1. CELULE, ŢESUTURI, ORGANE, SISTEME DE ORGANE, ORGANISM.
METABOLISMUL
La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.
1. Pentru organele interne se foloseşte curent termenul de: (XX)
A. Sisteme
B. Cavităţi
C. Viscere
R: C (pag. 4)
2. Cavitatea toracică este separată de cavitatea abdominală printr-un muşchi numit: (X)
A. Diafragmă
B. Diafragma perineală
C. Mediastin
R: A (pag. 4)
3. Cavitatea abdominală se continuă cu cea pelviană, care este delimitată inferior de: (X)
A. Centura pelviană
B. Diafragma perineală
C. Cavitatea pleurală
R: B (pag. 4)
4. Membrele superioare se leagă de trunchi prin: (XX)
A. Diafragma perineală
B. Centura pelviană
C. Centura scapulară
R: C (pag. 4)
5. Membrele inferioare se leagă de trunchi prin: (X)
A. Centura scapulară
B. Centura pelviană
C. Cavitatea pelviană
R: B (pag. 4)
6. Planul frontal al corpului: (XXX)
A. Trece prin axul longitudinal şi cel transversal
B. Trece prin axul sagital şi transversal
C. Împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală)
R: A (pag. 5)
7. Planul transversal al corpului: (XXX)
A. Trece prin axul longitudinal şi cel transversal
B. Împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală)
C. Împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi o parte posterioară (dorsală)
R: B (pag. 5)
8. La picior, pentru formaţiunile superioare ale labei piciorului se foloseşte termenul de: (XXX)
A. Plantar
B. Dorsal
C. Volar
R: B (pag. 5)
9. Forma tuturor celulelor este iniţial: (XX)
A. Cubică
B. Cilindrică
C. Globuloasă
R: C (pag. 5)
10. Următoarele celule îşi păstrează forma iniţială, cu o excepţie: (X)
A. Celulele adipoase
B. Fibrele musculare striate
C. Celulele sangvine
R: B (pag. 5)
11. Dimensiunile medii ale celulelor din organism sunt: (X)
A. 150-200 μ
B. 20-30 μ
C. 30-40 μ
R: B (pag. 5)
12. Membrana celulară prezintă următoarea caracteristică: (XXX)
A. Este formată în principal din glicolipide şi proteine
B. Componenta lipidică este cea care realizează mecanismele de transport transmembranar
C. Glucidele (glicoproteinele şi glicolipidele) plasmalemei sunt puternic încărcate negativ
R: C (pag. 6)
13. Epiteliul mucoasei intestinului prezintă prelungiri citoplasmatice permanente acoperite de
plasmalemă numite: (XXX)
A. Cili
B. Pseudopode
C. Microvili
R: C (pag. 7)
14. Organitele din citoplasmă comune tuturor celulelor sunt reprezentate de următoarele elemente,
cu o excepţie: (X)
A. Mitocondriile
B. Neurofibrilele
C. Ribozomii
R: B (pag. 7)
15. Organitele specifice din citoplasma celulară sunt: (X)
A. Mitocondriile
B. Miofibrilele
C. Lizozomii
R: B (pag. 7)
16. Mitocondriile îndeplinesc următoarea funcţie la nivel celular: (XXX)
A. Sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie
B. Excreţia unor substanţe celulare
C. Sediul sintezei proteice
R: A (pag. 7)
17. Ribozomii sunt: (XX)
A. Organite bogate în fosfolipide
B. Conţin enzime hidrolitice, cu rol important în celulele fagocitare
C. Sediul sintezei proteice
R: C (pag. 7)
18. Aparatul Golgi are rol în: (XXX)
A. Sinteza proteică
B. Fosforilarea oxidativă cu eliberare de energie
C. Excreţia unor substanţe celulare
R: C (pag. 7)
19. Lizozomii îndeplinesc următoarea funcţie celulară: (XX)
A. Digestia intracelulară
B. Circulaţia intracitoplasmatică
C. Rol în diviziunea celulară
R: A (pag. 7)
20. Centrozomul are asociată ca funcţie celulară: (XX)
A. Circulaţia intracitoplasmatică
B. Sinteza proteică
C. Rol în diviziunea celulară
R: C (pag. 7)
21. Hepatocitele sunt celule: (XXX)
A. Mononucleate
B. Polinucleate
C. Binucleate
R: C (pag. 7)
22. Hematia adultă este o celulă: (X)
A. Polinucleată
B. Anucleată
C. Mononucleată
R: B (pag. 7)
23. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt: (XX)
A. Elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare
B. O reţea care se întinde în citoplasma neuronului, în axoplasmă şi în dendrite
C. Echivalenţi ai ergastoplasmei pentru celula nervoasă
R: C (pag. 7)
24. Raportul nucleu/citoplasmă într-o celulă este: (X)
A. ⅔ -¼
B. ⅓ - ¾
C. ⅓-¼
R: C (pag. 8)
25. Nucleul celulelor cuprinde: (X)
A. Membrana anucleară
B. Carioplasma
C. Neurofibrile
R: B (pag. 8)
26. Membrana celulară nu reprezintă o barieră în difuziunea următoarelor moleculelor nepolarizate
(liposolubile): (XXX)
A. Glucoza
B. ATP
C. Hormonii steroizi
R: C (pag. 8)
27. Membrana celulară nu poate fi traversată prin difuziune de următoarea moleculă polarizată şi,
de aceea, este nevoie de proteine transportoare: (XXX)
A. Glucoza
B. Etanolul
C. Ureea
R: A (pag. 9)
28. Una din moleculele oganice care prezintă legături covalente polare dar nu este încărcată
electric şi care poate difuza prin membrana celulară este: (XXX)
A. Fructoza
B. Etanol
C. Glucoza
R: B (pag. 9)
29. Osmoza: (XXX)
A. Este difuziunea solvatului dintr-o soluţie
B. Pentru a se produce, membrana care separă cele două compartimente trebuie să fie mai
permeabilă pentru moleculele de solvent decât pentru cele de solvit
C. Apa trece din compartimentul în care concentraţia ei este mai mică (soluţie mai
concentrată) în cel cu concentraţia mai mare (soluţie mai diluată)
R: B (pag. 9)
30. Pompa Na+/K+: (X)
A. Raportul influx de K+/eflux de Na+ este de 2 K+ la 3 Na+
B. Expulzează K+ pătruns în celulă
C. Reintroduce în celulă Na+ difuzat la exterior
R: A (pag. 9)
31. Proteinele transportoare membranare intervin în: (XX)
A. Permeabilitatea neselectivă
B. Osmoza
C. Difuziunea facilitată
R: C (pag. 9)
32. Mecanismul care necesită consum de energie pentru transportul transmembranar este: (X)
A. Difuziunea
B. Transportul activ
C. Difuziunea facilitată
R: B (pag. 9)
33. Potenţialul membranar de repaus are o valoare medie de: (X)
A. 65 mV până la 85 mV
B. - 65 mV până la -85 mV
C. 60 mV până la 80 mV
R: B (pag. 9)
34. Potenţialul de acţiune: (X)
A. Este o modificare permanentă a potenţialului de membrană
B. Stimulii cu intensitate inferioară pragului (subliminali) provoacă depolarizarea şi
declanşarea unui răspuns
C. Este un răspuns de tip „tot sau nimic”
R: C (pag. 10)
35. Celulele au o serie de proprietăţi generale, cu o excepţie: (XXX)
A. Activitate secretorie
B. Reproducere celulară
C. Metabolism celular
R: A (pag. 10)
36. Una dintre proprietăţile speciale ale celulelor este: (XX)
A. Potenţialul de membrană
B. Metabolismul celular
C. Contractilitatea
R: C (pag. 10)
37. Transmiterea depolarizării în lungul unei fibre nervoase sau musculare poartă numele de: (XX)
A. Potenţial de repaus
B. Impuls
C. Potenţial de acţiune
R: B (pag. 10)
38. Contractilitatea celulelor musculare este: (X)
A. Proprietatea de a transforma energia chimică a unor compuşi în energie mecanică
B. Transmiterea depolarizării în lungul unei fibre musculare
C. Intervalul de timp pe parcursul căruia este dificil de obţinut un potenţial de acţiune
R: A (pag. 10)
39. Perioada refractară absolută este definită prin următoarele caracteristici, cu o excepţie: (XXX)
A. Pe parcursul ei, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obţine un nou potenţial
de acţiune
B. Cuprinde panta ascendentă a potenţialului de acţiune şi o porţiune din cea descendentă
C. Pe parcursul ei se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune, dacă stimulul este
suficient de puternic
R: C (pag. 10)
40. Prin activitate secretorie celulară înţelegem: (XXX)
A. Producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular intern (secreţie
exocrină)
B. Producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular extern (secreţie
endocrină)
C. Sinteza unor substanţe proteice şi lipidice proprii, necesare pentru refacerea structurilor,
pentru creştere şi înmulţire
R: C (pag. 10)
41 Ţesutul epitelial pluristratificat intră în alcătuirea următoarelor structuri, cu o excepţie: (XXX)
A. Epiderma
B. Mucoasa tubului digestiv
C. Epiteliul mucoasei bucale
R: B (pag. 11)
42. Ţesutul epitelial pseudostratificat se găseşte în: (XX)
A. Mucoasa tubului digestiv
B. Epiteliul traheal
C. Mucoasa bronhiolelor
R: B (pag. 11)
43. Ţesutul epitelial glandular (secretor) de tip mixt intră în alcătuirea: (XX)
A. Pancreasului
B. Ficatului
C. Tiroidei
R: A (pag. 11)
44. Ţesutul muscular poate fi: (X)
A. Cartilaginos
B. Semidur
C. Neted
R: C (pag. 11)
45. Ţesutul conjunctiv reticulat se întâlneşte în: (XX)
A. Splină
B. Hipoderm
C. Rinichi
R: A (pag. 11)
46. Ţesutul conjunctiv cartilaginos de tip elastic întră în alcătuirea următoarelor structuri: (XXX)
A. Cartilaje costale
B. Pavilionul urechii
C. Discuri intervertebrale
R: B (pag. 11)
47. Ţesutul muscular neted se află în: (X)
A. Miocard
B. Splină
C. Iris
R: C (pag. 11)
48. Glucoza poate fi stocată sub formă de glicogen (glicogenogeneza) în: (X)
A. Creier
B. Splină
C. Ficat
R: C (pag. 108)
49. Glicogenoliza este activată de: (X)
A. Insulină
B. Glucagon
C. Estrogen
R: B (pag. 108)
50. La sfârşitul ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici), dintr-o moleculă de glucoză se vor
obţine: (X)
A. 4 molecule de ATP
B. 34 molecule de ATP
C. 2 molecule de ATP
R: C (pag. 108)
51. Procesele de tip anabolic (anabolismul) predomină: (X)
A. În cursul eforturilor mari
B. La bătrâneţe
C. În covalescenţă
R: C (pag. 108)
52. Energia rezultată prin procesele catabolice la nivel celular: (X)
A. Se pierde sub formă de căldură
B. Se stochează sub formă de glicogen
C. Se înmagazinează în acid piruvic
R: A (pag. 108)
53. În cazul metabolismului intermediar al glucidelor, una dintre următoarele hexoze ajunge la
ficat pe calea venei porte: (XXX)
A. Zaharoza
B. Galactoza
C. Maltoza
R: B (pag. 108)
54. Fosforilarea oxidativă: (XXX)
A. Are loc în mitocondriile celulare
B. Implică oxidarea hidrogenului produs în timpul glicogenogenezei
C. La finalul acestui proces se obţin 32 molecule de ATP
R: A (pag. 108)
55. Acidul adenozindifosforic (ADP): (XX)
A. Are rol în controlul glicogenolizei
B. Participă la sinteza glucozei
C. Când tot ADP-ul din celulă este convertit în ATP, se opreşte întregul proces glicolitic şi
oxidativ
R: C (pag. 109)
56. În glicoliza anaerobă are loc unul dintre următoarele evenimente: (XXX)
A. Se eliberează o cantitate mare de energie
B. Reacţiile de obţinere a acidului piruvic necesită oxigen
C. Are un randament extrem de mic, rezultatul net per moleculă de glucoză la sfârșitul ei
fiind obținerea a 2 molecule de ATP
R: C (pag. 108, 109)
57. Hormonul secretat de pancreasul endocrin cu acţiune hiperglicemiantă este: (X)
A. Insulina
B. Glucagonul
C. Adrenalina
R: B (pag. 109)
58. Când cantitatea de glucoză este crescută peste posibilităţile celulei de a o utiliza, are loc
transformarea glucozei în: (XX)
A. Aminoacizi
B. Cortizol
C. Trigliceride
R: C (pag. 109)
59. Glicemia se menţine în limite relativ constante datorită unor mecanisme de reglare care
păstrează echilibrul între următoarele procese metabolice, cu excepţia: (X)
A. Glicogenoliza
B. Gluconeoliza
C. Glicogenogeneza
R: B (pag. 109)
60. Adrenalina îşi exercită acţiunea hiperglicemiantă prin stimularea: (XX)
A. Glicolizei
B. Glicogenolizei
C. Glicogenogenezei
R: B (pag. 109)
61. Degradarea unui gram de glucoză în cursul procesului de glicoliză şi oxidare eliberează: (X)
A. 5,4 kcal
B. 9,3 kcal
C. 4,1 kcal
R: C (pag. 110)
62. La nivel celular, următoarele elemente pot trece printr-o secvenţă de reacţii chimice de betaoxidare
cu eliberare de energie: (XX)
A. Proteinele
B. Glicerolul
C. Acizii graşi
R: C (pag. 110)
63. Glucidele nu pot fi degradate: (X)
A. Prin beta-oxidare
B. Pe calea ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici)
C. Prin glicoliză
R: A (pag. 110)
64. Unul din următorii hormoni acţionează asupra metabolismului intermediar lipidic prin scăderea
lipolizei şi stimularea lipogenezei: (XX)
A. Adrenalina
B. Insulina
C. Cortizolul
R: B (pag. 110)
65. Unul dintre următorii hormoni are o acțiune opusă insulinei: (X)
A. Hormonul somatotrop (STH)
B. Tiroxina
C. Adrenalina
R: C (pag. 110)
66. Glicogenul este depozitat în special în: (X)
A. Creier
B. Ficat
C. Tub digestiv
R: B (pag. 110)
67. Pentozele (riboza şi dezoxiriboza) intră în alcătuirea: (XXX)
A. Acizilor nucleici
B. Anumitor ţesuturi
C. Membranelor celulare
R: A (pag. 110)
68. Aminoacizii traversează membrana celulară prin: (X)
A. Difuziune
B. Osmoză
C. Difuziune facilitată
R: C (pag. 110)
69. Glicogenul, depozitat în special în ficat şi muşchi, reprezintă o rezervă energetică de
aproximativ: (X)
A. 3000 kcal
B. 20000 kal
C. 4000 kal
R: A (pag. 110)
70. Următorul hormon are efect lipolitic, determinând mobilizarea acizilor graşi din depozite şi
degradarea lor: (XX)
A. Insulina
B. Adrenalina
C. Cortizolul
R: C (pag. 110)
71. Degradarea unui gram de lipide eliberează: (X)
A. 4,1 kcal
B. 9,3 kcal
C. 6,5 kcal
R: B (pag. 110)
72. Principalul rezervor energetic din organism (aproximativ 50 000 kcal) este reprezentat de: (X)
A. Lipide
B. Proteine
C. ADP
R: A (pag. 110)
73. Colesterolul reprezintă precursorul hormonului: (X)
A. Glucagon
B. Tiroxina
C. Cortizol
R: C (pag. 110)
74. Proteinele reprezintă aproximativ: (X)
A. ½ din masa corporală
B. ⅓ din masa corporală
C. ¼ din masa corporală
R: C (pag. 110)
75. În marea lor majoritate, acizii graşi pătrund în toate celulele organismului, cu excepţia: (XX)
A. Hepatocitelor
B. Neuronilor
C. Enterocitelor
R: B (pag. 110)
76. Concentraţia normală a aminoacizilor în sânge este: (X)
A. 65-110 mg/100 mL plasmă
B. 35-65 mg/100 mL plasmă
C. 60-85 mg/100 mL plasmă
R: B (pag. 110)
77. Următorii hormoni favorizează predomonanţa proceselor catabolice (catabolismul), cu o
excepţie: (XXX)
A. Insulina
B. Cortizolul
C. Tiroxina
R: A (pag. 111)
78. Rolul energetic al proteinelor în organism în cazuri extreme (inaniţie) este următorul: (XX)
A. Proteinele reprezintă principalul rezervor energetic din organism
B. Proteinele sunt rapid degradate, fără obţinerea unor produşi reziduali, până la CO2 şi
H2O
C. Degradarea lor intervine numai după ce depozitele de glicogen şi lipide sunt epuizate
R: C (pag. 111)
79. Care dintre următorii hormoni stimulează procesele de sinteză proteică: (X)
A. Hormonul somatotrop (STH)
B. Insulina
C. Cortizolul
R: A (pag. 111)
80. Care dintre hormonii de mai jos favorizează predominanţa proceselor catabolice: (XX)
A. Estrogenul
B. Cortizolul
C. Testosteronul
R: B (pag. 111)
81. Arderea unui gram de proteine eliberează: (X)
A. 4,6 kcal
B. 9,3 kcal
C. 4,1 kcal
R: C (pag. 111)
82. Fosfocreatina înmagazinează în legătura fosfat macroergică de la nivelul său o cantitate de
energie de: (X)
A. 12000 cal/mol
B. 13000 cal/mol
C. 1300 cal/mol
R: B (pag. 112)
83. Valoarea medie a metabolismului bazal poate fi exprimată sub formă de: (XXX)
A. 1 kcal/kg/oră
B. 1 kcal/m2/oră
C. 40 kcal/kg/oră
R: A (pag. 112)
84. Cel mai abundent depozit celular de legături fosfat macroergice este reprezentat de: (XX)
A. Acid adenozintrifosforic (ATP)
B. Glicogen
C. Fosfocreatină
R: C (pag. 112)
85. Fosfocreatina: (XXX)
A. Poate acţiona ca agent de legătură pentru transferul de energie între principiile
alimentare şi sistemele funcţionale celulare
B. Poate transfera energie prin schimb cu ATP-ul
C. Nu poate fi sintetizată atunci când în celulă sunt disponibile cantităţi mari de ATP
R: B (pag. 112)
86. În cazul unei profesiuni predominant statice, consumul zilnic de energie nu depăşeşte: (X)
A. 2000 kcal
B. 5000 kcal
C. 3000 kcal
R: C (pag. 112)
87. În cazul unei profesiuni dinamice, consumul zilnic de energie poate ajunge la: (X)
A. 5000-6000 kcal
B. 3000-4000 kcal
C. 4000-5000 kcal
R: A (pag. 112)
88. Interrelaţiile biochimice ale fosfocretinei cu ATP, ADP şi AMP sunt mediate: (XXX)
A. Enzimatic
B. Fizico-chimic
C. Metabolic
R: A (pag. 112)
89. Creșterea activității celulare și implicit, creşterea ratei metabolice se datorează acţiunii
hormonului: (XXX)
A. Hormon somatotrop (STH)
B. Cortizol
C. Tiroxina
R: C (pag. 112)
90. Compoziţia aproximativă a dietei este: (XX)
A. 40% glucide, 35% lipide şi 25% proteine
B. 50% proteine, 35% lipide şi 15% glucide
C. 50% glucide, 35% lipide şi 15% proteine
R: C (pag. 113)
91. Măsurarea metabolismului energetic se poate face prin: (X)
A. Măsurarea cantităţii de H2O eliminată în cursul unei activităţi
B. Măsurarea cantităţii de O2 consumată în cursul unei activităţi
C. Măsurarea cantităţii de CO2 eliminate în cursul unei activităţi
R: B (pag. 113)
92. Coeficientul respirator are următoarea valoare: (X)
A. 1 pentru aminoacizi
B. 1 pentru glucoză
C. 0,83 pentru glucoză
R: B (pag. 113)
93. Coeficientul respirator este: (X)
A. Cantitatea de O2 consumată în timpul unei activităţi
B. Energia eliberată de fiecare gram din fiecare principiu alimentar oxidat până la CO2 şi
H2O
C. Raportul dintre CO2 eliberat şi O2 consumat pentru oxidarea unui gram de nutriment
R: C (pag. 113)
94. Centrii foamei şi al saţietăţii se găsesc în: (XX)
A. Trunchiul cerebral
B. Hipofiză
C. Hipotalamus
R: C (pag. 114)
95. Vitaminele hidrosolubile sunt următoarele, cu excepţia: (XXX)
A. E (Tocoferol)
B. C (Acid ascorbic)
C. B12 (Cobalamină)
R: A (pag. 114)
96. Primele depozite nutritive golite (în câteva ore) din ţesuturile organismului în caz de inaniţie
sunt cele: (X)
A. Proteice
B. Lipidice
C. Glucidice
R: C (pag. 114)
97. Una dintre vitaminele liposolubile este: (X)
A. C (Acid ascorbic)
B. A (Retinolul)
C. B1 (Tiamina)
R: B (pag. 114)
98. Homeostazia este realizată de către efectori pe baza informaţiilor primite de la receptorii
mediului intern: (X)
A. Termoreceptori
B. Proprioreceptori
C. Neuroreceptori
R: A (pag. 124)
99. Homeostazia se poate realiza şi prin mijloace extracorporale ca: (XX)
A. Transfuzia sangvină
B. Dializă
C. Transplant hepatic
R: B (pag. 125)
100. Valorile medii ale proteinelor totale în plasmă sunt: (XX)
A. 3,5 - 5 g/dl
B. 6 - 8,5 g/dl
C. 2,5 - 3,5 g/dl
R: B (pag. 126)
