4. ANALIZATORII
1. Receptorii termici sunt:
A. terminaţii nervoase libere cu diametru mare;
B. corpusculii Ruffini;
C. corpusculii Vater-Pacini;
1.B
1.B
2. În prezenţa stimulului, adaptarea receptorilor pentru durere este:
A. moderată;
B. prelungită:
C. slabă sau absentă;
2. C (pag. 39)
3. Calea indirectă a segmentului de conducere a analizatorilor:
A. proiectează impulsurile într-o arie corticală specifică;
B. conduce impulsurile rapid;
C. conduce impulsurile lent;
3. C (pag. 38)
3. C (pag. 38)
4. Pielea:
A. se continuă cu mucoasele;
B. are două straturi – epidermul şi dermul;
C. este un epiteliu pluristratificat keratinizat;
4. A (pag. 38)
5. Epidermul are:
A. un strat profund, cornos;
B. vase de sânge;
C. terminaţii nervoase libere;
5.C
5.C
6. Dermul prezintă:
A. un strat spre epiderm – dermul reticular;
B. un strat spre epiderm – dermul papilar;
C. corpusculii Vater-Pacini;
6.B
6.B
7. Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv:
A. lax;
B. reticulat;
C. elastic;
7. A (pag. 38)
8. Corpusculii Vater-Pacini sunt situaţi la nivelul:
A. epidermului;
B. dermului;
C. hipodermului
8. C (pag. 38)
9. Terminaţiile nervoase libere din piele se găsesc la nivelul:
A. corpusculilor Meissner;
B. discurilor Merkel
C. corpusculilor Golgi-Mazzoni;
9. B (pag. 38)
10. Corpusculii Krause sunt receptori:
A. doar pentru sensibilitatea tactilă;
B. pentru sensibilitatea tactilă şi cald;
C. pentru sensibilitatea tactilă şi rece;
10.C
10.C
11. Corpusculii Ruffini:
A. sunt situaţi superficial în derm;
B. recepţionează presiunea;
C. sunt receptori pentru rece;
11.B
11.B
12. Receptorii pentru rece:
A. pot fi terminaţii nervoase libere;
B. sunt mai puţini numeroşi decât cei pentru cald;
C. sunt situaţi în hipoderm;
12. A (pag. 38)
12. A (pag. 38)
13. Acuitatea tactilă este maximă:
A. la pulpa degetelor;
B. la nivelul toracelui posterior;
C. la vârful limbii;
13.A
13.A
14. Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor:
A. Meissner;
B. Krause;
C. Vater-Pacini;
14. C (pag. 39)
15. Receptorii kinestezici din periost sunt:
A. corpusculii Ruffini;
B. corpusculii neuro-tendinoşi Golgi;
C. corpusculii Vater-Pacini;
15.C
15.C
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
16. Receptorii articulari care transmit sensibilitatea dureroasă sunt:
A. corpusculii Ruffini;
B. terminaţiile nervoase libere;
C. corpusculii Vater-Pacini;
16.B
16.B
17. Corpusculii neuro-tendinoşi Golgi:
A. sunt situaţi în tendoane;
B. previn contracţia exagerată a muşchiului;
C. previn alungirea exagerată a tendoanelor;
17. B (pag. 41)
18. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate motor de:
A. motoneuronii alfa;
B. motoneuronii beta;
C. motoneuronii gama;
18.C
19. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate senzitiv de:
A. neuronii alfa din măduva spinării;
B. neuronii din ganglionul spinal;
C. neuronii gama din măduva spinării;
19. B (pag. 41)
20. Porţiunea centrală a fibrelor musculare intrafusale:
A. este contractilă;
B. este necontractilă;
C. este inervată de neuronii gama din măduva spinării;
20.B
21. Contracţia musculară ce determină tonusul muscular este consecinţa:
A. întinderea fusurilor neuromusculare;
B. întinderea tendoanelor muşchilor;
C. relaxarea fusurilor neuromusculare;
21.A
21.A
22. Impulsurile simţului tonusului muscular sunt conduse prin fasciculele:
A. spinobulbare;
B. spinocerebeloase;
C. spinotalamice;
22.B
22.B
23. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:
A. chemoreceptori;
B. mecanoreceptori;
C. proprioceptori;
23.A
23.A
24. Receptorii analizatorului olfactiv sunt situaţi:
A. în partea postero-superioară a foselor nazale;
B. în lama ciuruită a etmoidului;
C. în bulbul olfactiv;
24.A
24.A
25. Aria olfactivă este localizată:
A. la nivelul epitalamusului;
B. la nivelul nucleului amigdalian
C. la nivelul girilor orbitali;
25.B
25.B
26. Omul poate distinge până la:
A. 10000 de mirosuri diferite;
B. 1000 de mirosuri diferite;
C. 50 de mirosuri diferite;
26.A
26.A
27. Dendritele neuronilor bipolari din mucoasa olfactivă:
A. străbat lama ciuruită a etmoidului;
B. se termină cu butonul olfactiv, prevăzut cu cili;
C. formează tractul olfactiv;
27. B (pag. 42)
28. Pentru a putea fi mirosită, o substanţă trebuie să aibă următoarele proprietăţi:
A. să fie solubilă;
B. să fie nevolatilă;
C. să fie aromatică;
28.A
28.A
29. Analizatorul gustativ are drept roluri:
A. depistarea unor substanţe nocive din mediul înconjurător;
B. stimularea sistemului limbic;
C. declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiei glandelor digestive;
29.C
30. Receptorii gustativi:
A. sunt papilele gustative;
B. sunt papilele filiforme;
C. sunt chemoreceptori;
30. C (pag. 43)
31. Care dintre următoarele papile linguale nu prezintă muguri gustativi:
A. papilele fungiforme;
B. papilele filiforme;
C. papilele foliate;
31.B
32. La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc dendrite ale nervilor:
A. lingual;
B. hipoglos;
C. facial;
32.C
33. Aria gustativă este situată în:
A. girul postcentral;
B. girul precentral;
C. girul hipocampic;
33.A
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
34. La vârful limbii se percep gusturile:
A. dulce şi acru;
B. dulce şi amar;
C. dulce şi sărat;
34. C (pag. 43)
35. Depolarizarea celulei senzoriale gustative se datorează pătrunderii în celulă a:
A. substanţelor sapide;
B. ionilor de sodiu;
C. salivei;
35.B
35.B
36. Când ochiul priveşte la o distanţă superioară punctului remotum:
A. ligamentul suspensor al cristalinului este relaxat;
B. cristalinul se bombează;
C. muşchiul ciliar este relaxat;
36.C
37. Cristalinul:
A. este învelit de o capsulă fibroasă – cristaloida;
B. este localizat între iris şi corpul vitros;
C. are o putere dioptrică de aproximativ 40 de dioptrii;
37.B
38. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:
A. cornee, umoarea apoasă, cristalin şi corpul vitros;
B. cornee, iris, cristalin, şi corpul vitros;
C. cornee, sclerotică şi retină;
38.A
39. Umoarea apoasă este produsă de:
A. corpul ciliar;
B. cornee;
C. iris;
39. A (pag. 45)
40. Celulele cu bastonaşe:
A. sunt 6-7 milioane;
B. asigură vederea fotopică;
C. asigură vederea scotopică;
40.C
40.C
41. Celule cu bastonaşe se găsesc în:
A. pata galbenă (macula lutea);
B. pata oarbă;
C. foveea centrală;
41.A
42. Celulele funcţionale ale retinei sunt:
A. celulele fotoreceptoare, celulele de susţinere şi celulele de asociaţie;
B. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele de asociaţie;
C. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele multipolare;
42.C
43. Tunica vasculară a globului ocular este reprezentată de:
A. coroidă, corpul ciliar şi cristalin;
B. coroidă, cristalin şi iris;
C. coroidă, corpul ciliar şi iris;
43.C
44. Fibrele nervul optic perforează:
A. sclerotica;
B. sclerotica şi coroida;
C. sclerotica, coroida şi retina;
44.C
45. Retina:
A. se întinde posterior de ora serrata;
B. prezintă pata galbenă situată inferior de pata oarbă;
C. are trei straturi;
45.A
46. Sclerotica:
A. reprezintă 4/5 posterioare din tunica fibroasă;
B. serveşte pentru inserţia muşchilor intrinseci ai globului ocular;
C. este perforată de fibrele nervului optic
46.C
46.C
47. Punctum remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect:
A. cu efort maxim de acomodare;
B. cu efort minim de acomodare;
C. fără efort de acomodare;
47.C
47.C
48. Ochiul hipermetrop are retina situată:
A. la 17 cm în spatele centrului optic;
B. la mai puţin de 17 cm în spatele centrului optic;
C. la mai mult de 17 cm în spatele centrului optic;
48.B
49. Hipermetropia se corectează cu lentile:
A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
49.B
49.B
50. Miopia se corectează cu lentile:
A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
50.C
50.C
51. Astigmatismul se corectează cu lentile:
A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
51.A
51.A
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
52. Reflexul pupilar fotomotor are centrii în:
A, mezencefal;
B. metatalamus;
C. iris;
52.A
53. La stimularea cu lumină puternică a retinei, reflexul pupilar fotomotor constă în:
A. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de midriază;
B. contracţia muşchilor radiari ai irisului urmată de midriază;
C. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de mioză;
53.C
53.C
54. O persoană care apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar are ochi:
A. emetrop;
B. hipermetrop;
C. miop;
54.C
54.C
55. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt centri nervoşi ai:
A. acomodării vizuale;
B. reflexului pupilar fotomotor;
C. căii auditive;
55.A
55.A
56. La reflexul de acomodare vizuală participă centrii nervoşi din:
A. cortexul cerebral;
B. corpul geniculat medial;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori:
56.A
56.A
57. În astigmatism există mai multe raze de curbură ale:
A. retinei;
B. cristalinului;
C. corneei
57.A
57.A
58. Componenta comună tuturor pigmenţilor vizuali este:
A. retinenul;
B. opsina;
C. rodopsina;
58.A
58.A
59. Timpul de adaptare la lumină este:
A. 1 minut;
B. 5 minute;
C. 10 minute;
59.B
59.B
60. Sensibilitatea unei celule cu bastonaş:
A. este mai mare la întuneric decât la lumină;
B. este mai mare la lumină decât la întuneric;
C. este aceeaşi la lumină şi la întuneric;
60.A
60.A
61. Prin expunerea mult timp la lumină puternică:
A. creşte concentraţia pigmenţilor vizuali;
B. creşte sensibilitatea ochiului la lumină;
C. creşte cantitatea de retinen care este transformată în vitamina A;
61.C
61.C
62. În avitaminoza A:
A. se compromite adaptarea la întuneric;
B. se compromite adaptarea la lumină;
C. niciuna din cele de mai sus;
62.A
62.A
63. Reducerea vederii nocturne se numeşte:
A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
63.A
63.A
64. Reducerea vederii diurne se numeşte:
A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
64.C
64.C
65. Reducerea puterii de convergenţă a cristalinului se numeşte:
A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
65.B
65.B
66. Stimularea celulelor cu bastonaşe produce senzaţia de:
A. negru;
B. alb;
C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;
66.A
66.A
66. Stimularea celulelor cu conuri produce senzaţia de:
A. negru;
B. alb;
C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;
66.A
67. În daltonism, cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la:
A. roşu şi albastru;
B. verde şi albastru;
C. verde şi roşu;
67.C
67.C
68. Protoneuronul căii vizuale este reprezentat de:
A. celulele cu conuri şi bastonaşe;
B. celulele bipolare din retină;
C. celulele multipolare din retină;
68.B
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
69. Deutoneuronul căii vizuale este reprezentat de:
A. celulele cu conuri şi bastonaşe;
B. celulele bipolare din retină;
C. celulele multipolare din retină;
69.C
70. Al treilea neuron al căii vizuale este situat in:
A. metatalamus;
B. talamus;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori;
70.A
71. Canalul cohlear comunică cu:
A. rampa timpanică;
B. utricula;
C. sacula;
71.C
72. Corpusculii Pacini se adaptează:
A. încet;
B. puţin;
C. foarte rapid.
72.C
72.C
73. Analizatorul vestibular furnizează informaţii asupra:
A. echilibrului;
B. poziţiei şi mişcărilor corpului în spaţiu;
C. undelor sonore;
73.B
73.B
74. Stratul extern al retinei este:
A. situat sub sclerotică;
B. situat sub coroidă;
C. format din celule receptoare;
74.B
74.B
75. Faţă de melcul membranos, rampa vestibulară este așezată:
A. inferior;
B. lateral;
C. superior;
75.C
75.C
76. Tractul optic dintr-o parte aduce informaţii din:
A. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte;
B. jumătatea nazală a retinei de partea opusă;
C. jumătatea temporală a retinei de partea opusă;
76.B
77. Vestibulul membranos este alcătuit din:
A. utriculă şi saculă;
B. canale semicirculare membranoase;
C. canal cohlear;
77.A
78. Membrana reticulată a organului Corti este secretată de:
A. celulele de susţinere;
B. celulele auditive;
C. membrana tectoria;
78.A
78.A
79. Transmiterea undelor sonore prin urechea medie se face prin vibraţiile:
A. perilimfei;
B. endolimfei;
C. lanţului de oscioare;
79.C
79.C
80. Melcul membranos este separat de rampa timpanică prin membrana:
A. vestibulară;
B. bazilară;
C. tectoria;
80.B
80.B
81. Rampa vestibulară comunică cu rampa timpanică prin:
A. fereastra ovală;
B. fereastra rotundă;
C. helicotremă
81.C
81.C
82. La nivelul utriculei se găseşte deschiderea comună a canalelor semicirculare:
A. anterior şi lateral;
B. lateral şi posterior;
C. anterior şi posterior;
82.C
82.C
83. Între labirintul osos şi cel membranos se află:
A. perilimfă;
B. endolimfă;
C. utricula şi sacula;
83.A
83.A
84. Aerul din urechea medie comunică cu aerul din:
A. urechea externă;
B. urechea internă;
C. nazofaringe;
84.C
84.C
85. Faţă de vestibulul urechii interne, melcul osos este situat:
A. posterior:
B. lateral;
C. anterior;
85.C
85.C
86. Endolimfa se găseşte la nivelul:
A. rampei vestibulare;
B. rampei timpanice;
C. canalului cohlear;
86.C
86.C
87. Al treilea neuron al căii acustice se găseşte la nivelul:
A. talamusului;
B. metatalamusului;
C. coliculului inferior;
87.C
87.C
88. Axonii neuronilor din corpul geniculat medial se proiectează în girul:
A. temporal superior;
B. postcentral;
C. calcarin;
88.A
89. Nucleii vestibulari sunt în număr de:
A. doi;
B. trei;
C. patru;
89.C
89.C
90. De la nivelul nucleilor vestibulari pornesc fasciculele:
A. vestibulo-spinal;
B. vestibulo-metatalamic;
C. vestibulo-reticular;
90.A
90.A
91. Echilibrul static şi dinamic este controlat prin fasciculul:
A. vestibulo-talamic;
B. vestibulo-nuclear;
C. vestibulo-cerebelos;
91.C
91.C
92. Depolarizările celulelor senzoriale auditive:
A. sunt determinate de înclinarea cililor celulelor în ambele direcţii;
B. cresc frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;
C. scad frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;
92.B
92.B
93. Receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către:
A. otolite;
B. perilimfă;
C. endolimfă;
93.A
93.A
94. Celulele receptoare ale crestelor ampulare sunt acoperite de:
A. membrana otolitică;
B. membrana vestibulară;
C. cupolele gelatinoase;
94.C
94.C
95. Receptorii vestibulari sunt:
A. osmoreceptori;
B. chemoreceptori;
C. mecanoreceptori;
95.C
95.C
96. Cupola gelatinoasă stimulează crestele ampulare datorită:
A. otolitelor;
B. membranei reticulate;
C. inerţiei endolimfei;
96.C
96.C
97. Amplitudinea maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:
A. 20 db;
B. 100 db;
C. 130 db;
97.C
97.C
98. Frecvenţa minimă a sunetelor percepute de urechea umană este:
A. 20 Hz;
B. 200 Hz;
C. 20000Hz;
98.A
98.A
99. Frecvenţa maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:
A. 20 Hz;
B. 200 Hz;
C. 20000Hz;
99.C
99.C
100. Retina umană este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă
între:
A. 370 şi 790 nm;
B. 390 şi 770 nm;
C. 350 şi 760 nm;
100.B
RĂSPUNSURI
1. B (pag. 38) 51. A (pag. 46)
2. C (pag. 39) 52. A (pag. 46)
3. C (pag. 38) 53. C (pag. 46)
4. A (pag. 38) 54. C (pag. 46)
5. C (pag. 38) 55. A (pag. 46)
6. B (pag. 38) 56. A (pag. 46)
7. A (pag. 38) 57. C (pag. 46)
8. C (pag. 38) 58. A (pag. 46)
9. B (pag. 38) 59. B (pag. 47)
10. C (pag. 38, 39) 60. A (pag. 47)
11. B (pag. 39) 61. C (pag. 47)
12. A (pag. 38) 62. A (pag. 47)
13. A (pag. 39) 63. A (pag. 47)
14. C (pag. 39) 64. C (pag. 47)
15. C (pag. 41) 65. B (pag. 46)
16. B (pag. 41) 66. B (pag. 47)
17. B (pag. 41) 67. C (pag. 47)
18. C (pag. 41) 68. B (pag. 47)
19. B (pag. 41) 69. C (pag. 47)
20. B (pag. 41) 70. A (pag. 46)
21. A (pag. 41) 71. C (pag. 49)
22. B (pag. 41) 72. C (pag. 39)
23. A (pag. 42) 73. B (pag. 49)
24. A (pag. 42) 74. B (pag. 45)
25. B (pag. 41) 75. C (pag. 49)
26. A (pag. 42) 76. B (pag. 47)
27. B (pag. 42) 77. A (pag. 49)
28. A (pag. 42) 78. A (pag. 50)
29. C (pag. 43) 79. C (pag. 49)
30. C (pag. 43) 80. B (pag. 49)
31. B (pag. 43) 81. C (pag. 49)
32. C (pag. 43) 82. C (pag. 49)
33. A (pag. 43) 83. A (pag. 49)
34. C (pag. 43) 84. C (pag. 49)
35. B (pag. 43) 85. C (pag. 49)
36. C (pag. 45) 86. C (pag. 49)
37. B (pag. 45) 87. C (pag. 50)
38. A (pag. 45) 88. A (pag. 50)
39. A (pag. 45) 89. C (pag. 50)
40. C (pag. 45, 47) 90. A (pag. 50)
41. A (pag. 45) 91. C (pag. 51)
42. C (pag. 45) 92. B (pag. 51)
43. C (pag. 44) 93. A (pag. 51)
44. C (pag. 44, 45) 94. C (pag. 52)
45. A (pag. 44, 45) 95. C (pag. 51)
46. C (pag. 44) 96. C (pag. 52)
47. C (pag. 46) 97. C (pag. 51)
48. B (pag. 46) 98. A (pag. 51)
49. B (pag. 46) 99. C (pag. 51)
50. C (pag. 46) 100. B (pag. 47)