PSIHIATRIE , C3 Tulburările nevrotice

Tulburările nevrotice
  • tulburări anxios-fobice
  • tulburări anxioase
  • tulburări obsesiv-compulsive
  • reacţii la stres şi tulburări de adaptare
  • tulburări disociative
  • tulburări somatoforme

Caracteristici:

  • slabă amplitudine clinică
  • nu prezintă tulburări de conştienţă
  • sunt considerate de sorginte exogenă
  • nu este important elementul traumatizant, ci importantă este semnificaţia ce i se atribuie
  • etiologie preponderent psihogenă
  • nu ating nucleul personalităţii
  • pot fi declanşate de evenimente imediate
  • pot necesita perioada de elaborare între apariţia traumei şi instalarea tulburării
  • simptomele apar insidios, debut lent
  • se dezvoltă clinic în mod treptat
  • au perioadă de constituire, organizare şi remisiune

Tulburări anxioase

  • Anxietatea – teamă difuză fără obiect
  • prezintă un grad mare de generalizare
  • este difuză
  • este „lipsită de obiect“
  • asociată cu un pericol neprecizat
  • nu poate fi controlată de pacient
  • manifestări somatice şi neurovegetative
  • se manifestă: cronic, permanent / paroxistic





Manifestări somatice:
  • tahicardie, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, dureri/arsuri precordiale, senzaţie de constricţie toracică
  • gastrointestinale: greaţă, senzaţie de gol în stomac, crampe abdominale, uscăciunea gurii, creşterea tranzitului intestinal
  • respiratorii: creşterea ritmului respirator, senzaţia de lipsă de aer, senzaţia de sufocare, senzaţia de „nod în gât
  • alte manifestări: contracţii musculare, tremurături, fatigabilitate, transpiraţii, ameţeli, cefalee, parestezii

Tulburări anxioase – modificări genetice

  • tulburarea de panică şi agorafobia: transmitere între generaţii, cu o rată între 0,3 – 0,6 (medie-înaltă)
  • fobia socială: genetică nesemnificativă
  • fobii specifice: factorii de mediu şi condiţionarea sunt mai importante decât transmiterea genetică

Teorii psihologice

  • Psihanalitică: consecinţă a frustrării libidinale
  • instinctele inacceptabile, încercând să devină conştiente, determină anxietatea
  • când anxietatea este mare, ea creează o evitare a mecanismelor defensive
Tulburări anxioase
  • Tulburarea de panică: entitate nosografică ilustrată prin:
  • atacuri recurente de anxietate severă
  • debut brusc, adesea imprevizibil
  • senzaţia de moarte iminentă
  • teama de pierdere a controlului
  • incapacitate de stăpânire şi de testare a realităţii
  • depersonalizare, derealizare
  • manifestări neurovegetative
  • tendinţa de a ieşi din situaţie
  • evitarea ulterioară a situaţiei în care s-a produs atacul
  • durata episodului: 8-10 minute
Tulburarea anxioasă generalizată
  • teamă excesivă, difuză, generalizată, „liber flotantă“

  • teamă proiectată în viitor, premoniţia unui pericol iminent
  • îngrijorarea faţă de anumite evenimente: incendii, inundaţii, boală
  • manifestările apar zilnic, minim 6 luni
  • irascibilitate, iritabilitate
  • tremor
  • manifestări neurovegetative
  • astenie, fatigabilitate
  • somn redus, superficial
  • debut în copilărie, adolescenţă, la adultul tânăr
  • evoluţie îndelungată, continuă, cu oscilaţii – ameliorări sau agravări
  • prevalenţă: 5% din populaţia generală
  • comorbidităţi: depresia majoră, distimia, tulburarea de panică, abuz sau dependenţă de alcool, substanţe
Tulburări anxios-fobice
  • grup de entităţi clinice ilustrate prin:
  • anxietate apărută în legătură directă cu stimulul fobic – fobii specifice
  • evită situaţiile ce declanşează starea
  • sunt trăite cu disconfort
  • nelinişte
  • depresie
Fobii specifice
  • stare de teamă – fobie – teamă cu obiect
  • teama este provocată de prezenţa sau anticiparea unei situaţii sau obiect
  • recunoaşterea caracterului excesiv, disproporţionat şi nejustificat al fricii sale
  • conţinutul fobiilor este influenţat de cultură, vârstă, sex
  • vizează cele mai variate aspecte ale existenţei:
  • locuri şi situaţii: claustrofobie, talazofobie, hidrofobie
  • boli, sânge, moarte: nosofobie, hematofobie, tanatofobie
  • obiecte, animale, aspecte: aihnofobia, zoofobia, misofobia
  • evitarea elementelor şi situaţiilor fobogene
  • cele mai frecvente şi de cele mai multe ori benigne
  • prevalenţă: 20%
  • pot să debuteze în copilărie (frica de un anumit animal) sau în perioada adultă
  • evoluţia este cronică, dar sunt puţin invalidante
1) Agorafobia
  • teama de locuri deschise, care asociază frica de a ieşi singur în public şi frica de mulţime
  • apar comportamente de evitare, ce limitează viaţa socială
  • tendinţa de refugiere rapidă şi imediată
  • simptome depresive şi obsesive
  • prevalenţă mai ales la femei
2) Fobia socială

  • teama de a se afla în atenţia unor persoane:
  • necunoscute, nonfamiliare
  • diferite de membrii grupului familial sau de prieteni
  • înalt investite în plan social, profesional
  • teama de a se afla în situaţii sociale nonfamiliare
  • teama că poate fi pus în condiţii jenante, umilitoare
  • expunerea la aceste situaţii provoacă stări de panică
  • evitarea situaţiilor sociale ca vorbitul, mâncatul în public
  • relaţii sociale restrictive
  • apare o selectare a participărilor sociale şi se realizează o glisare între evitare şi izolare:
  • evitare discretă, redusă la manifestări necesare în public
  • evitare difuză, extinsă la aproape toate manifestările
  • evitare socială cvasitotală
  • Invalidare profesională şi socială
  • sentimente de incapacitate, cu diminuarea performanţelor profesionale
  • debutul în copilărie sau adolescenţă, poate fi brusc sau insidios
  • evoluţie continuă pe tot parcursul vieţii
  • tulburarea cunoaşte un grad de agregare familială