Puericultură, pediatrie - C5 DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI PRINCIPII



1. Tendinţe în istorie
  • În decursul timpului au exista diferite opinii privind diversificarea alimentaţiei.
  • Înainte de 1920, alimentele solide sau suplimentare era recomandate rar pentru sugarii mai mici de un an.
  • Apoi, în 1950 tendinţa era de a introduce alimentele suplimentare cât de devreme posibil-
unii recomandau introducerea lor din primele zile de viaţă.

2. Renunţarea la alimentaţia naturală
Once upon a time in America…
Obezitatea în America
  • A început în anii ‘80: mame fumatoare, renunţarea la alimentaţia naturală, diversificarea precoce, adăugarea de sare şi zahăr în alimentele copiilor sub vârsta de 1 an, spaţierea frecventă a naşterilor, acces la alimente semipreparate şi fast food, sedentarism.
  • Sună cunoscut?!...

3. Recomandările Academiei Americane de Pediatrie
  • În prezent, recomandă ca părinţii să înceapă diversificarea alimentaţiei între 4 şi 6 luni de viaţă. Momentul introducerii depinde de nivelul dezvoltării sugarului.
  • Unii sugari sunt pregătiţi morfo-funcţional să înceapă diversificarea la 4 luni, pe când alţii de-abia reuşesc să înceapă acest lucru la 6 luni, cu toate că ambii sugarii se afla în limitele unei dezvoltări “normale”.

4. Supra sau sub- alimentaţia?!
  • Îngrijorarea privind riscul supra-alimentaţie sugarului, dacă introducerea are loc devreme, sau riscul de deficit în dezvoltare, dacă nu se începe diversificarea din timp, este normală.

5. Ce le spunem părinţilor?!
  • Sfaturile persoanelor cu experienţă pot fi utile, dar nu suficiente.
  • Cel mai bun sfat: părinţii să îşi cunoască copilul, pentru a depista momentul în care acesta este pregatit pentru alimentele solide.
  • Fiecare copil este unic şi unii vor necesita un timp mai mare pentru a se acomoda cu noul aliment.
  • Forţarea ingestiei alimentelor va crea o stare stresantă în procesul de tranziţie alimentară.
  • În ansamblu părinţii ar trebui să se relaxeze şi să experimenteze alături de copil.


6. Comparaţie între lapte matern/lapte de vacă/lapte de capră
Comparaţie între laptele matern cu cel de vacă şi capră
7. Raportul calciu:fosfor
  • În laptele de mama este de 2:1.
  • În laptele de capră este de 1,2-1,3 : 1.
  • În laptele de vacă este de 1,6:1.
Conţinutul de sodiu
  • 15mg/dl în laptele matern /58 mg/dl în laptele de vacă

8. Proteinele
  • Proteinele din laptele de vacă sunt prezente într-o cantitate de 3 ori mai mare şi diferă de cele din laptele matern prin cel puţin două caracteristici importante: digestibilitatea şi alergenicitatea.
  • Proteinele din laptele de vacă au, comparativ cu laptele uman, un raport mai mare cazeină/zer, ce îl face mai puţin digerabil.
  • În plus, acest raport influenţează negativ absorbţia fierului.
  • A doua problemă legată de proteinele din laptele de vacă este capacitatea de a induce reacţii imunologice, situaţie numită alergie la laptele de vacă.

9. Conţinutul în lipide al laptelui uman şi al celui de vacă
10. Glucidele
  • Principalul glucid din laptele de mama este LACTOZA.
  • Laptele matern conţine şi oligozaharide prebiotice care favorizează dezvoltarea bacteriilor “prietenoase” în intestinul copilului, nepermiţând bacteriilor patogene să adere de epiteliul intestinal, creează un mediu intestinal acid, iar prin degradare formează acizi graşi cu lanţ scurt care hrănesc peretele intestinal.


11. Cât timp recomandăm alimentaţia naturală?!
TIME
Are You Mom Enough? May 21, 2012
  • OMS recomandă continuarea alimentaţiei naturale până la vârsta de 2 ani.
  • AAP recomandă alimentaţia exclusivă la sân până la 6 luni

12. ALIMENTAŢIA COMPLEMENTARĂ
LAPTE MATERN+ FORMULE DE LAPTE
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ= FORMULE DE LAPTE

1. Formule de început (0-6 luni)
2. Formule de continuare (6-12 luni)
3. Formule special (pentru prematuri, alimente-medicament)
PÂNĂ LA 6 LUNI
LAPTE MATERN FORMULĂ DE LAPTE

13. Mecanisme
  • La 3 – 4 luni, copilul îşi pierde reflexul de expulzie, care determină mişcarea limbii spre anterior când un aliment solid se află în cavitatea bucală a acestuia.
  • La 5-6 luni sugarii îşi vor exprima opţiunea alimentară.
- La 6 luni prezintă un interes deosebit în ce se află pe farfurie, salivând sau deschizându-şi gura.

14. Cum începem?!
  • Sugarul să fie perfect sanatos!
  • Încercaţi alimente simple pentru început.
  • Alimentul recomandat frecvent este orezul, deoarece nu conţine gluten şi nu este asociat des cu reacţii alergice.
  • Legumele- o altă opţiune de început

15. Cum introducem cerealele?
  • Cerealele (iniţial fără gluten) pot fi amestecate cu lapte de sân sau formule de lapte încalzite şi pot fi servite pasate, semiconsistente sau de consistenta mai groasă, în funcţie de posibilităţile de deglutiţie ale sugarului.
  • O linguriţă de cereale la 4-5 linguri de lapte de sân, formulă sau apă caldă.

16. De ce începem cu cereale?!
  • La 6 luni rezervele de fier ale sugarului sunt epuizate.
  • Fierul suplimentar din cereale oferă 30%-45% din fierul necesar pentru sugar, aducând rezervele de fier la nivelul optim.
  • Cerealele oferă vitamine (tiamina, riboflavina, niacina, calciu, vitamina B 6) şi fosfor.
17. Alimentele solide nu îl fac pe copil să doarmă mai mult !!
  • Dacă obiectivul părinţilor este de a introduce alimentele solide pentru a dormi mai mult, ar trebui să îşi regândească atitudinea, deoarece nu va funcţiona.
  • În ciuda miturilor că un bol de cereale îl va adormi pe copilul mic, cercetarile nu încurajează acest lucru.
  • Copilul va dormi pentru perioade lungi de timp când a ajuns la un nivel corect de dezvoltare şi este capabil sa îşi sature foamea când este treaz.

18. Fãrã alimente solide în biberon
  • Pãrinţii nu ar trebui sã se lase influenţaţi de sfaturile “bine intenţionate”.
  • Un sfat “bine intenţionat” constã în învăţarea pãrinţilor să amestece cerealele cu laptele de sân sau formula de lapte din biberon, dar acest lucru nu îl învaţã pe copil nimic despre mecanismele sau aspectele sociale ale consumului alimentelor solide şi creşte riscul oferirii unui numãr de crescut calorii.

19. Oferiţi sugarului portii mici !!
  • Pentru prima perioadă, când începe diversificarea, una sau două linguri sunt suficiente.
  • În acest moment alimentul solid este un adaos la laptele de sân, de aceea este important sa fie în cantităţi mici pentru a nu înlocui masa de sân.
  • Sugarul de 6 luni va consuma 3-4 linguri de aliment solid, iar restul îl va completa cu lapte de sân sau formulă.

20. Câte calorii?
  • Caloriile sugarului variază în funcţie de cât de repede creşte şi tipul activităţii desfăşurate.
  • Sugarii între 6 luni şi 1 an au nevoie de 50 calorii/450g , aproximativ 850 calorii/zi obţinute din lapte de sân sau formulă şi aliment solid.
  • Copiii mănâncă alimente şi nu calorii, reglându-şi aportul energetic în funcţie de nevoile lor.

21. Încercaţi câte un aliment nou, pe rând!
  • În cazul în care părinţii oferă câte un aliment nou la fiecare masă, copilul va fi copleşit de multitudinea gusturilor, iar părinţilor le va fi dificil să observe reacţiile adverse la alimentul specific.
  • Copilul are suficient timp să încerce gusturi şi arome noi.
  • Câte un aliment nou la 3 zile sau 2 pe săptămână.

22. Alergii, intoleranţe?
  • Există anumite alimente care pot determina mai uşor apariţia alergiilor alimentare sau intoleranţei la alimente.
  • Copiii sunt predispuşi să dezvolte alergii alimentare în primul an de viaţă şi riscul scade după vârsta de 3 ani.
  • Cu cât este mai mic copilul când se va introduce alimentul nou, cu atât creşte riscul alergiei la aliment, riscul crescând în cazul existenţei unei reacţii alergice moştenite (atenţie la antecedentele heredo-colaterale!).

23. Alergie versus intoleranţă alimentară
  • Adevãratele alergii alimentare, care implicã sistemul imunitar sunt rare.
  • Cel mai probabil existã riscul dezvoltãrii unei intoleranţe la un anumit tip de aliment, cu apariţia sindromului diareic, tranzitul frecvent pentru gaze si meteorizarea abdomenului.
  • Intoleranţa la alimente se deosebeşte de alergia la alimente prin absenţa implicãrii sistemului imun.
  • Printre alimentele evitate în primul an de viaţã se numărã: grâul (in primele 6 luni), albuşul de ouã, citrice (sucuri sau fructe) şi lapte de vacã.
Atenţie la:
  • Simptomele de diaree, leziunile eritematoase, maculo-papulare, wheezing, crampe, vărsături, sau urticarie, neînsoţite de febrã!
Sugereazã o alergie alimentarã!

  • Eczema generalizată
    (test de provocare cu 5 ml de lapte)

Alternative:
  • Lapte cu proteine derivate din soia
  • Lapte cu proteine extensiv hidrolizate

Tipuri de proteine din laptele praf

REGULI ÎN DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI
1. Masa sã înceapã cu alimentul solid
  • Pãrinţii ar trebui sã pãstreze biberonul pânã când copilul a terminat de mâncat alimentul solid.
  • Copilului îi va fi foame la începutul mesei şi mai doritor sã încerce noi gusturi.
Pãrinţii ar trebui sã ştie cã alimentul solid este un supliment nu înlocuitor al laptelui de sân sau al formulei de lapte.

2. Locul potrivit de mâncare
  • Locul de mâncare al copilui este la fel de important ca ceea ce mãnâncã.
  • Când copilul stã în sezut, poate lua masa pe scãunel, iar, dacã este pregãtit sã mãnânce, dar încã nu stãpâneşte ţinutul capului sau statului drept în şezut, se recomandã găsirea unei poziţii acceptabile atât pentru pãrinte cât şi pentru copil.

3. Pãrinţii pot primi semnale privind alimentele plãcute de copil
  • Alimentele dulci, cum ar fi sucul de mere, sunt de obicei, acceptate cu un grad de satisfacţie.
  • Fata încreţitã a copilului nu semnificã neapãrat refuzul noului aliment, însã ar trebui privitã ca o reacţie la un gust nou.
  • Oferiţi alimentul din nou – dacã deschide spontan gura, doreşte sã mãnânce, în ciuda aspectul facial.
  • Dacã nu doreşte sã-l mãnânce, atunci pãrintele ar trebui sã renunţe şi sã încerce peste câteva zile.
  • Câteodatã, pãrinţii transmit inconştient percepţia lor faţã de un aliment, influenţând decizia copilului.
  • Ar fi util ca pãrinţii sã-şi limiteze propriile pãreri legate de mâncare ca sã lase ocazia copiilor sã-şi dezvolte propriile sentimente.
  • Prima reacţie a copilului la apariţia alimentului solid este de a-l împinge afarã din cavitatea bucalã, scurgându-l pe menton. Evenimentul este normal, deoarece nu a mai gustat altceva decât lapte de sân sau formulă, şi o sã dureze pãnâ când se obişnuieşte. S-ar putea încerca diluarea alimentului pentru primele mese, scãzând apoi treptat cantitatea de lichid.

4. “Finger foods”
  • În jurul vârstei de 7-9 luni, sugarul va învãţa sã guste alimentele şi, ivindu-se oportunitatea, sã mãnânce singuri.
  • Când copilul apucã strâns şi poate sã ridice obiecte între police şi index, orice aliment pe care poate sã-l apuce şi sã-l ducã la gurã poate fi considerat “mâncare cu degetul”.
  • Acesta este un bun moment pentru a-l obişnui cu lingura.
  • Pãrinţii îl pot lãsa sã se joace cu o lingurã de plastic, iar când va încerca sã se hrãneascã singur, ar trebui sã fie pregãtiţi deoarece curãţenia va dura aceeaşi perioadã ca şi masa.



5. Siguranţa
  • Forţarea copilului sã mãnânce dupã ce a terminat masa poate sã determine apariţia sufocãrii sau ţinerea mâncãrii în cavitatea bucalã fãrã a o înghiţi.
  • Copilul nu ar trebui sã rãmânã nesupravegheat cât timp mãnâncã pentru cã nu îşi cunoaşte propriile limite şi se poate îneca mâncând repede sau înghiţind fãrã sã mestece.
  • Copiii mai mari nu ar trebui lãsaţi sã hrãneascã sugarul datoritã riscului de sufocare al celui din urmã.

6. Mâncarea preparatã în casã
  • Un avantaj al preparãrii în casã a mâncãrii constă în oferirea copilului mic doar a preparatelor al căror conţinut este cunoscut, comparativ cu un produs dintr-un borcan ce nu va sta niciodatã pe masa familiei.
  • Prepararea cartofilor, morcovilor şi bananelor pasate este simplã.
  • Sortimentele ce includ porumb, fasole verde, caise şi ananas trebuie tocate sau date prin blender pentru a fi cu uşurinţă mâncate de copilul mic.

7. Cum preparăm mâncarea?
  • Pentru o alimentaţie sãnãtoasã, se poate prepara mâncarea la gratar, fiartã sau în aburi.
  • Dacã pãrinţii fierb legume, ar fi util sa le gãteascã într-o cantitate micã de apã pentru a le pãstra substanţele nutritive şi în maximum o zi de când sunt cumpãrate.
  • Legumele refrigerate pot pierde vitaminele B si C.

8. Sarea şi zahărul
  • În cazul folosirii aceloraşi alimente, mâncarea pentru copil trebuie separatã de cea a familei înainte de a adãuga sare.
  • Nu se adaugă sare sau zahăr alimentelor folosite pentru copii!

9. Mâncarea comercialã
Mâncarea gata preparatã pentru copii:
  • Este convenabilã,
  • Nu necesitã preparare,
  • Uşor de transportat,
  • Cu arome şi ingrediente diferite.
Mâncarea pentru copii variazã de la fructe simple pasate, la desert din fructe exotice tropicale şi linte organicã.
Sarea nu este adãugatã la aceste preparate, dar unele deserturi pot conţine zahãr sau pudrã de zahãr.



10. Prepararea porţiilor
  • Pãrinţii ar trebui sã încãlzeascã mâncare suficientã pentru copil. Dacã preparã prea mult, vor fi nevoiţi sã arunce restul rãmas.
  • Dacã o pun înapoi în borcan, vor invita bacteriile sã creascã, iar enzimele salivei sugarului vor îngroşa mâncarea.
  • Mâncarea ar trebui încãlzitã la temperatura corpului sau câteva secunde la cuptorul cu microunde, cu putere redusã şi evitarea supraîncãlzirii.
  • Microundele pot crea “zone fierbinţi” în mâncare care pot sã ardã cavitatea bucalã a sugarului. De asemenea mâncarea pasatã sau albuşul de ou, încãlzite cât se află în borcan, se pot încãlzi puternic sau exploda. Pentru siguranţã trebuie scoasã mâncarea din borcan şi poziţionatã pe farfuria din microunde- sau sã nu fie încãlzitã la microunde deloc!

11. Cum alegem?
  • Majoritatea producãtorilor clasificã alimentele comercializate în funcţie de vârstã, de obicei stadiile 1, 2, 3 şi copil mare – pasate fin pentru primul trimestru sau mai groase şi aromate pentru sugarii mari.
  • Două reguli trebuie urmate:
  1. Pãrinţii ar trebui sã înceapã cu stadiul 1 pentru începãtori,
  2. Sã nu ofere mâncare pentru copilul mare unui sugar neexperimentat.

12. Apa
  • Până la introducerea alimentelor solide, sugarul nu a avut nevoie de adãugarea apei sau al altui lichid, dar odatã cu regularizarea alimentelor solide din nutriţia copilului, fluidele trebuie adãugate.
  • Apa este idealã pentru potolirea setei fãrã adãugarea de calorii, în special când vremea este calduroasã.

13. Mâncare organicã
  • A devenit populară odatã cu îngrijorarea pãrinţilor privind efectele pesticidelor asupra sãnãtãţii copiilor.
  • Cerealele organice cresc în sol fertilizat cu bãlegar şi frunze uscate în loc de substanţe chimice.
  • Mâncarea produsã, inclusiv carne, este fãrã hormoni, coloranţi, antibiotice şi alţi aditivi.

14. Pesticide
  • Deşi unii pãrinţii sunt îngrijoraţi de expunerea copiilor la pesticide, majoritatea fructelor şi legumelor au un conţinut de pesticide sub limita inferioarã admisã de Agenţia pentru Protecţia Mediului, iar procesul de producere al mâncãrii pentru copii reduce pesticidele, astfel încât cantitatea de pesticide devine nedetectabilã.
  • Riscul eliminãrii fructelor şi legumelor din dieta copilului este mai mare decât riscul presupus al pesticidelor

15. Indicii pentru folosirea produselor comerciale pentru copii
  • Sã verifice termenul de valabilitate de pe produs.
  • Sã depoziteze ambalajele închise la temperatura camerei.
  • Sã fie siguri că butonul de vid este în jos. Dacã a sãrit, produsul trebuie aruncat.
  • Când se deschide un produs, sã asculte un sunet gen “whoosh” sau “pop”şi acesta este semnul cã mâncarea este bună pentru copil.
  • Sã ofere mâncare, dupã ce au scos-o din borcan, cât cred cã va mânca copilul.
  • Niciodatã sã nu îl hrãneascã direct din borcan.
  • Imediat ce un borcan a fost deschis, trebuie refrigerat. Restul de mâncare va rãmâne proaspãt 1-2 zile.

16. Fãrã MIERE pentru sugari
  • Cu toate cã mierea poate sã fie consideratã un aliment sãnãtos, nu trebuie administratã sugarilor, deoarece a fost asociatã cu botulismul, o afecţiune ce poate fi fatalã.
  • Academia Americanã de Pediatrie recomandã introducerea mierii în alimentaţia sugarului dupã ce a împlinit 12 luni, deoarece sporii de Clostridium botulinum pot sã creascã şi sã produca toxine în tractul digestiv al sugarului.
  • Tractul intestinal al adultului poate sã previnã creşterea sporilor de clostridium.

17. Siguranţa alimentarã
  • Sã pãstreze tacâmurile curate. Bureţii, protecţiile de plastic sau prosopul de bucãtãrie sunt locuri prielnice pentru bacterii.
  • Sã îşi spele mâinile înainte de prepararea mâncãrii cu apã caldã şi sãpun, uscâdu-se cu prosoape de unicã folosinţã sau uscate.
  • Sã prepare carnea la o temperaturã de minim 70 grade C (Departamentul de Agriculturã al Statelor Unite recomandã folositea unui termometru instant pentru carnea roşie deoarce poate pãrea gãtitã şi la temperaturi mai mici)
  • Sã nu pãstreze mâncarea mai mult de 2 zile.

18. Cerealele
  • Ar fi util sã se înceapã cu mucilagiu de orez sau orez pasat, diluat.
  • Recomandaţi cereale fără gluten înainte de 6 luni. “Expunerea” la gluten ar trebui să se facă între 6 şi 8 luni.
  • Dupã ce perioada cu risc înalt a trecut, se poate adãuga orz sau fulgi de ovãz pe rând, iar la 6 luni se poate încerca o combinaţie între cereale şi fructe. Aceste combinaţii se pot prepara în casã sau se cumpãra gata preparate, cu orez şi banane sau prune şi fulgi de ovãz. Aromarea şi grosimea preparatului depind de aptitudinile alimentare ale sugarului.
  • La început, probabil, sugarul va gusta câteva linguriţe, dar în final va mânca ½ ceaşcã de cereale (îmbogăţite cu fier) pe zi. Pentru a evita anemia, în lipsa unei surse de fier, se recomandã cerealele îmbogăţite cu fier, pânã la vârsta de 18 luni.

19. Pâinea
  • Când pãrinţii introduc pâinea în alimentaţia sugarului, îl expun la grâu, deci, la gluten.
  • Introducerea acestuia la 6-8 luni este în regulã, dar dacã cineva în familie a fost diagnosticat cu CELIACHIE, atunci existã riscul ca şi sugarul sã dezvolte aceasta boală. Se poate încerca cu fulgi de orez sau porumb pentru început, dupã ce eticheta a fost cititã.
  • Grâul poate fi un ingredient “ascuns” dar, în lipsa intoleranţelor, pãrinţii pot sa ofere bucãţi mici de pâine integralã.

20. Grâu integral versus grâu: Care este diferenţa?
  • Pâinea integralã oferã avantaje nutriţionale faţã de pâinea albã, care este comercializatã ca pâine cu grâu.
  • Pâinea integralã conţine strat de tãrâţe cu fibre vegetale pe exterior şi miezul din grâu, care oferã vitaminele B6 şi E, acid folic, cupru, magneziu, mangan şi zinc.
  • Pâinea albã obţinutã din fãinã rafinatã nu conţine tãrâţe şi miezul din gâu.
  • Atât pâinea integralã cât şi pâinea albã sunt îmbunãtãţite cu vitaminele B3, B1, Fe şi acid folic.
Pãrinţii ar trebui sã citeascã eticheta înainte de alege pâinea şi sã nu fie induşi în eroare de termenii “grâu” , “produs din grâul integral” sau “grâu nealbit”, chiar şi “multi-cereale”cãutând 100% grâu integral ca primul ingredient din listã.

21. Fructe
  • Preparatele instant cu fructe conţin vitamina C, oferind aproximativ 35-45% din necesarul de vitamina C pentru o porţie.
  • Pãrinţii care opteazã pentru preparatele de fructe comerciale, ar trebui sã înceapã cu preparatul care conţine un fruct, apoi sã treacã la 2 şi 3 fructe.
  • Siropurile, fructele pasate din containere pot furniza aceeaşi cantitate de vitamina C. Pãrinţii care opteazã pentru containere simple de fructe, ar trebui sã includã o sursã eficientã de vitamina C în dieta sugarului.
  • Fructele proaspete, cum ar fi pere, piersici, banane sau prune pot fi pasate, tãiate mãrunt în funcţie de aptitudinile sugarului.
Dacã sugarul mãnâncã legume şi carne, acestea se pot servi primele la prânz şi cinã.
Copiii adorã gustul dulce al fructelor, alegându-le pe acestea în defavoarea legumelor sau a cãrnii.



22. SUCURILE
  • Sucurile de fructe, cum ar fi portocale, mere şi pere tind sã devinã preferatele sugarului, excluzând alte alimente.
  • Sugarul nu ar trebui sã aibã acces nelimitat la sucul de fructe pentru cã scade apetitul şi poate cauza colici abdominale sau diaree când este bãut în cantitãţi mari.
  • Dacã sugarul primeşte frecvent suc de fructe, se poate dilua jumãtate cu apã, limitând administarea la ½ canã.

23. Primele legume!
  • CARTOFI DULCI
  • MORCOVI
  • FASOLE VERDE
  • MAZĂRE (câteva boabe)

  • Pãrinţii care preparã singuri mâncarea pentru copil ar trebui sã aibă în vedere cã spanacul, sfecla, şi ridichile nu sunt indicate la sugarul mic. Conţinutul de nitraţi din aceste alimente poate interfera cu transportul hemoglobinei.
  • Preparatele comerciale sunt lipsite de nitraţi datoritã controlului acestora.
  • Mazãrea, porumbul, fasolea verde, legume mixte şi cartofi dulci sunt opţiuni bune pentru alimentele preparate în casã.
  • Broccoli, porumb, dovlecei- se introduc mai târziu.

24. Schimbãri la nivelul tractului digestiv
  • Pãrinţii nu ar trebui sã se alarmeze dacã observă o modificare de culoare sau miros în scaunul sugarului dupã ce începe diversificarea. Legumele cum ar fi fasolea, morcovii, spanacul şi mazãrea pot modifica culoarea scaunului, iar scaunul galben, roşu sau verde este frecvent.
  • Alimentele ingerate pot sã modifice consistenţa şi forma scaunului.
  • Scaunul dupã o masã cu banane poate sã arate ca viermi mici, dupã pere poate sã arate ca mici pietre.
Dacã sugarul prezintã scaune diareeice apoase, tranzit intestinal prezent pentru gaze şi dureri abdominale dupã ce mãnâncã un aliment specific, trebui oprit acel aliment pentru câteva sãptãmâni.

25.Carnea
  • Pãrinţii vor descoperi cã printre ultimele lucruri plãcute de sugari se aflã carnea, aşadar va dura o perioadã pãnâ când se va obişnui. Şanse mari sunt când este prezentatã sub formã pasatã, încãlzitã şi amestecatã cu alte legume.
  • La aceastã vârstã, sugarii încã au tendinţa sã se sufoce şi nu au molari pentru a mesteca, chiar şi carnea tãiatã mărunt poate fi greu de înghiţit. Este important ca sugarul sã aiba o sursã importantã de carne îmbunãtãţitã cu fier în dietã, deşi nu are nevoie de carne în fiecare zi.

26. Amestecuri
27. Alimente combinate
  • Printre ultimele alimente adãugate în alimentaţia sugarului sunt peştele, macaroanele şi brânza.
  • Aşa numitele mese-instant pentru sugari se aseamãnã mai mult cu masa de legume, decât masa de carne, deoarece conţin cantitãţi mici de carne împreunã cu legume, amidon şi condimente.
  • Ingredientele din aceste containere variazã aşa cã pãrinţii trebuie sã citeascã eticheta cu atenţie, în special dacã copilul are alergii alimentare.

28. Desertul
  • Când pãrinţii oferã desertul, existã şanse mari ca sugarul sã-l accepte imediat şi sã cearã mai mult, însã oferirea desertului la aceastã vârstã nu este o idee bunã.
  • Multe preparate comerciale dulci pentru copii conţin o cantitate crescutã de zahãr şi puţine substanţe nutritive.

29. Vitamine şi suplimente minerale
  • Laptele de sân oferã nutriţia completã pentru primele 6 luni de viata.
  • Formulele de lapte sunt concepute cu vitaminele şi mineralele complete, necesare sugarului, când alãptarea nu este posibilã.
  • Dupã ce copilul începe înţãrcarea, medicul pediatru va verifica dacã mãnâncã vitaminele şi mineralele necesare.

30. Concluzii
  • Primele alimente de diversificare sunt:
CEREALELE
  • Cerealele fără gluten, înainte de 6 luni, îmbogăţite cu fier.
  • 1-2 linguriţe, iniţial, până la 3-4 linguriţe, apoi 4-5 linguriţe, de 1-2 ori pe zi!
  • Sunt o sursă importantă de fier şi sunt preferate ca prim aliment de diversificare la sugarii alimentaţi la sân sau la cei cu greutatea pe percentilele inferioare

Legumele : 1-st or 2-nd?
LEGUMELE
  • Legumele- pot fi alese ca prim aliment de diversificare la sugarii cu greutatea aflată pe percentilele peste medie sau, ca al doilea aliment de diversificare, după cerealele îmbogăţite cu fier.
  • 1-2 linguriţe pe zi, iniţial, apoi 4-5 linguriţe o data sau de 2 ori pe zi (morcovi, fasole verde, cartof dulce), apoi mazăre, broccoli, dovlecel.
Cerealele cu gluten sau pâinea?
  • Se introduc în alimentaţie după vârsta de 6 luni
Fructele şi sucul de fructe
  • Se introduc după o lună de la introducerea legumelor, după ce copiii s-au obişnuit bine cu masa de legume!
  • Gustarea din fructe va consta, treptat, în 4-5 linguriţe de fructe 1-2 ori pe zi.
Fructele şi sucul de fructe
  • Preferăm piureul de fructe, după ce copilul s-a obişnuit cu gustul de cereale şi legume.
  • Se dau la sfârşitul mesei sau sub formă de gustare la mijlocul dimineţii
  • Fructele se dau simple sau în combinaţii şi nu se amestecă în alte alimente
  • Suc în cantitate mică şi întotdeauna DILUAT cu apă, nu în biberon!
Gălbenuşul şi carnea
  • Atenţie la sursa de provenienţă şi la igiena alimentelor!
  • Putem amâna introducerea acestora după vârsta de 8 luni.
  • Ce fel de carne?
  • Pui, curcan, vită, viţel, peşte fără oase.
Brânză, iaurt
  • Brânza calcică, preparată în casă, de preferat mai slabă.
  • Iaurt – natural, după vârsta de 7-8 luni.
Peşte Numai proaspăt!

Cum arata alimentaţia diversificată a sugarului?
  • 4-5 mese de lapte (incluzând 1-2 mese în care se adaugă cerealele).
  • 1 gustare de fructe.
  • 1 masă de legume.

Între 9-12 luni
  • 4 mese de lapte (dintre care 2 cu cereale, 4-5 linguriţe de cereale pe porţie)
  • 1-2 gustări de fructe (4-5 linguriţe/porţie).
  • 1-2 mese de legume (4-5 linguriţe pe porţie), dintre care 1 poate fi mixată cu carne sau peşte sau gălbenuş sau brânză
La 12 luni
  • 3 mese pricipale şi 2 gustări
  • 450-750 ml lapte pe zi
  • Se încurajează copilul să mănânce alimente sănătoase.
  • Se evită: dulciurile, chips, sucurile, băuturile cu aromă de fructe, cerealele învelite în zahăr sau miere.

ATENŢIE!
  • Se vor evita alimentele cu care copilul se poate sufoca: morcovi cruzi, carne tare, alune, pop corn, struguri întregi, acadele tari, gumă de mestecat.
Între 2-5 ani
  • Lapte bio, eco, organic sau formulă de lapte (2+, 3+), 2-3 pahare pe zi, adică 300-450 ml pe zi.
  • Laptele va fi, treptat, cu 1,5% grăsime ( începem cu 3,5% până la 2 ani, apoi alternam).
  • Se menţine structura: 3 mese principale şi 2 gustări.
  • Atenţie la porţii!

Take home message
  • Alimentaţia copilului este deosebit de importantă şi începe încă din viaţa intrauterină!
  • O alimentaţie nesănătoasă poate avea consecinţe pe termen lung.
  • Adulţii sunt responsabili pentru alimentaţia copiilor.