Exista
2 TIPURI DE TEORII
care explica fenomenele sociale:
- Teorii ale macronivelurilor – explica societatea ca intreg
- Teorii ale micronivelurilor – explica procesele care au loc in grupuri sociale
- TEORIILE MACRONIVELURILOR
- TEORIA STRUCTURAL – FUNCTIONALISTA – aceasta teorie se
bazeaza
pe ideea ca orice fenomen social poate fi explicat prin prisma
consecintelor sau functiilor sale.
Cu
alte cuvinte, daca un fenomen sau institutie exista in societate sau
apare, inseamna ca indeplineste o functie (rol).
Unul
dintre principalii reprezentanti a fost Talcott Parsons, el
sustine ca:
- Societatea este un sistem bine integrat si relativ stabil, ai carui membrii sunt in
general
de acord in privinta valorilor fundamentale.
- Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru.
- Schimbarea este dezechilibranta si are tendinta de a provoca nemultumiri daca
nu
se produce destul de incet.
Alt
reprezentant al acestei teorii este Robert Merton, care adauga
la conceptia lui Parsons:
- Exista functii evidente si functii latente (functiile latente sunt ascunse si se
manifesta
in mod neasteptat ex.: infiintare de scoli, dar pentru a folosii
institutia in scopuri personale – functia, biserica – are si ea
anumite mijloace folositoare, functii).
- Structurile pot avea si functii negative (de obicei aceste functii sunt latente)
- Exista si echivalente functionale – adica mai multe fenomene sau institutii
diferite,
care au aceeasi functie sau functii commune cel putin (ex.: medicina
traditionala si medicina hemeopata – fiecare dintre ele au rolul de
a vindeca, dar in moduri diferite)
b). TEORIA CONFLICTULUI
spune ca:
1. La baza societatii
stau competitia si conflictul dintre elementele sociale [clase
sociale,
grupari religioase, grupuri entice, rasiale, conflicturi intre genuri
(barbat si femeie)]
- Societatea exercita atat presiuni associative care leaga oamenii intre ei cat si
presiuni
disociative care dezintegreaza aceste legaturi. Aceste presiuni, nu
au aceeasi intensitate, ponderea lor fiind diferita intr-o perioada
data de timp (uneori predomina presiunile disociative care aduc
dezechilibru).
O
comparatie intre cele 2 teorii arata ca:
1.
Functionalistii critica schimbarea, dar conflictualistii o privesc
cu simpatie
2.
Conflictualistii se concentreaza asupra aspectelor contradictorii
ignorand procesele consensuale appreciate de functionalisti.