Pediatrie si Nursing Specific , C5 TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI

• scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta
• se va urmari
  • motricitatea generala si cea fina

• comportamentul
• dezvoltarea vorbirii si a limbajului

INTERVENTII LA DOMICILIU

• asigurarea conditiilor de mediu
  • camera separate, calduroasa, mobilier limitat

• alimentatia
  • sa se faca la aceleasi ore
  • stimularea participarii active a copilului
  • calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
  • respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei

• igiena corporala – baia
  • zilnic la aceeasi ora, de preferat seara
  • vanita va fi utilizata numai in acest scop
  • temperature camerei 22-24 ⁰ c
  • temperature apei 37⁰c

• durata nu va depasi 5-8 minute
• nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului

• linga vanita vor fi pregatite cele necesare
• dupa baie uscarea se face prin tamponare

• stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interior
• orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
• somnul
  • respectarea orelor de somn in functie de virsta
  • asigurarea unui mediu adecvat pentru somn

• regimul de viata
  • trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in functie de virsta si de starea de sanatate
  • se va evita prelungirea starii de veghe
• imbracamintea
  • lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac

• va fi adecvata virstei si anotimpului
• usor de manevrat

• spalat zilnic, fiarta si calcata
• educarea sfincterelor
  • dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa alimentative sau cind se trezeste

• aprecierea dezvoltarii fizice
  • greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodic
  • se vor aprecia functionalitatea diferitelor organe
  • se va urmari eruptia dentara

• aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
  • constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
  • aprecierea cuprinde
    • motricitate
    • postura

• coordonare
• dezvoltare senzoriala
• comportament
• limbaj

• aprecierea gradului de nutritie
  • elemente de referinta
    • tesut dipos
    • turgor
    • tegumente si mucoase
• climatul familial
  • parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calm
  • se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
• calirea organismului
  • factori utilizati
    • apa

• aer

• soare
• se incepe de la 2-3 luni
• de preferat utilizarea mai multor factori o data
• imunizarile active
  • contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
  • se fac dupa calendarul stability de MS
  • principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal, antihepatitica
• prevenirea accidentelor
  • supravegherea atenta si constanta de catre parinti
  • sa se evite plasarea copilului pe scaun
  • sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
  • sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
  • sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
  • alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
  • sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
  • sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
  • sa se tina copilul in brate cu ambele miini

• sa se protejeze prizele electrice
• sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
• in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului

• in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri

Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie

• sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare
• sa verifice intelegerea informatiilor
• sa motiveze importanta acestor ingrijiri
• sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate

SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE PEDIATRIE

• activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita
• ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in care copilul este internat fara mama
• pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient
• munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii

OBIECTIVE	TIMPI DE EXECUTIE
Asigurarea conditiilor de mediu	Copilul va fi preluat de asistenta de salon de la cea de la internari Verifica lenjeria Va instala copilul in pat
Ingrijirile generale necesare copilului bolnav	Asigura toate ingrijirile generale necesare Asigura igiena corporala prin baie partial ori de cite ori este nevoie Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in decubit dorsal, fara perna
Supravegherea bolnavului Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice si motorii Evaluarea clinica generala Evaluarea simptomelor spacifice bolii	Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului la internare prin cintarire, masurarea lungimii si a perimetrelor Inregistreaza valorile in foaia de observatie Observa din punct de vedere clinic copilul Masoara functiile vitale si vegetative si le inregistreaza in foaia de temperature Anunta medical despre orice modificare aparuta Observa in mod deosebit prezenta si evolutia simptomelor specific bolii pentru care este tratat copilul Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor bolii Comunica medicului toate modificarile survenite
Recolteaza produsele biologice si patologice	La indicatia medicului
Administreaza medicamentele	La indicatia medicului
Alimentatia copilului Asigurarea igienei corespunzatoare alimentarii Asigurarea regimului prescris Respectarea tehnicii corecte de alimentare corespunzatoare virstei Aprecierea tolerantei digestive a copilului Inregistrarea cantitativa a consumului de alimente	Imbraca echipamentul de protective corespunzator pentru alimentatie Verifica daca alimentele trimise de la bucatarie sunt corespunzatoare Are grija ca temperature alimentului sa fie potrivita Verifica orificiul tetinelor la sugari Repartizeaza alimentele in vase separate pentru copii mari Alimenteaza correct sugarii si copii mici Supravegheaza alimentarea copiilor care se autoservesc ATENTIE!!! Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care maninca singuri in acest mod Nu se bruscheaza copii sa manince Nu se introduce cantitati exaggerate de alimente in gura copiilor In timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului, prezenta greturilor, varsaturilor si a scaunelor diareice Apreciaza cantitatea de alimente ingerate Inscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente consummate Transmite medicului observatiile cu privire la alimentare
Educatie sanitara	Efectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta medicala pediatra este obligate sa se poarte blind cu copilul

OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV

• Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda urmatoarelor obiective

OBIECTIVE	TIMPI DE EXECUTIE
Observarea faciesului si a starii generale	Se observa faciesul pozitia in pat, comportamentul
Observarea tegumentelor si a mucoaselor	Se observa starea de igiena, integritatea, culoarea, umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar limfatic si recunoasterea aparitiei manifestarilor patologice	Se va percepe prezenta principalelor grupuri ganglionare Anunta medical despre orice modificare
Observarea sistemului osteoarticular	Controleaza integritatea membrelor si scheletului in general
Observarea aparatului respirator	Observa conformatia toracelui, prezenta simptomelor functionale respiratorii - durere, dispnee, tuse, expectoratie – ritmul respirator
Observarea aparatului cardiovascular Recunoasterea simptomelor de imbolnavire Recunoaste complicatiile afectiunilor cardiace	Se urmareste prezenta simptomelor cardiac – dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatia medicului Observa aparitia simptomelor de insuficienta cardiac – cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene jugulare turgescente Apreciaza evolutia simptomelor amintite in raport cu medicatia si alimentatia
Observarea tubului digestive Recunoasterea unei afectiuni a tubului digestive Recunoasterea simptomelor de deshidratare Recunoasterea simptomelor de abdomen acut	Observa zona abdominal – dimensiunea abdominal, participarea la miscarile respiratorii, prezenta de ude peristaltice Prezenta simptomelor functionale digestive – varsaturi, diaree, constipatie Evolutia acestor simptome in raport cu alimentatia si medicatia Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar, scaderea in greutate, persistent pliului cutanat, fata trista cu ochi infundati in orbite, uneori febra Se sesizeaza urmatoarele Durere intense sub forma de colici Oprirea emisiunii de fecale si gaze Meteorismul abdominal Varsaturi repetate – ocluzia Durere intense cu aparitia duritatii – de lemn – a peretelui abdominal – peritonita Asistenta anunta de urgent medical ATENTIE!!!!!! Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de la aparitia acestor simptome bolnavul poate deceda Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitia meteorismului abdominal sunt semen de agravare in evolutia bolii
Observarea aparatului urogenital Recunoasterea simptomelor	Se observa regiunea urogenitala Se masoara diureza Se apreciaza macroscopic urina Se efectuaza examenul sumar de urina Se masoara densitatea urinei Se observa numarul mictiunilor si prezenta simptomelor care arata o infectie Se informeaza medical
Observarea sistemului nervos si a organelor de simt	Se observa motricitate generala Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum si tulburarile de comportament
Participarea asistentei medicale pediatre la examinarea copilului	Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut in pozitile corespunzatoare Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL

• Se efectueaza in conditii mai deosebite
• De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare
• Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
• Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in acest sens

Obiective	Timpi de executie
Administrarea orala a medicamentelor Pregatirea asistentei in vederea administrarii medicamentelor Cresterea accesibilitatii de administrare Pregatirea copilului in vederea administrarii medicamentelor Administrarea medicamentului	Asistenta se spala pe miini Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5 g, lingura de supa 15 g Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere, lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI Aseaza in jurul gitului un prosop se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda pentru copilul mic asigura imobilizarea cu blindete si rabdare se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru administrare asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin comunicare verbal introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din cavitatea bucala NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN TIMPUL INSPIRATIEI urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea miscarilor de inghitire face controlul cavitatii bucale repune copilul in pozitie comoda aduna materialul folosit supravegheaza efectul imediat al medicamentului IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
Administrarea medicamentelor prin injectii intramusculare pregatirea psihica a copilului alegerea locului injectiei imobilizarea copilului cu ajutor	explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator masa muscular fesiera cadranul superoextern nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei se aseaza copilul in decubit ventral se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN FATA COPILULUI SE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA COPILULUI
Administrarea supozitoarelor asigurarea igienei pregatirea supozitorului pregatirea pozitiei copilului administrarea supozitorului supravegherea copilului	asistenta se spala pe miini dezbraca copilul observind zona perianala inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii , urme de fecale efectueaza igiena regiunii perianale dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si gradul de lubrefiere se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile copilului se aseaza copilul in decubit ventral se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in orificiul anal stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte asteptind 1 minut supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru moment senzatia de defecare asistenta aduna aterialele folosite se spala pe miini
Administrarea intravenoasa a medicamentelor	se spala pe miini pregateste materialul necesar mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare), tăviţa renală, aleză; tampoane sterile; fluturaş, canule, vacu-test; seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat (verificare sau prelevare de sânge); trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile; soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat; anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%). Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase, inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena jugulara Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru mentinerea perfuziei astfel Pentru brat , picior fixeaza atela Pentru venele epicraniene infasa copilul cu bratele pe linga corp Fixeaza un colac sub capul copilului LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE TEHNICA
Organizarea muncii pe sectie in vederea administrarii medicamentelor la copii	Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de medic de la farmacie Verifica medicatia la farmacie Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul Verifica termenul de valabilitate al medicamentului NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA, CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE AMBALAJULUI Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special pentru fiecare copil separate Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per doza Verifica intervalul recomandat pentru administrare Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare specific fiecarui bolnav Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor alergice saa de intolerant Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome suspecte Inregistreaza in caietul de predare pacientul, medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA COPIILOR IN SALOANE MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR

INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM

Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D

• Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni

• Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta anemie carentiala
• Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai in cazuri severe
• Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective generale

Obiective	Timpi de executie
Evaluare Conditiile de mediu Regimul de viata pe care il are familia	Verifica si consemneaza in caietul de lucru carateristicile incaperii in care traieste copilul, avind in vedere volumul, luminozitatea, gradul de poluare a aerului din camera, temperature, umiditatea, gradul de igiena Verifica si apreciaza daca regimul de viata al copilului este stability pe baza idicatiilor medicului, daca se respecta si cum se respecta Invata mama cum sa pegateasca alimentele Explica tot ce considera ca nu se aplica correct
Administrarea tratamentului medicamentos	Respecta schema terapeutica recomandata de medic si inscrisa in fisa medicala Tratamentul injectabil cu vitamina D se efectueaza si in cursul imbolnavirilor preadaugate, exceptie insuficienta hepatica si renala Nu se efectueaza in timpul vaccinarii antipoliomelitice (AP) Tratamentul oral cu vitamina D este contraindicate in tulburarile acute si cornice de digestive Vitamina D administrate oral se poate face in timpul administrarii vaccinului AP, forma uleioasa administrate oral se absoarbe mai bine daca se asociaza cu laptele, in timpul meselor In timpul tratamentului cu vitamina D se urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul, varsaturile, apetitul copilului Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile inainte de cura heliomarina Se informeaza de cantitatea de vitamina D luata de copil prin preparatele de lapte imbogatite cu vitamina D Mobilizeaza la dispensarul medical copilul pentru consultative si tratament Se deplaseaza la domiciliul copilului pentru efectuarea tratamentului, daca medical recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character general, pentru vindecarea rahitismului	Efectueaza sau demonstreaza apartinatorilor Masajul grupelor muscular hipotrofice Exercitii simple de stimulare neuromotorie corespunzatoare virstei Exercitii de corectare a sechelelor dupa virsta de 15 luni – pentru piciorul plat Explica exercitiile si miscarile interzise de medic Verifica daca se respecta aceste recomandari
Educatia sanitara a apartinatorilor	Aceasta vizeaza mediul si regimul de viata al copilului tratamentul medicamentos ingrijirile generale necesare alimentatia corecta metodele de realizare a educatiei se aleg corespunzator cu nivelul cultural al familiei
Transmiterea tuturor datelor obtinute cu ocazia vizitei medicului la copilul bolnav	in cazul vizitarii copilului la domiciliu se consemneaza rezultatul in caietul de lucru si se informeaza medical despre situatia gasita pe teren, consemnind datele si in fisa copilului

INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE

Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.

Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.

Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.

Obiective	Etape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare pe tot parcursul vizitei medicului la copilul bolnav	avind in vedere numarul crescut al scaunelor si varsaturilor se ingrijeste ca exista suficiente schimburi de corp si pat pentru a mentine copilul in permanenta stare de igiena copilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de fecale si urina verifica la intervale scurte de timp daca copilul a prezentat emisiuni de fecale si urina, sau varsaturi daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta sa foloseasca olita se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie
Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier	in conditiile in care scaunele copilului sunt foarte frecvente si acide tegumentele din zona perineala se irita repede si intens asistenta aplica dupa fiecare baie partial a regiunii perineale ungvente cu amidon, jecolan NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA IRITATIA aceste ungvente nu se aplica pe pielea nespalata de materiile fecale
Supravegherea copilului bolnav evaluarea clinica generala recunoasterea simptomelor functionale digestive, prezentei sau aparitia simptomelor de deshidratare	copilul va fi cintarit zilnic se va inregistra in foaia de temperatura greutatea se observa scaunul, varsatura sau meteorismul abdominal se observa daca apar simptome de deshidratare facies toxic pliu cutanat persistent prabusirea TA pierderea cunostiintei tegumente reci, palide sau cianotice, transpirate vene colabate se masoara TA se observa culoarea si aspectul tegumentelor se observa starea de constienta se observa aparitia eruptiilor cutanate hemoragice, singerari prelungite la locul injectiei
Recoltarea produselor biologice si patologice	recolteaza scaun la indicatia medicului pentru coprocultura efectueaza si alte recoltari la indicatia medicului
Administrarea medicamentelor	se administreaza medicatia prescrisa de medic, avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat in totalitate de copil asistenta medicala trebuie sa procedeze cu grija si rabdare astfel ca dupa administrare medicamentul sa nu fie varsat – dizolva medicamentul in solutie usor indulcita, din care se administreaza treptat cu lingurita toata cantitatea antibioticele prescrise de medic se administreaza numai dupa recoltarea coproculturii in cazul in care copilul varsa si nu permite administrarea orala a medicatiei se incearca mai intii restabilirea tolerantei digestive se pregateste o solutie de glucoza cu ser fiziologic, din aceasta solutie se administreaza cu lingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se observa daca copilul poate ingera 2-3 lingurite odata fara a mai avea senzatie de voma dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul poate ingera lichide fara a mai varsa din acest moment se poate incerca cu multa grija administrarea medicamentelor TEHNICA NU REUSESTE DACA nu se respecta administrarea solutiei in cantitati mici cu lingurita nu se respecta intervalul de timp dintre administrari
Alimentarea bolnavului	administreaza alimental recomandat de medic copilul nu va fi grabit si nici bruscat se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara	educa mama privind profilaxia imbolnavirilor digestive se explica si se demonstreaza prepararea si administrarea alimentelor dietetice modul administrarii medicamentelor prescrise mijloace de prevenire a intoxicatiilor accidentale cu medicamente la domiciliu alimentatia corecta corespunzatoare virstei recuperarea dezvoltarii psihomotorii posibilitatea administrarii vitaminei D si a vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic explica regimul de viata al copilului convalescent

INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA

Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.

Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina

• tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
• slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii supraadaugate
• deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale, rahitism, alte avitaminoze.

Obiective	Etape de executie
Recuperarea tolerantei digestive si a pierderilor hidroelectrolitice	monteaza o perfuzie la indicatia medicului supravegheaza bolnavul administreaza regimul alimentar dietetic recomandat de medic observa tolerant digestive a copilului pentru fiecare aliment in parte observa si inregistreaza cantitatea de preparate dietetic tolerate de copil pe masa si pe zi
Recuperarea deficitului ponderal si statural asigura alimentatia corespunzatoare virstei si tolerantei digestive prevenirea consumului de calorii prin agitatie termoreglere infectii	alimenteaza copilul respectind recomandarile medicale de regim urmareste in permanenta tolerant digestiva a copilului la imbogatirea cantitativa sau calitativa a regimului alimentar se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza valoarea in foaia de observatie masoara lungimea si perimetrele in ritmul cerut de medic sesizeaza toate modificarile privind evolutia ponderala si tolerant digestive a copilului informeaza medical despre toate modificarile se ingrijeste sa asigure liniste si atmosfera calma in jurul copilului, evitind starea de agitatie verifica si mentine temperature aerului din salon
Prevenirea infectiilor respectarea masurilor obligatorii privind igiena personala respectarea circulatiei personalului depistarea, izolarea, tratarea tuturor infectiilor survenite la copii pe parcursul internarii	imbraca echipament steril poart masca formata din 4 straturi de tifon care sa acopere nasul masca se schimba dupa 30 minute de folosire nu intra in salon daca prezinta infectii ale cailor respiratorii, tulburari digestive, afectiuni septic cutanate interzice circulatia personalului sanitary mediu , auxiliary de ingrijire de la compartimentele de septic in sectia de distrofici efectueaza curatenie generala si dezinfectie ciclica saptaminal urmareste aparitia simptomelor specifice diferitelor infectii se izoleaza copii in spatii rezervate pentru carantina se aplica masuri de dezinfectie in salonul contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale rahitism anemie avitaminoze	efectueaza profilaxia rahitismului respectind dozajul prescris de medic respecta alimentatia efectueaza tratamentul antianemic prescris administrarea fierului oral poate produce scaderi ale tolerantei digestive dupa externarea copilului educa parintii sa efectueze alimentative bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii	executa exercitii de stimulare corespunzatoare virstei pentru copii care prezinta retardari
Educatia sanitara	educa parintii in vederea prevenirii recaderilor explica si demonstreaza cum trebuie alimentat si ingrijit copilul pentru prevenirea infectiilor si a complicatiilor

INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de pierderea cunostintei.

Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct sau indirect sistemul nervos central.

Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina in caz de urgenta.

Obiective	Etape de executie
Asigurarea asistentei medicale	va chema medical
Asigurarea unei perfecte linisti ambiante	va indeparta cu tact apartinatorii adunati in jurul copilului
Impiedicarea autotraumatizarii	va culca copilul pe pat cu capul intr-o parte va introduce intre arcadele dentare o spatula invelita in fasa, batista
Impiedicarea strangularii prin imbracamintea de corp	va desface haina la git
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii libere	se va fixa limba pentru evitarea inghitirii se vor aspira secretiile cu ajutorul aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului	va observa simptomatologia din timpul accesului spre a putea transmite medicului va masura pulsul
Evitarea unor greseli de tratament	nu se va administra oxygen nu se vor efectua manevre de resuscitare cardio-respiratorie nu se vor administra analeptice cardiovasculare
Administrarea unor medicamente in febra in colaps	la indicatia se medicului se administreaza Diazepam nu se administreaza fenobarbital daca s-a administrat fenobarbital nu se mai face pe urma diazepam , produce stop cardio-respirator paracetamol, aspirina adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta	va lasa bolnavul linistit dupa criza convulsivanta va efectua toaleta partiala

RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:

Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.

Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.

Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri straine mici, ca jucariile si mancarea).

Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.

Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.

Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita interventie medicala imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.

Materiale necesare :

- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul

Implementare :

• se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta pozitie)
• se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
• daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala

Eliberarea cailor aeriene:

• se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
• se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene
• nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa
• daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
• in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
• daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia
• daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia, indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului

Restaurarea ventilatiei :

• daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a salvatorului
• astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele
• daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou
• daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii
• daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se aplica manevra de compresie a pieptului

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

• se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
• se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si muschii sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul copilului
• daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
• daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
• se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea pe care se afla resuscitatorul
• se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in acel loc si indexul langa el
• se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
• se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de 100 de presari pe minut
• dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi
• dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3 secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul

Consideratii speciale :

• calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz, simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
• cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
• daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta specializata
• se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea obiectului strain

Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )

Eliberarea cailor aeriene :

• pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe coapsa
• se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare intre umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
• daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
• pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea lui in vreun fel
• se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi pierde cunostinta
• nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat, deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe calea respiratorie agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea clar

Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :

• daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
• daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de indepartare a obiectului strain
• daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
• se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie

Asigurarea ventilatiei :

• se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului
• se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
• se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde (20 respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul

Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :

• se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii superioare a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe doar daca nu se poate detecta pulsul copilului
• pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
• se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100 compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut

BIBLIOGRAFIE

1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească

2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească

3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti

4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală, Bucuresti