CURS
1
Defilitie.
Clasificarea bacteriilor.
Definitie:
Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul
micro-organismelor.
Microorganism
/ microb: bacterie, ciuper-cile microscopice, levurile, unele alge,
proto-zoare si virusuri.
Microbiologia
medicala: se ocupa
cu studierea microorganismelor implicate in patologia umana si
interactiunile dintre om si aceste micro organisme.
Din
punct de vedere biofizic, orice celula vie este un complex
autoorganizat de molecule organice, care schimba energie si materie
cu mediul inconjurator, functionand pe baza principiului de maxima
economie si care este capabil sa reactioneze la actiunea mediului sa
creasca si sa se reproduca.
|
Formatiune
|
Celule
procariote
|
Celule
eucariote
|
|
Nucleu. |
-Materialul
nuclear (nucleotidul) nu este delimitat de o membrane nucleare.
-Este
format dintr-o sg. molecula de AND circular, reprezinta un
cromozom unic.
-Nu are aparat
mitotic. |
-Are
un nucleu tipic, cu nucleol si membrane nuclear.
-Cromozomii
sunt mai multi in fct. De specie.
-In timpul
diviziunii se formeaza aparatul mitotic. |
|
Organite
celulare. |
-Absente.
-Unele cellule
poseda sist. Membranoase(mezozomii, lamele fotosintetizante)
provenite din membrane. |
-Prezente:
mitocondrii, lizozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, etc. |
|
Rizozomi. |
70 s
(subunitati 50 s si 30 s)=Svedberg |
80 s
(subunitati 60 s si 40 s) |
|
Perete
cellular. |
-Este present,
(lipseste la micoplasme si formele L), avand o component
caracteristica: peptidoglicanul. |
-Este present
la levuri si plante si absent la celulele animale. |
|
Diviziunea
celulare. |
-Directa
(amitoza)
-Inmultirea
sexual este foarte rara, zigotul se formeaza prin recombinare
genetic. |
-Diviziune
indirect (mitoza, cariochineza) cu faza: profaza, metafaza,
anafaza, telofaza. |
|
Alte
diferente. |
-Nu
prezinta endocitoza, nu are vacuole digestive intracelulare.
-Nu
are capacitate de diferentiere celulara.
-Au dimensiuni
mici (um) |
-Pot
prezenta fen. De endocitoza si pot avea vacuole digestive
intracelulare.
-Au dimensiuni
mari.. |
Exista
3 forme majore:
1.Sferica:
-
cocii: stafilococi si streptococi;
-
pneumococi (lanceolata, in nvarf de lance);
-
memingococi si gonococi (reniform, in boabe de cafea, fata in fata).
2.
Cilindrici: bacili:
forma alungita, de bastonas cu forme diferite:
-
b. scurti: au capete rotunjite, enterobacteriaceel
-
b. mari, grosi, cu catete taiate drept, Bacillus anthracis-10 µm
lungime, si grosime 1 µm.
-
b. scurti, subtiri si incovoiati: bacilul Koch;
-
b. fuziformi, cu capete ascutile, lungi: 5-8 µm;
-
b. cu capete maciucat, ingrosat: Corynebacte-rium;
-
b. scurti cu mijloc umflat: b. pseudodifterici.
3.Curba-spiralata:
vibrioni, spirochete. Au corpul format din una sau mai multe spire:
-
corp format dintr-o jumatate de spira: vibrion;
-
corp format din mai multe spire, nedeformabile: spirochete: genul
Treponema si Leptospira.
-
corp format din mai multe spire deformabile: genul Borrelia.
Afinitatea
tinctorială este
un criteriu important de clasificare. Se folosesc în mod obişnuit
două coloraţii principale şi anume:
-
coloraţia albastru de metilen şi coloratia Gram, la care se poate
adăuga (în fincţie de diagnostic) coloraţia Ziehl-Neelsen.
Coloraţia
albastru de metilen
este o colo raţie simplă se foloseşte un singur colorant, albastru
de metilen; germenii ca şi celelalte celule vor fi colorate in
albastru. Această coloraţie se face pentru frotiurile din produsele
patologice, pentru că prezintă două avantaje:
-
poate evidenţia germenii extracelulari, dar mai ales cei
intracelulari:
-
evidenţiază germenii incapsulaţi;
-
pun în evidenţă relaţiilee dintre germeni şi elementele figurate
din produsul patologic
Coloraţia
Gram
Realizată
de Christian Gram, bacteriolog danez, în 1884, este o coloraţie
diferenţiată, foloseşte doi coloranţi de culori controstante
(violet de genţiană, pentru colorarea iniţială şi fucsină
bazică pentru recolorare), un mordant (soluţia Lugol) şi o soluţie
de diferenţiere, decolorare (alcool-acetonă).
Coloraţiia
Ziehl-Neelsen
Îm
parte bacteriile în alte două grupe tinctoriale reflectând
structuri diferite de perete:
-
Acid-alcoolo-rezistente al căror perete foarte bogat în lipide
devine permeabila) pentru colorant – fucsina - numai prin încălzire
şi rezistă apoi la decolorare cu acid şi alcool, care se face la
rece, ramânând colorate în roşu.
-
Acid-alcoolo-nerezistente care pierd culoarea roşie prin decolorare
şi se recolorează cu al doilea colorant, albastrul de metilen, în
albastru.
