TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII , PUNCTIA VENOASA


PUNCTIA VENOASA




Definitie
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop
explorator
  • recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice
terapeutic
  • administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
  • recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
  • executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
  • sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Materiale necesare










Materialele se pregatesc in functie de scop
  • tava medicala
  • ace de diferite marimi in functie de scop(25-30mm;diametrul 6/10,7/10,10/10,seringi de capacitate diferite (in functie de scop)
  • garou sau banda Esmarch
  • manusi
  • paduri cu alcool
  • pernita elastica pentru sprijinirea bratului
  • tavita renala
  • eprubete uscate;
  • holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder
  • vacutainere,vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina)
  • etichete
  • formular analize pentru laborator
  • recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator
  • solutii medicamentoase
  • materiale pentru perfuzie
  • materiale pentru transfuzie
  • bandaj adeziv pentru locul punctiei
  • recipiente pentru colectarea deseurilor

Locul punctiei:

  • venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un “M”venos prin anastomozarea lor
  • venele antebratului
  • venele de pe fata dorsal a mainii
  • venele subclaviculare
  • venele femurale
  • venele maleolare interne
  • venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
  • orice vena accesibila
punctie subclaviculara

Pregatirea pacientului

pregătirea psihică – se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
  • se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal)
  • se examinează calitatea şi starea venelor
  • se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie,decliv
  • se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,
  • se dezinfecteaza tegumentele;
  • se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente

Tehnica


  • spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor
  • se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
  • se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor;
  • se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol;
  • se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
  • se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
  • se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie
  • în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
  • se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului
  • se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul
  • se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie vertical
Ingrijiri post tehnica
  • se face toaleta locală a tegumentului
  • se schimbă lenjeria dacă este necesar
  • se asigură o poziţie comodă în pat
  • se supraveghează pacientul
Consideratii speciale:


  • pentru evidenţierea venelor
  • se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe faţa anterioară a antebraţului
  • se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
  • tapotament la locul punctiei
  • pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
  • prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
  • puncţionarea venei din lateral
  • puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
  • manevrarea incorectă a instrumentarului steril
  • interzis de a palpa vena dupa dezinfectie
  • atingerea produsului recoltat
  • flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.



Accidente
Intervenţiile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos)
- se retrage acul şi se comprimă
locul puncţiei 1-3 minute
Străpungerea venei (perforarea peretelui opus)
- se retrage acul în lumenul venei
Ameţeli, paloare, lipotimie
- se întrerupe puncţia, pacientul
se aşează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

  • Importanta analizelor de laborator
-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeni
  • Rolul asistentei
  • recolteaza analizele la indicatia medicului
  • respecta orarul recoltarilor
  • pregatirea psihica-informarea pacientului
  • fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in functie de recoltare
  • pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
  • efectuarea tehnicii cu professionalism
  • completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data recoltarii
  • etichetarea produsului
  • transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii cu capac)
VACUTAINERE SI RECIPIENTE PENTRU RECOLTAREA ANALIZELOR DE LABORATOR
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)
2. Urocultor (Urocultura)
3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu)
4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben)
5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov)
6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu)
7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru)
8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri)
9. Coprocultor (materii fecale)
10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)
Tipuri de laboratoare :
B
  • Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.
  • Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.
  • Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.
  • Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.
  • Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.
  • Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.
  • Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonale
  • Laborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.
  • Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelor
  • Laborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .

RECOLTAREA SANGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
  • hematologice
  • biochimice
  • bacteriologice
  • parazitologice
  • serologice
Recoltarea se face prin:
  • punctie capilara
  • puncţie venoasă
  • puncţie arterială
PUNCTIA CAPILARA

Definitie
Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop
Recoltare:
-analize hematologice:hemoleucograma,hemoglobina
TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguine,
- examen parazitologic
-glicemie,colesterol
Materiale necesare

  • lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosinta
  • antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
  • tampoane sterile
  • pipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),
  • hartie de filtru
  • lame de sticla,lamele(pentru frotiu)benzi de testare
  • manusi de protectie,
  • tavita renala
Locuri de electie

  • pulpa degetului inelar sau mediu
  • lobul urechii,
  • fata plantara a halucelui si calcai, la copil
Pregatire pacient
Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii
Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect
Tehnica


  • se spala mainile
  • se imbraca manusile
  • e aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
  • se asteapta evaporarea alcoolului
  • cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate
  • se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
  • se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;
  • pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain
Efectuarea unui frotiu

  • la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru
  • se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin capilaritate)
  • lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura fără să o fragmenteze
  • se agită lama pentru uscare
  • se etichetează şi se trimite la laborator
  • un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat
Examenul in picatura groasa
  • pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă
  • se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele
  • cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cm
  • se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei defibrinări complete
  • uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
  • numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion dermatograf
  • picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).


Recoltarea sangelui cu sistem vacutainer


Inaintea recoltarii sangelui,
  • desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.
  • inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)
  • asamblati acul la holder (3).
Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte.b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l.
c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul
d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderului
e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului.f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus .
.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
  • utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange
  • evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
  • dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior
  • dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);
  • la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);
  • formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.
  • fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
  • a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.
  • acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.


TIPURI DE VACUTAINERE
CULOARE DOP
ANTICOAGULANT SAU ADITIV
ANALIZE DE LABORATOR
ROSU
Fara aditivi
Biochimie,serologie
MOV
EDTA
Hematologie :Ht,Hb,HLG
NEGRU
Citrat de sodiu
VSH
ALBASTRU
Citrat de sodiu
Hematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTT
VERDE
Heparina
Biochimie :ionograma,hormone,gaze arteriale
GALBEN

Citrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrocite
Hemocultura
GRI
Florura de sodiu
Glicemie


Examene hematologice

Tabel cu analize hematologice
Test
Mod de recoltare:
Pv=punctie venoasa
Pc =punctie capilara
Valoare normala/unitate de masura
  • Hemoleucograma cu formula
leucocitara
pc
pv.cu holder+ac in vacutainer dop mov (contine EDTA)
sau
cu seringa 2ml-
2ml sange/EDTA


  • Hemoglobina(Hb)

B:13-17g/100mL
F:11-15g/100mL
  • Hematocrit (Ht)
B:42-48%
F:40-43%
  • Eritrocite (H)
(hematii,globule rosii)

4 000 000-6 000 000/mmc
  • Leucocite (L)
(globule albe)
4000-10000/mmc
>leucocitoza
  • Formula leucocitara
  • Granulocite neutrofile
- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc
  • Limfocite=25-30/%;1200-2400/mmc
  • Monocite =4-8%;300-640/mmc
  • Eozinofile =1-3%;100-200/mmc
  • Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc
  • Trombocite
150 000-400 000/mmc
  • VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)

pv fara staza;
vacutainer dop negru(cu citrate de Na)
sau
cu seringa 2ml -1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium 3,8%

F:1h=2-12mm;2h=12-20mm
B:1h=1-10mm;2h=7-15mm
  • Teste de coagulare:

  • APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare
pv.vacutainer
dop bleu
25-35”
  • Timp Quick


  • Timp Howel
sau
cu seringa de 5ml cu ac sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu
13-15”



1-2minute
  • IP(Indice de protrombina)
85-100%
  • Fibrinogen

200 -400mg/dl
  • Timp de sangerare –TS
este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii
pc
2-4minute
  • Timp de coagulare-TC
este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii
pc
5-8minute







Hemoleucograma completa( HGL)

Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati:

  • RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange
  • WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange
  • HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange
  • PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite
  • HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente
  • numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
  • neutrofilele(NEU)
  • eozinofilele(EOS)
  • limfocitele(LY)
  • monocitele(MO)
  • basophile(BAS)
indici eritrocitari :
Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii:
  • volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV);
  • hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH);
  • concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC);
  • largimea distributiei eritrocitare (RDW)
Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz – K3 EDTA;
Globule roşii şi un limfocit văzute la microscop
-
\
Eritropoieza - formarea globulelor rosii




VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR (VSH)
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o probă care exprimă grosimea statului de depunere a eritrocitelor (hematiilor), exprimat în milimetrii [mm], în eprubetă, într-un interval de o oră [1h], 2 ore [2h] sau o zi [24h] .  După cum se ştie, în plasmă, eritrocitele se află în suspensie. După recoltarea unei probe de sânge şi depunerea ei într-o eprubetă împreună cu o substanţă anticoagulantă, are loc o sedimentare a hematiilor (eritrocitelor) care constă în depunerea lor la fund, proces ce are loc simultan cu limpezirea, clarificarea probei  în partea ei superioară..Mod de recoltare –punctie venoasa cu holder+ac -vacutainer cu capac negru
sau
  • seringa de 2ml si ac de punctie venoasa;
  • pipete Westergreen cu stativul corespunzator;
  • citrat de sodiu 3,8%, solutie sterila;
  • materiale necesare recoltarii sângelui prin punctie venoasa.
Tehnica
  • se aspira în seringa solutie de anticoagulant cu care se clateste seringa, retinându-se 0,4ml;
  • se punctioneaza vena, dupa dezinfectare, si se aspira sânge în seringa pâna la 2 ml;
  • continutul seringii se amesteca prin cateva miscari de rasturnare;
  • proba se trece apoi într-o eprubeta din care se aspira cu pipeta Westergreen pâna la diviziunea 0, astfel încât coloana de sânge sa fie continua;
metoda manuala Westergren: se aseaza tubul in pozitie verticala intr-un
suport gradat milimetric si se citeste nivelul de sedimentare a hematiilor in mm dupa 1 ora; in unele teste este citit rezultatul si dupa un interval de 2 ore, dar acesta nu furnizeaza informatii suplimentare
  • se plaseaza pipeta în stativ în pozitie perfect verticala;
  • citirea se face dupa o ora, iar rezultatul se exprima în mm coloana de plasma separata de eritrocite în decurs de o ora (mm/ora).
Valori normale:
barbat: 1 – 10 mm/ora;
femeie: 2 – 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;
la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).
Variatii patologice:
Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut, tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.


SANGE -BIOCHIMIE
Test

Mod de recoltare



Valori normale/unit.mas.
  • Uree
p.v. vacutainer cu dop rosu (fara anticoagulant)
15 -45 mg/dl
  • Creatinina
0,6 -1,2 mg/dl
  • Acid uric
1,5-7mg/dl
  • Glicemie
65 -110 mg/dl
  • ALT/TGP
TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza)

  • AST/TGO
TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza

9-52/U/L







14-36U/L
  • GGT-gama GT

0-40U/L
  • Ionograma(dozarea ionilor)
Cl -98 – 107 mmol/l
K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145 mmol/l
Ca-85-110/mmol/L
  • Trigliceride
40-165mg/dl
  • Colesterol
  • HDL”colesterol bun”


  • LDL”colesterol rau”
120 - 200 mg/dl
F:45-65mg%
B:35-55mg%

<150mg font="">
  • Bilirubina totala
  • Bilirubina directa
  • Bilirubina indirecta
0-12mg/L
0-3mg/dl
0-11mg/dl
  • Fosfataza alcsalina
38-126/U/L
  • Magneziu
1.70-2.70mg/dl
  • Rezerva alcalina
22-29mmol/l
  • Amilaza
25-110/U/L
  • Electroforeza
-proteine totale
-albumine
-globuline
-raport albumin/globuline A/G
-globuline



67-86g/l
53-65%;42-56g/l
34-47%;15-30g/1

1,13
Alfa1=2-5,5%
Alfa 2=6-12%
Beta =
Gamma=11-21%






RECOLTAREA DE TESTE SANGUINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI
.

Materiale necesare

  • manusi
  • glucometru portabil
  • paduri alcoolizate
  • comprese tifon
  • bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:
  • se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)
Recoltarea:























Consideratii speciale:


  • confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).
  • se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
  • se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nou nascut)
  • se spala mainile bine si se pun manusi
  • daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10 minute
  • se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usuca cu o compresa
  • se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul dintr-o singura miscare scurta si rapida
  • dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se “stoarca” locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
  • se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este suficienta pentru citirea rezultatului
  • dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea
  • dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv.
  • se noteaza rezultatul , data si ora.

  • se va evita recoltarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange
  • daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital


ANALIZE SEROLOGICE - IMUNOLOGICE
Examenele serologice:
  • cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.
  • se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor infecto-contagioase,a bolilor dermato-venerice transmisibile pe cale sexual,prin sange infectat
Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.


ANALIZE IMUNOLOGICE
Afectiunea
Agent etiologic
Test serologic
Mod de recoltare
Valori normale
SIDA(sindromul imuno-deficientei umane)
Virusul HIV
ELISA
Pv5-7ml sange
Vacutainer cu dop rosu
negativ
Sifilis (lues)

Treponema palidum
VDRL,RPR,RBW
(Bordette Wasserman)
Pv 5ml sange fara anticoagulant
negativ
RAA(Reumatism articular acut)-scarlatina
Streptococ beta hemolitic
ASLO
(antistreptolizinele
O)
Pv5-7ml sange
Vacutainer cu dop rosu
100-200ui
Hepatita A
VHA
Anticorpi antiVHA

negativ
Hepatita B
VHB
Anticorpi antiVHB

negativ
Hepatita C
VHC
Anticorpi antiHCV

negativ
Alergii
Diverse alergene
Testul cu anticorpi
IgE
Testul RAST
Pv5-7ml sange
vacutainer cu dop auriu
negativ
Bruceloza
Brucella abortis/suis/
melitesis
brucela
Pv7-10ml sange
vacutainer cu dop rosu
absent
Gripa
Virusuri gripale:A
AH1N1
AH1N5
Test sanguine ELISA sau exudat faringian
Pv5-7ml sange
vacutainer cu dop albastru sau mov
absent

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE
HEMOCULTURA:
Definitie
  • introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic


Scop
  • identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
  • o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari,frison,stare generala alterata)
  • totodata se examineaza si rezistenta bacteriilor la antibiotice si chimioterapice-se efectueaza antibiograma
  • o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta

Materiale necesare:

  • garou
  • manusi sterile,masca faciala
  • paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod
  • seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
  • camp decupat steril
  • 3 sau 4 ace sterile
  • recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob(unul cu dop galben si unul cu dop albastru)
  • formular cerere analize laborator
  • recipient pentru transportat analizele
  • comprese
  • bandaj adeziv
  • etichete
  • tavita renala
Pregatirea echipamentului:
  • se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

Recoltarea:

  • confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).
  • se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.
  • se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.
  • se spala mainile bine si se pun manusi sterile
  • se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie
  • se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
  • dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
  • se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil
  • se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
  • se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
  • se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil
  • se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
  • se transporta imediat la laborator
  • se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate
  • se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.
Evaluarea rezultatelor
  • normal-hemocultura negative
  • patologic –se identifica germeni patogeni;
  • se efectueaza antibiograma
Consideratii speciale:


  • fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite
  • se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.
  • principala complicatie a manevrei poate fi hematomul