APLICAŢIE ─ PROTOCOL DE PREVENIRE A INFECŢIILOR NOSOCOMIALE ÎN SECŢIA DE CHIRURGIE ONCOLOGICĂ
3.1.NORME GENERALE
Se consideră că o treime din totalul infecţiilor nozocomiale poate fi prevenit prin aplicarea concomitentă a următoarelor măsuri:
- Supravegherea locală şi naţională a infecţiilor nozocomiale. Trebuie evaluată sensibilitatea şi specificitatea măsurilor de supraveghere, mai ales în cazul unor infecţii dificil de diagnosticat, cum este pneumonia la bolnavii asistaţi sau ventilaţi mecanic. în plus, trebuie dezvoltat un sistem de evaluare şi supraveghere a infecţiilor nozocomiale care apar la bolnavii îngrijiţi la domiciliu.
- Asigurarea că metodele de supraveghere a infecţiilor nozocomiale sunt corespunzătoare. Sunt necesare dispoziţii de la autoritatea care acreditează unităţile sanitare şi metode de supraveghere a evenimentelor individual.
- O sursă de succes în profilaxia infecţiilor nozocomiale este ameliorarea dispozitivelor de monitorizare şi tratament invaziv. Utilizarea unor dispozitive moderne, menite să reducă riscul infecţiilor nozocomiale este recomandată. între modificarea comportamentului uman (măsuri de asepsie) şi ameliorarea dispozitivelor
- ultimul aspect s-a dovedit întotdeauna mai fezabil şi mai eficient. În acelaşi sens, progresul metodelor neinvazive de monitorizare reduce riscul infecţiilor nozocomiale prin respectarea barierelor naturale de apărare a pacientului (piele, mucoase).
- Este necesar un control riguros al antibioterapiei (din punctul de vedere al indicaţiei, al antibioticului şi duratei tratamentului). Se speră că în viitor vor fi disponibile noi metode de tratament: vaccinarea şi flora competitivă.
- Introducerea pe scară tot mai largă a xenotransplantelor ridică problema apariţiei unor zoonoze, nemaiîntîlnite până în prezent. Rolul microbiologiei în acest context este crucial.
- Acolo unde tuberculoza a fost stăpânită, s-a demonstrat că limitarea unei îmbolnăviri infecţioase este posibilă prin colaborarea între factorii medicali, comunitari şi organizaţii cu rol de control. Dar pe lângă bolile infecţioase, se prevede că în viitorul foarte apropiat va fi necesar şicontrolul afecţiunilor provocate de noxele specifice epocii noastre: polimeri, unde magnetice,contaminarea mediului cu medicamente, etc.
CIRCULAŢIA PERSONALULUI ÎN SPITAL
a). Separarea personalului sanitar mediu, auxiliar de îngrijire pe compartimente septice şi aseptice în toate turele.
b). În cazul în care necesităţile serviciului, gărzi, urgenţe, impun medicului de a trece de la un sector septic la unui aseptic, acesta are obligaţia de a-şi spăla şi dezinfecta mâinile şi de a schimba echipamentul de protecţie. c). Interzicerea circulaţiei personalului de la secţiile septice la cele aseptice şi invers, cu excepţia medicilor.
d). Interzicerea accesului în sălile de operaţie şi sălile de naştere a personalului care nu face parte din echipa de intervenţie, cu excepţia persoanelor cu drept de control stabilite prin norme. Acestea pot intra în sală odată cu echipa sau între intervenţii, dar nu în timpul intervenţiilor.
e). Interzicerea accesului altui personal decât cel destinat pentru lucru în locurile respective în blocul alimentar, laboratorul de soluţii perfuzabile şi în staţiile de sterilizare.
ECHIPAMENTUL DE PROTECŢIE
a). Portul echipamentului de protecţie prevăzut de normele MS, pe tot timpul prestaţiei în unitate, de către personalul medico-sanitar cât şi de persoanele care prestează o activitate ocazională sau dirijată (elevi, studenţi, personal de întreţinere).
b). Portul obligatoriu al echipamentului pentru intervenţii chirurgicale de către personalul care lucrează în intervenţii în sălile de operaţii şi de naşteri.
c). Schimbarea obligatorie a echipamentului de către personalul dare lucrează în secţii de boli contagioase şi secţii cu compartimente septice la ieşirea din salonul respectiv.
d). Personalul care lucrează în saloanele de mari receptivi (prematuri, distrofici, bolnavi cu transplanturi, etc.) este obligat să pună echipament steril la intrarea în salon, insistându-se asupra portului corect al măştii (masca din 4 straturi de tifon, purtată pe nas, schimbată după30 minute de folosire).
e). Personalul care lucrează în secţii septice precum şi în secţii cu receptivitate mare (anestezie terapie-intensivă) va purta obligatoriu halate colorate diferit. Se recomandă culoarea galbenă pentru personalul din secţiile septice şi culoarea albastră pentru personalul din secţiile cu receptivitate mare 1.2.2.6 Interzicerea accesului în spital a personalului retribuit sau a celui ocazional sau dirijat cu haine şi încălţăminte de stradă în secţiile de nou-născuţi, prematuri,distrofici, anestezie terapie-intensivă, blocuri operatorii, blocuri de naştere.
OBLIGAŢII PRIVIND ACTUL MEDICAL
a). Efectuarea anamnezei şi a examenului clinic complet la internare, în scopul depistării oricărei infecţii sau boli transmisibile (sau suspiciuni de boală transmisibilă) şi în caz de suspiciune, recoltarea imediată a probelor pentru examene microbiologice.
b). Urmărirea în cadrul supravegherii clinice zilnice a semnelor şi simptomelor caracteristice stării de infecţie respiratorie (coriză, tuse, strănut), boală diareică (scaune diareice, vărsături, pierdere în greutate la copil, etc), infecţie cutanată, urinară, genitală, infecţie la plagă,sindrom febril, etc.
c). Recoltarea probelor de laborator pentru diagnostic microbiologic la apariţia primelor semne de infecţie, înainte de administrarea de antibiotice sau chimioterapice.
d). Recoltarea probelor de laborator la contacţi pentru depistarea purtătorilor, la orice suspiciune epidemiologică.
e). Tratamentul cu antibiotice şi chimioterapice orientat în funcţie de antibiogramă şi evoluţia clinică a bolnavului, a metodelor şi tehnicilor celor mai adecvate în efectuarea intervenţiilor chirurgicale, exploratorii şi terapeutice, pentru evitarea complicaţiilor septice.
f). Respectarea cu stricteţe a regulilor de tehnică aseptică specifice fiecărei proceduri medico-chirurgicale, în scopul eliminării contaminării sterilelor şi evitării introducerii microorganismelor în ţesuturile şi mucoasele organismului în timpul efectuării acestor proceduri.
g). Recipientele cu produse patologice (eprubete, sticluţe, borcane) folosite pentru diagnostic delaborator, după fiecare utilizare vor fi autoclavate la laborator, înainte de spălare, iar după spălare vor fi din nou sterilizate la autoclav.
h). Efectuarea obligatorie a diagnosticului microbiologic la bolnavii decedaţi în spital cu diagnostic de infecţie (cauză principală sau asociată).
i). Menţionarea în foaia de observaţie a oricărei stări de infecţie (simptome, semne) a probelor pentru diagnostic microbiologic şi a datei recoltărilor, a rezultatelor examenelor de laborator,diagnosticului şi tratamentului antiinfecţios.
j). Menţionarea în foaia de observaţie a diagnosticului de infecţie intraspitalicească, ori de câte ori sunt elemente clinice şi epidemiologice care dovedesc că infecţia a fost contractată în timpul şi din cauza spitalizării.
k). Înscrierea zilnică în registrul de infecţii interioare existent în secţie a tuturor cazurilor diagnosticate ca infecţii intraspitaliceşti şi raportarea către forul ierarhic superior conform reglementărilor legale.
l). Asigurarea izolării prin amplasare şi izolării funcţionale a bolnavilor receptivi.
m). Aplicarea măsurilor antiepidemice la orice caz de infecţie; transferul imediat de boli contagioase a cazurilor sau suspecţilor de boli transmisibile, carantinarea contactanţilor receptivi în saloane separate, pe perioadă egală cu incubaţia maximă de la ultimul contact; izolarea bolnavilor septici în saloane sau compartimente prevăzute pentru aceasta, luând toate măsurile de izolare funcţională, măsuri privind personalul, efectuarea examenelor microbiologice, dezinfecţia obiectelor şi a echipamentului, curăţenia generală şi dezinfecţia încăperilor şi a mobilierului,efectuarea dezinfecţiei salonului din care a fost evacuat bolnavul septic sau contagios, dezinfecţia mijloacelor de transport (salvări, autoturisme) care au transportat bolnavi contagioşi
IGIENA BOLNAVILOR ŞI ASISTAŢILOR
a). Prelucrarea igienică a bolnavului la internare (îmbăiere prin duş, tăierea unghiilor, la nevoie deparazitare). Dacă starea bolnavului nu permite îmbăierea, se asigură spălarea prin ştergere umedă.
b). Cabinetele de consultaţii, la internare vor fi dotate cu: termometre dezinfectate, de utilizare individuală.
c). Valve şi specule sterile de utilizare individuală în cabinete de obstetrică şi cele de ginecologie.
d). Aleze curate de utilizare individuală.
e). Truse individuale sterile (aparate şi lame de ras) pentru toaleta locală.
f). Apăsătoare de limbă, sonde, pense, siringi, ace, etc. sterile.
g). Înscrierea tuturor cazurilor de pediculoza internate în spital din teren sau prin transfer, într-un caiet special şi anunţarea lor la centrul sanitar-antiepidemic.
h). Consultarea, trierea şi repartizarea bolnavilor de la internare şi conducerea lui de către infirmieră la salonul la care a fost repartizat.
i). Asigurarea de lenjerie curată pentru fiecare bolnav nou internat şi schimbarea acesteia ori de câte ori e nevoie şi cel puţin o dată pe săptămână.
j). La bolnavii care prezintă incontinenţă de urină sau fecale, la cei care au vărsături, supuraţii precum şi la copii mici salteaua se acoperă cu o muşama sau husă de plastic care se spală şi se va şterge cu soluţie dezinfectantă zilnic, precum şi ori de câte ori e nevoie.
k). Asigurarea spălării paturilor, huselor (dosurilor) de pernă şi de saltea ori de câte ori e nevoie şi cel puţin semestrial.
l). Asigurarea în timpul internării a toaletei zilnice a bolnavilor şi îmbăierea acestora cel puţin o dată pe săptămână şi de câte ori e nevoie. Îmbăierea obligatorie în ziua dinaintea operaţiei a bolnavilor ce se supun intervenţiilor chirurgicale (excepţie urgenţele).
m). Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuală, pentru fiecare bolnav.
n). Asigurarea asistaţilor la care este necesar, cu ploscă, oliţă sau urinar, dezinfectat şi uscat,înainte de fiecare utilizare.
o). Interzicerea purtării în spital, de către bolnavi, a efectelor personale. Efectele personale ale bolnavilor vor fi depuse la magazia pentru efectele bolnavilor.
p). Deparazitarea efectelor bolnavilor parazitaţi.
q). Dezinfecţia efectelor personale ale bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.
r). Reglementarea circulaţiei bolnavilor în special (în aşa fel încât să fie respectate izolările stabilite) şi programarea examenelor de specialitate pentru a evita supraaglomerări şi întâlnirea bolnavilor septici şi potenţial septici cu cei receptivi.
s). Asigurarea obiectelor individuale (pahar sau cană pentru băut apă, săpun prosoape şi hârtie igienică) şi asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat şi de corp conform haremurilor şi schimbarea acesteia cel puţin săptămânal şi ori de câte ori e nevoie.
t). Instruirea bolnavilor (şi familiei) să-şi procure pastă şi perie de dinţi, batiste şi pieptene.
u). Educarea permanentă a bolnavilor asupra comportamentului igienic în spital.
IGIENA LENJERIEI
a). Colectarea lenjeriei de pat şi de corp utilizate va fi făcută în saci de doc curaţi care se închid la gură imediat după colectare. Lenjeria cu umiditate excesivă se colectează în saci de material plastic sau impermeabilizaţi. Sacii care s-au folosit pentru colectarea şi transportarea lenjeriei se dezinfectează chimic după fiecare transport. După dezinfectare sacii se spală odată cu lenjeria.
b). Efectuarea spălării mecanice a rufăriei după prescripţiile producătorului aparaturii privind procesul de spălare şi respectarea timpului de spălare cu apă la cel puţin 80°C timp de 30 de minute sau 60° timp de 60 de minute.
c). Rufăria de pat şi corp provenită de la secţiile de nou-născuţi, pediatrie, contagioase, dermato-venerice şi tuberculoză şi de la bolnavii septici, precum şi cea murdărită cu sânge sau produse patologice va fi colectată separat şi transportată la spălătorie unde se supune dezinfecţiei chimice înainte de spălare. Această lenjerie se spală separat.
d). Sterilizarea înainte de spălare a lenjeriei provenite de la bolnavii cu antrax.
e). Spălarea în program separat a rufăriei provenite de la secţiile (compartimentele) de nou-născuţi, prematuri şi obstetrică.
f). Călcatul obligatoriu al întregii lenjerii folosite în spital în afara celei supuse sterilizării.
g). Asigurarea depozitării separate a lenjeriei curate, în spaţii separate ferite de praf şi umezeală şi de posibilităţi de contaminare prin insecte sau rozătoare.
IGIENA BLOCULUI OPERATOR
a). Organizarea blocului operator astfel încât să cuprindă o zonă aseptică destinată operaţiilor aseptice şi o zonă septică, destinată intervenţiilor septice. Este recomandabil ca fiecare zonă să aibă sală de spălare chirurgicală şi îmbrăcare a echipamentului steril, cameră de colectarea instrumentelor utilizate, spaţiu separat pentru depozitul de sterile.
b). Programarea întâi a operaţiilor aseptice şi apoi a celor septice în unităţile în care nu există decât o singură sală de operaţie.
c). Sălile de operaţie se debarasează şi se curăţă după fiecare operaţie. La sfârşitul programului operator se face curăţenia şi dezinfecţia sălilor de operaţie şi a anexelor.
d). Sălile de operaţie se curăţă şi se dezinfectează cupă fiecare operaţie.
e). Dezinfecţia ciclică a sălilor de operaţie se face săptămânal (în ziua de repaus a sălii).
f). în operaţiile de curăţire şi dezinfecţie menţionate se cuprind atât sălile de operaţie cât şi sălile de spălare a instrumentelor, spălare chirurgicală şi îmbrăcare sterilă.
g). Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează ori de câte ori e nevoie şi obligatoriu zilnic, după curăţenia şi dezinfecţia blocului operator.
h). Limitarea la maximum a circulaţiei pe coridoarele blocului operator, asigurarea ventilaţiei sau aerisirii regulate a acestora.
i). Limitarea la maximum a circulaţiei, intrărilor şi ieşirilor în sălile de operaţie în timpul programului operator printr-o bună pregătire a materialelor necesare pentru intervenţii şi stabilirea măsurilor de împiedicare a pătrunderii persoanelor care nu fac parte din echipa operatorie.
j). La sălile prevăzute cu sisteme de ventilaţie se va urmări eficienţa instalaţiilor defiltrare/sterilizare a aerului. Sălile fără asemenea sisteme se aerisesc după programul operator, în timpul efectuării curăţeniei şi înainte de dezinfecţie.
CONTROLUL MICROBIOLOGIC
a). Controlul microbiologic al personalului medico-sanitar şi a asistaţilor .
b). Personalul medico-sanitar, bolnavii şi asistaţii se controlează microbiologic (probe de pe tegumente, din secreţii nazale şi faringe, materii fecale şi altele) ori de câte ori este nevoie, la apariţia cazului (suspectului) de infecţie intraspitalicească. Examenele se efectuează pentru bolnavii şi asistaţii contacţi cu cazul respectiv (sau expuşi la acelaşi focar de risc) şi personalul care a participat la îngrijirea lui. Aceste controale nu înlocuiesc examenele medicale la angajare şi controalele medicale periodice prevăzute prin Ordinul MS nr.15/1982.
c). Controlul microbiologic al sterilizării se efectuează pentru stabilirea modalităţilor deîncărcarea aparatelor după intervenţiile de întreţinere şi lunar, pentru fiecare aparat. Controlul microbiologic al sterilităţii materialelor sanitare se efectuează lunar iar controlul apei sterile de la sălile de operaţie, săptămânal.
d). Controlul microbiologic al condiţiilor de igienă (aeromicrofloră, suprafeţe şi inventar moale,utilaje din blocurile alimentare) se efectuează în următoarele împrejurări:
- în maternităţi, secţii de nou-născuţi, prematuri, distrofici, secţii de pediatrie (pentru copii 0-3 ani), la apariţia oricărui caz de infecţie interioară.
- în celelalte secţii, la apariţia de cazuri de boli transmisibile, la izbucniri de infecţii intraspitaliceşti şi ori de câte ori frecvenţa crescută a cazurilor de infecţie ridică ipoteza unor greşeli de tehnică aspetică sau a unor surse sau căi de transmisie din mediul spitalicesc.
e). Controlul microbiologic al medicamentelor injectabile se efectuează potrivit Ordinului MSnr. 120/1980 pentru stabilirea normelor tehnice privind prepararea,manipularea şi administrarea medicamentelor injectabile elaborate în farmaciile de spital.
f). Controlul microbiologic al medicamentelor neinjectabile se efectuează pentru verificarea modului de preparare, păstrare şi administrare.
g). Controlul microbiologic al condiţiilor de transport, depozitare, preparare şi distribuire a alimentelor se efectuează conform normelor în vigoare.
h). Controlul curăţeniei de rutină se face prin observare directă. Controlul eficienţei metodelor de curăţenie şi dezinfecţie se face în următoarele împrejurări:
- verificarea eficienţei metodelor folosite, periodic planificate în cadrul autocontroalelor;
- la introducerea de noi metode, aparate, substanţe sau produse de curăţenie şi dezinfecţie;
- în izbucniri epidemice, când se presupune că frecvenţa îmbolnăvirilor este legată deficienţa de dezinfecţie.
NORME TEHNICE SPECIALE PRIVIND CURĂŢENIA ŞI DEZINFECŢIASALOANELOR, BLOCURILOR DE OPERAŢII, SĂLILOR DE TRATAMENTE,SPĂLATUL ŞI DEZINFECTATUL MÂINILOR
- Curăţenia generală şi dezinfecţia ciclică a saloanelor : curăţenie generală (spălare cu apă caldă şi detergenţi soluţie 1-2% aferestrelor, uşilor, lambriurilor, mobilierului şi pavimentelor; dezinfecţia prin pulverizare (stropire) a suprafeţelor, mobilierului, saltelelor, pernelor şi păturilor cu o soluţie de aldehidă formică 3-5% şi un timp de expunere de 6-12 ore urmată de aerisire sau neutralizare cu soluţie de amoniac.
Curăţenia şi dezinfecţia curentă: îndepărtarea prafului şi a reziduurilor solide se va face prin metode care evită impurificarea aerului (spălare, ştergere umedă) spălarea pavimentelor se efectuează cu apă caldă şi carbonat de sodiu sol. l-2% sau detergenţi sol. 1-2% folosind găleţi, una în care se ţine cârpa de curăţat şi una în care se descarcă (se stoarce) cârpa cât mai frecvent. Spălarea pavimentelor se face ori de câte ori este nevoie şi cel puţin de două ori pe zi.
Mobilierul se curăţă cu cârpe curate, umezite în soluţii dezinfectante care vor fi schimbate la fiecare salon. Este interzisă folosirea pentru curăţirea mobilierului a cârpelor şi a recipientelor întrebuinţate la curăţirea pavimentelor. După efectuarea curăţeniei, găleţile folosite se spală, se dezinfectează prin ştergere cu soluţii clorigene (0,5g% clor activ) şi se menţin uscate până la utilizarea următoare: cârpele, periile, teurile folosite se spală, se dezinfectează prin submersare în soluţii ciori gene (0,5 g % clor activ) timp de 30 de minute, după care se usucă şi se menţin uscate până la utilizarea următoare. Chiuvetele şi lavoarele se întreţin în permanenţă curate prin spălare cu apă şi soluţii de detergent 1-2%.Pavimentele din saloane şi săli de tratament se dezinfectează cu soluţii de cloramină2% (0,5g % clor activ) sau hidrod. Pavimentele spaţiilor de circulaţie se dezinfectează cu hidrod sau soluţii clorigene în concentraţie de 0,5g% clor activ.
- Curăţenia şi dezinfecţia blocurilor operatorii
La sfârşitul programului operatori se face:
- Ştergerea lămpii scialitice cu o bucată de pânză curată şi înmuiată în soluţie dezinfectantă.
- Curăţirea mobilierului prin spălare cu soluţii de detergenţi 2% în apă călduţă. După spălarea şi clătirea mobilierului (mese de instrumente, masa de operaţie, etc) se dezinfectează prin ştergere cu o pânză curată înmuiată în alcool sanitar sau detergenţi amfolitici (ex. TEGO 103 S,soluţie 2%).
- Suprafeţele plane (pervazuri, ferestre, uşi, etc.) şi pereţii se curăţă prin ştergere cu o soluţie de cloramină 1% iar în cazul în care sunt murdărite cu produse patologice se spală cu apă caldă li detergenţi sol. 2%, se dezinfectează în acelaşi mod.
- Pavimentul se spală începând de la extremitatea opusă ieşirii din cameră, cu o soluţie de detergenţi 2% în apă caldă şi se dezinfectează cu o sol. Cloramină 1%.
SĂLILE DE OPERAŢIE SE CURĂŢĂ ŞI SE DEZINFECTEAZĂ DUPĂ FIECARE OPERAŢIE.
Dezinfecţia ciclică a sălilor de operaţie se face săptămânal (în ziua de repaus a sălii) prin formolizare (vaporizare cu formol) sau stropire cu formol în concentraţii de 3-5% aldehidă formică şi o expunere de 6-12-ore, urmată de aerisire sau neutralizare cu soluţie de amoniac sau nebulizare cu sol. Vesfene 10% asigurând lg Vesfene/m3, cu o expunere de 2-3 ore, urmată de aerisire.
În acţiunile de curăţire şi dezinfecţie menţionate se cuprind atât sălile de operaţie cât şi sălile de spălare instrumente şi spălare chirurgicală şi echipare sterilă.
Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează prin ştergere umedă ori de câte ori este nevoie şi obligatoriu zilnic, după curăţenia şi dezinfecţia blocului.
Aparatura din blocul operator (anestezie, terapie intensivă, etc.) se decontaminează prin demontare şi curăţire minuţioasă şi dezinfecţie, potrivit recomandărilor producătorului.
Orice piesă suportă sterilizarea va fi supusă sterilizării. Tubulatura, sondele endotraheale, măştile de oxigen vor fi de preferinţă sterilizate prin autoclavare sau dezinfectare prin fierbere, dacă prin instrucţiunile de utilizare date de producător nu se contraindică aceste metode, recomandându-se altele.
În cazul utilizării altor metode, aparate sau instalaţii de sterilizare sau dezinfecţie, se recomandă testarea eficienţei acestora dă către institutele de igienă şi sănătate publică.
