Nevoia de a dormi , a se odihni
suficient , astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim .
Independenta in satisfacerea nevoii .
Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei.
Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se
completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul
efortului , fie in ficat (acidul lactic) , fie in rinichi .
Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe . Somnul
elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia
necesara activitatii cotidiene.
In timpul somnului , activitatile fiziologice descresc , are loc diminuarea
metabolismului bazal , a tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a T.A ; sporeste
secretia hormonilor de crestere , mai ales la pubertate .
Se cunosc 2 tipuri de somn :
- somnul lent – reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai
partial pentru creier ) , are rol reparator , fortifiant , cu functie in cresterea si
reinnoirea tesuturilor corporale .
- somnul paradoxal , rapid – este important pentru refacerea creierului (creste fluxul
sanguin in creier)
Visele se produc in somnul paradoxal . Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc
perfect continutul visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a se
mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn-veghe .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Factori biologici :
- varsta – copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza progresiv
pana la varsta adulta , cand se stabilizeaza ; la persoanele varstnice se modifica
calitatea somnului (superficial , dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne,
facilitatea atipirilor diurne)
- necesitatile proprii organismului – unele persoane dorm mai putin , pastrandu-si
puterea de munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de
odihna si de somn
- activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
- deprinderile legate de somn – somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie sa
se tina seama , culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar
fi : lectura , baie calda , bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau jocul cu
jucaria preferata favorizeaza somnul .
- ritmul somn-veghe – somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar
perturbarea alternantei zi-noapte , veghe-somn , atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice .
2) Factori psihologici :
- anxietatea
- teama
- nelinistea produc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea si cantitatea
somnului
3) Factori sociologici :
- programul de activitate – persoanele cu un program de munca variabil au ritmul
veghe-somn modificat
- locul de odihna – confortul , numarul de persoane cu care imparte camera ,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul .
Manifestari de independenta :
1) Somnul :
- durata somnului variaza in functie de varsta , si anume :
- la nou-nascut = 16-20 ore
- 1 an = 14-16 ore
- 3 ani = 10-14 ore
- 5-11 ani = 9-13 ore
- adolescent = 12-14 ore
- adult = 7-9 ore
- varsnici = 6-8 ore
- somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul
adormind cu usurinta si trezindu-se odihnit ; la copil somnul nocturn continuu este
instalat dupa luna a-3-a , iar la sfarsitul lunii a-10-a , organizarea fiind ca la adult .
- visele sa fie placute , agreabile
2) Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate (pentru evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice) .Ex. pauza dupa ora de curs
3) Perioadele de relaxare si timp liber – alternate cu activitatea bine organizata , permit
refacerea fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . Ex. vacanta , concediile .
4) Modalitati folosite pentru odihna si relaxare :
- cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza activitati
intelectuale ; dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute .
- sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la
mentinerea sanatatii
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii :
- mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile persoanei
- observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa
- ii explica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit
- ii invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii ,
demonstratii , material documentar
Dependenta in satisfacerea nevoii.
Probleme de dependenta :
1) Insomnie
2) Hipersomnie
3) Disconfort
4) Oboseala
5) Dificultate sau incapacitate de a se odihni
Surse de dificultate :
- afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre
- durerea , surmenajul
- anxietatea , afectarea gandirii
- frustrare , stress
- situatie de criza , pierdere , separare
- esecul functiei
- insuficienta cunoasterii de sine
- anturaj inadecvat
- temperature
- ambianta inadecvata
- cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
1) Insomnia – reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind .
Manifestari de dependenta :
Somn perturbat :
- ore insuficiente de somn
- insomnii partiale = pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
- insomnii terminale = dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi
- insomnii dormitionale = aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in
timpul noptii , faramitand somnul nocturn
- insomnii predormitionale = stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului
- insomnii post-dormitionale = survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore
timpurii
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
Somnambulism = pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera , strazi ,
locuri periculoase ; are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu
raspunde la intrebari , iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .
Apatie
Pavor nocturn = stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului , mai
frecvent la copii ; dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul adoarme .
Neliniste
Confuzie
Iritabilitatea
Sentiment de depresie-tristete – la pacientii nesatisfacuti uneori de repausul lor ,
fiind convinsi ca nu au dormit toata noaptea
Diminuarea puterii de concentrare
Oboseala
Interventiile asistentei.
Obiective Interventii autonome si delegate
Pac. sa beneficieze de somn corespunzator
cantitativ si calitativ in termen
de……………………………….
- asistenta invata pacientul sa practice tehnici
de relaxare , exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
- ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte
de culcare , o baie calda
- invata pacientul care se trezeste devreme sa
se ridice din pat cateva minute , sa citeasca ,
sa asculte muzica , apoi sa se culce din nou
- observa si noteaza calitatea , orarul
somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor
nevoi
- intocmeste un program de odihna
corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
2) Hipersomnia – ore excesive de somn , prelungirea duratei si intensificarea
profunzimii somnului
Manifestari de dependenta :
Somn modificat :
- numarul de ore de somn noaptea este de peste 10 ore la adult si 12 ore la copil ; se
exclud cazurile de oboseala dupa eforturi excesive , convalescenta sau insomnii
- calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata ,
bruschetea aparitiei
Somnolenta (exces de somn diurn)
Letargia = hipersomnie continua , mai profunda care poate dura ore , zile , luni , ani ;
iar functiile vitale sunt diminuate .
Narcolepsia = necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului
muscular ; somnul este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii
vegetative , transpiratii
Comportament verbal si nonverbal lent , greoi ; pacientul raspunde cu greu la
intrebari
Oboseala
Inactivitate
Interventiile asistentei .
Obiective Interventii autonome si delegate
Pac. sa beneficieze de un numar de ore de somn
corespunzator varstei in termen de ……………..
- asistenta identifica cauza hipersomniei
- identifica cu pacientul metodele de
diminuare a factorilor cauzatori
- creeaza un climat de incredere , incurajeaza
si linisteste pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care
survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
Pac. sa fie activ , cooperant in termen de……….. - asistenta identifica activitatile agreate de
pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un
program de activitate , care sa corespunda
starii pacientului si posibilitatilor
organismului
- observa somnul , calitatea acestuia , raportul
intre starea de veghe si somn
3)Disconfort – reprezinta senzatia de jena , de neplacere fizica si psihica
Manifestari de dependenta :
1) Iritabilitatea
2) Indispozitie , jena
3) Stare de incomoditate (disconfort)
4) Diaforeza
5) Mialgii = dureri muscular
Interventiile asistentei .
Obiective Interventii autonome si delegate
Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in
termen de……………..
- asistenta discuta cu pacientul pentru a
identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului prin
suprimarea surselor ce-i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului , prin
discutii purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu
membrii familiei
- aplica tehnici de ingrijire curenta , necesare
obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4)Oboseala – senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa si
musculara .
Manifestari de dependenta :
- fata palida care exprima tristete
- ochi incercanati , privire incetosata
- puls rar , lent , slab batut
- T.A cu tendinta la scadere
- somnolenta diurna
- tegumente palide , transpiratii reci
- stare de plictiseala , apatie
- scadere ponderala
- astenie
Interventiile asistentei .
Obiective Interventii autonome si delegate
Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in
termen de…………………….
- asistenta identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile
cotidiene
- observa daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in forte
proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa efectueze tehnici de
relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si
vegetative , perioada somnodihna,
comportamentul pacientului
- administeaza medicatia prescrisa de medic
- observa efectul acestuia