Razele X, sau radiatiile X, sunt
o forma de radiatii electromagnetice. Acest tip de raze mai sunt
cunoscute si sub numele de radiatii Rontgen, dupa numele lui Wilhelm
Conrad Rontgen. Acesta a descoperit aceste raze, pe care le-a numit
X, deoarece erau necunoscute pana
atunci.
Tehnologia care foloseste raze
X
ii ajuta pe medici
sa vada anumite organe din interiorul organismului uman. Aceste
organe sunt observate foarte usor cu ajutorul razelor X. De asemenea,
cu ajutorul raxelor X modificate se pot observa si plamanii, vasele
de sange sau intestinele.
Investigatiile cu raze X sunt
usor de realizat si nedureroase. Razele X patrund in organism si sunt
absorbite in cantitati diferite, in functie de densitatea organului
prin care trec. Pe radiografiile cu raze, organele cu densitate mare,
precum oasele, se vad intr-o nuanta de alb. Organele mai putin dense,
precum plamanii, sunt reprezentate in nuante
inchise. Grasimea si muschii au tonuri de gri.
Razele
X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse
investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot avea efecte
nocive asupra organismului uman. Este indicat ca investigatiile cu
raze X sa fie facute cat mai rar si doar atunci cand au fost epuizate
celelalte tipuri de investigatie.
Radiografiile, tomografiile
computerizate, mamografiile, urografiile sau fluoroscopiile sunt
investigatii medicale care utilizeaza raze X. Radiografia este
investigatia cea mai putin iradianta. Unitatea de masura pentru
dozele de radiatii care ajung in organism este millisievert (mSv).
Doza
maxima admisa de radiatii acumulate pe durata unui an nu trebuie sa
depaseasca 20 mSv. Cantitatea de radiatii emise de o radiografie
pulmonara este de 0,1-0,6 mSv. O radiografie dentara are o doza de
radiatii de 0,02 mSv.
Femeile
gravide au în mod expres interzis la radiografii în timpul
sarcinii, mai ales în primul trimestru, când se formează organele
fătului.
Radiatiile duc la modificarea
ADN-ului si la distrugerea celulelor. In urma radierii cu raze X
creste riscul de avort spontan, de malformatii congenitale sau
anomalii cerebrale, precum retard mintal. De asemenea, expunerea
gravidei al raxe X poate duce la aparitia in copilarie a leucemiei
sau a diverselor tipuri de cancer.
"Riscul fetal e major în primul trimestru de sarcină şi cel mai mic în ultimul trimestru. Expunerea la doze mari în primele 3-5 săptămâni de la concepţie poate duce la împiedicarea implantării. Dacă expunerea are loc în primele 10 zile de la concepţie, pot avea loc efecte letale sau embrionul nu va fi afectat deloc. În cazul în care investigaţiile sunt absolut necesare, pacienta trebuie protejată obligatoriu de o barieră de plumb",
