5-10000/ mm³ sange, mobile (pot emite pseudopode si trece in tesuturi prin diapedeza), cu rol esential in imunitate
toate leucocitele se produc in maduva osoasa, cu exceptia limfocitelor si a monocitelor, care se produc si in organele limfopoietice (splina, amigdale, ganglioni limfatici, timus);
se clasifica in:

à neutrofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati si diametru de 10-14 microni; au in citoplasma granule care se coloreaza in roz cu coloranti neutri, traverseaza prin diapedeza peretii capilarelor, acumulandu-se in tesutul afectat si digera microorganismele prin fagocitoza; reprezinta 65% din totalul leucocitelor;

à acidofile: se mai numesc eozinofile, sunt celule sferice cu nuclei bilobati si diametru de 10-14 microni, au in citoplasma granule care se coloreaza intens in rosu cu coloranti acizi, numarul creste in boli parazitare si alergice, reprezinta 1-3% din totalul leucocitelor;

à bazofile: sunt celule sferice cu nuclei lobati, diametrul de 10-12 microni, au in citoplasma granule care se coloreaza in albastru cu coloranti bazici, contin enzime si substante vasodilatatoare, numarul lor creste in stadiile tardive ale inflamatiilor, reprezinta 0,5% din totalul leucocitelor;

à monocite: sunt celule sferice, cu diametrul de 12-24 microni, cu nuclei ale caror forme variaza de la rotunda la lobata, migreaza in tesuturi unde se transforma in macrofage si fagociteaza bacterii si resturi celulare, reprezinta 25-35% din totalul leucocitelor;

à limfocite: sunt celule sferice cu nuclei mari si diametru de 5-17 microni, produc anticorpi, substante cu rol in imunitatea naturala a organismului, au o durata de viata cuprinsa intre cateva ore si cativa ani, reprezinta 25-35% din totalul leucocitelor.

Plachete sanguine (trombocite):

sunt cele mai mici elemente figurate, sunt aplatizate, nu au nucleu, adera la suprafata endoteliilor vasculare lezate si elibereaza factori ce intervin in coagularea sangelui, se formeaza in maduva hematogena din megacariocite, au o durata de viata de aproximativ o saptamana, dupa care sunt distruse de splina. Numărul: 150000 – 300000/mm³. Dimensiuni: 2-4 μ

Hematopoieza: reprezinta procesul de formare a celulelor sangvine. Elementele figurate se formeaza continuu din celule speciale, hematopoietice, care provin din sacul vitelin al embrionului uman si migreaza apoi in ficat. In cursul dezvoltarii fetale, celulele hematopoietice migreaza in maduva osoasa. Dupa nastere, ficatul inceteaza sa mai produca elemente figurate. Acest proces este de doua tipuri: eritropoieza (formarea eritrocitelor) si leucopoieza (formarea leucocitelor).

Formarea eritrocitelor este stimulata de un hormon numit eritropoietina secretat de rinichi. Secretia de eritropoietina creste de cate ori cantitatea de oxigen care ajunge la rinichi sau la alte organe este insuficienta. Cresterea cantitatii de eritrocite permite marirea cantitatii de oxigen necesar tesuturilor.

Hemostaza si coagularea sangelui:

Hemostaza este procesul de oprire a hemoragiilor prin constrictia puternica a vasului lezat si prin devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale. Hemostaza are loc in doua faze:

Hemostaza temporara (primara) – formarea dopului plachetar. In momentul aparitiei unei leziuni vasculare se declanseaza un proces de vasoconstrictie, iar trombocitele adera la marginile plagii, se aglutineaza si formeaza dopul plachetar, care opreste temporar sangerarea.
Hemostaza definitiva – coagularea sangelui: are loc in trei faze:
- se formeaza tromboplastina, cu participarea unui numar mare de factori ai coagularii, plasmatici si trombocitari;
- se formeaza trombina, prin actiunea tromboplastinei asupra protrombinei;
- se formeaza cheagul (trombusul), prin transformarea fibrinogenului solubil in fibrina insolubila si aglomerarea elementelor figurate in ochiurile retelei formata de catre fibrina.

Dupa procesul de refacere a peretelui vascular, cheagul va fi descompus sub actiunea unei enzime – plasmina.

Grupele de sange:

Hematiile prezinta pe suprafata lor aglutinogenele A si B (antigene). In plasma exista aglutininele (anticorpii) α si β, corespunzatori aglutinogenelor A si B. Consecinta prezentei acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor sanguine.

fenotip	genotip	pot dona la	pot primi de la
O ( I )	ll	toate grupele	O ( I )
A ( II )	L^A L^A; L^A l;	A ( II ) ; AB ( IV );	A ( II ); O ( I );
B ( III )	L^BL^B ; L^B l;	B ( III ); AB ( IV );	B ( III ); O ( I );
AB ( IV )	L^A L^B	AB ( IV )	toate grupele

Factorul Rh:

Un alt grup de antigene care se gasesc pe suprafata eritrocitelor constituie factorul Rh. Indivizii care au respectivele antigene se numesc Rh pozitivi. Acestia pot fi homozigoti DD sau heterozigoti Dd. Indivizii care nu prezinta aceste antigene sunt Rh negativi. Acestia sunt numai homozigoti dd. Majoritatea oamenilor sunt Rh pozitivi, deoarece gena pentru Rh negativi este recesiva. Factorul Rh are importanta deosebita in cazul transfuziilor si al mamelor Rh negative, care poarta copii Rh pozitivi. In mod normal, in timpul sarcinii, placenta izoleaza sistemul imunitar al mamei Rh negative de antigenul Rh al fatului. In timpul nasterii, sistemul imunitar al mamei poate fi expus actiunii respectivului antigen si sa poduca anticorpi impotriva acestuia. Anticorpii respectivi traverseaza placenta, provocand hemoliza eritrocitelor fatului. In consecinta, copilul se naste anemic (maladia hemolitica a noului-nascut), necesitand inlocuirea sangelui Rh+ cu sange Rh−.

AMG

Pagini

Anatomia si fiziologia omului , 4 - SÂNGELE