251.Necesarul zilnic de proteine este :
a. 1-1,5g/kilo-corp
b. 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul total de calorii/24
ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii aminaţi esenţiali
Răspuns: a, b, c
252.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:
a. 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raţia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5g/kilo-corp
e. aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză diabetică
Răspuns: b, c, d, e
253.Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi catalizator este:
a. 1500-2000ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături, arsuri extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienţa cardiacă, hipertensiune,
deshidratare
d. Na-4g/zi, K-3-4g/zi, Ca-2g/zi
e. Pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaţie semilichidă şi păstoasă
Răspuns: b, d
254.Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcţie de:
a. calitatea alimentelor
b. cantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire
Răspuns: a, b, c, d
255.Aplicaţiile reci au efect:
a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză la sistemul nervos central
e. antispastic
Răspuns: a, b, c, d
256.Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:
a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaţă direct pe piele în anumite situaţii de urgenţă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecţii
urinare
e. hidrofoare
Răspuns: a, c, e
257.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:
a. inflamaţii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile
Răspuns: a, b, c, e
258.*Fricţiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz de:
a. afecţiuni inflamatorii cutanate
b. supuraţii
c. reacţii alergice
d. flebite
e. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator
Răspuns: e
259.Aplicaţiile calde înseamnă:
a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea
indeferentă
b. obţinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataţie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturi
e. comprese fierbinţi la 45-55 °C
Răspuns: b, c, d, e
260.Cataplasmele umede cu substanţe pastoase vegetale se aplică în:
a. infecţii ale ţesutului celular subcutanat
b. afecţiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistita acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice
Răspuns: a, b, c, e
261.*Băile calde se folosesc:
a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °C
b. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50 °C., cu
durata de 60minute
c. în stări febrile
d. afecţiuni acute articulare
e. în hipotermii
Răspuns: e
262.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităţii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parţiale se foloseşte apă de cel puţin 90
°C.
Răspuns: b, d
MEDICINĂ DE URGENŢĂ
263.Monitorizarea bolnavului critic internat în secţia TI cuprinde:
a. monitorizarea parametrilor vitali
b. gradul de inteligenţă al bolnavului
c. parametrii funcţionali prin care se urmăreşte comportamentul
bolnavului
e. evoluţia şi prognosticul bolii cu care a fost internat
Răspuns: a, c, e
264.Parametrii vitali care se urmăresc la bolnavul critic sunt:
a. TA şi alura ventriculară
b. gradul de inteligenţă
c. starea de conştienţă
d. respiraţia
e. imagistica organelor vitale
Răspuns: a, c, d
265.Factorii care modifică valorile TA sunt:
a. condiţiile de cazare din spital necorespunzătoare
b. cardio-vasculari
c. renali
d. peristaltica intestinală
e. umorali
Răspuns: b, c, e
266.Factorii care modifică TA sunt:
a. metabolismul
b. peristaltica intestinală
c. hematologici
d. dezechilibre hidroelectrolitice
e. neurovegetativi
Răspuns. a, d, e
267.Pulsul (AV= alura ventriculară) aduce indicii asupra:
a. stării anatomice al arborelui arterial
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. stării funcţionale a inimii şi arterelor
e. stării anatomice a creierului
Răspuns: a, c, d
268.În funcţie de vârstă valorile normale ale frecvenţei pulsului, variază în felul următor:
a. nou născut 130-140b/min.
b. copil mic 120-140b/min.
c. la 10 ani 80-90 b/min.
d. la 20 ani 60-80 b/min.
e. peste 60 ani 72-84 b/min.
Răspuns: a, d, e
269.În mod fiziologic pulsul se accelerează în următoarele situaţii:
a. în timpul somnului
b. în efort fizic
c. în timpul digestiei
d. când bolnavul este sedat
e. în stres cu emoţii
Răspuns: b, c, e
270.Măsurarea temperaturii corpului se face cu:
a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenţă
d. termometru termostatic
e. termisoare
Răspuns: a, c, e
271.După gradul de hipertermie măsurată, în axilă reacţia febrilă se împarte în
următoarele categorii:
a. temperatura normală 36-37ºC
b. temperatură subfebrilă 36,9-37ºC
c. temperatură moderată 37-38ºC
d. febră ridicată 39-41ºC
e. hiperpirexie 41-42ºC
Răspuns: a, d, e
272.Precizaţi dacă valorile PaO2 enumerate sunt corecte:
a. hipoxemie PaO2< 80mmHg
b. hipoxemie PaO2 < 60mmHg
c. măsuri de reanimare respiratorie PaO2 sub 45mmHg
d. risc letal PaO2 sub 35 mmHg
e. vârstnici PaO2 60-70mmHg =normal
Răspuns: b, c, d
273.În cazul vărsăturilor se vor urmării:
a. frecvenţa
b. conţinutul
c. ritmul
d. cantitatea
e. alimentele
Răspuns: a, b, d
274.Expectoraţia poate fi:
a. seroasă
b. sero-muco-purulentă
c. bilioasă
d. pseudomembranoasă
e. limfatică
Răspuns: a, b, d
275.Greutatea corporală apreciază şi indică:
a. cantitatea de apă existentă în organism
b. starea de nutriţie
c. stabilirea dozei terapeutice de medicamente
d. evoluţia bolnavului
e. ritmul perfuziei
Răspuns: b, c, d
276.Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin urmărirea:
a. poziţiei vicioase în pat în funcţie de afecţiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
c. expresia feţei
d. activitatea verbală
e. starea psihică
Răspuns: a, c, e
277.Afecţiunile care produc în proporţie de 95% moartea subită sunt:
a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
e. bolile neoplazice
Răspuns: a, c, e
278.Diagnosticul clinic al stopului cardiac ar fi susţinut de:
a. dispariţia pulsului la arterele mari (carotidă, femurală)
b. complexe QRS deformate = disociaţie electromecanică =
cord ineficient cu traseu EKG prezent
c. mioză bilaterală
d. oprirea respiraţiei care este precedată de suspine
e. starea de letargie
Răspuns: a, b, d
279.Succesul resuscitării cardio-respiratorie-cerebrală (R.C.R.C) constă în:
a. viteza efectuării terapiei de resuscitare
b. R.C.R.C să se efectueze în maxim 4 minute
c. terapia definitivă în 8 minute
d. să existe minim 3 resuscitatori
e. să se efectueze numai de cadre medicale
Răspuns: a, b, c
280.Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoţită de:
a. fibrilaţie ventriculară
b. bradicardie
c. tahicardie
d. disociere electromecanică şi asistolie
e. fibrilaţie atrială
Răspuns: a, c, d
281.Resuscitarea cardio-respiratorie presupune:
a. tehnici care se referă personalului medical
b. tehnici de management definitive ale stopului cardiac
c. intervenţie farmacologică
d. tehnici care se referă personalului nemedical
e. numai tehnici electronice de resuscitare
Răspuns: a, b, c
282.Starea terminală presupune decompensarea acută a funcţiilor vitale care duc la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. capitalului venos
c. conştienţei
d. capitalului arterial
e. circulaţiei şi respiraţiei
Răspuns: a, c, e
283.Moartea clinică se manifestă prin:
a. absenţa pulsului periferic
b. absenţa respiraţiei
c. absenţa pulsului la arterele mari
d. petele cadaverice
e. necroza ireversibilă a creierului
Răspuns: b, c, d
284.Necesitatea lichidelor care se administrează i.v. în RCR constă în:
a. înlocuirea unor nevoi speciale: osmoterapie, alimentaţie
artificială
b. menţin deshidratarea celulei
c. restabilesc volumul sanguin circulant
d. scad aportul caloric
e. compensează după vasodilataţie staza venoasă şi
pierderile capilare, după stopul cardiac
Răspuns: a, c, e
285.La bolnavii conştienţi, intubaţia traheală după stopul cardiac se menţine în
următoarele cazuri:
a. absenţa reflexelor laringiene
b. respiraţie superficială
c. respiraţie spontană dar cu dispnee
d. curăţirea insuficientă a secreţiilor traheobronşice
e. reluarea diurezei
Răspuns: a, b, d
286.Drogurile administrare în RCRC sunt:
a. lidocaina
b. calciul
c. adrenalina
d. miostinul
e. dopamina
Răspuns: a, c, e
287.Dozele în Jouli pentru defibrilare sunt:
a. defibrilare externă adulţi 3J/kgc
b. defibrilare internă adulţi 1-2/Jkgc
c. defibrilare externă copii 2J/kgc
d. defibrilare internă adulţi 0,5/Jkgc
e. defibrilare externă adulţi 7-9/J kgc
Răspuns: a, c, d
288.Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:
a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaţie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie hiperbară
e. nitroglicerină
Răspuns: b, c, d
289.Persistenţa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze într-un timp bine
stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea aspectului izoelectric al
EEG
Răspuns: a, b, e
290.Etiologia infarctului miocardic (I.M.) acut este:
a. embolia arterelor coronare
b. dezacord între cerinţe şi aport de O2
c. afecţiuni hepatice
d. procese inflamatorii
e. intoxicaţie cu alcool
Răspuns: a, b, d
291.Enzimele proteolitice eliberate din celule în I.M. sunt:
a. pseudocolinesteraza
b. tripsina
c. CPK (fosfocreatinkinaza)
d. troponina T
e. troponina I
Răspuns: c, d, e
292.Alterarea funcţiei sistolice a ventricolului stâng produce următoarele tipuri de
contracţii anormale:
a. hiperchinezie
b. sincronism
c. achinezie
d. diskinezie
e. disincronism
Răspuns: c, d, e
293.Majoritatea I.M. (infarct miocardic) survin în orele de dimineaţă (jurul orei 9)
deoarece:
a. cresc catecolaminele plasmatice
b. scad catecolaminele plasmatice
c. creşte nivelul cortizolului
d. scade nivelul cortizolului
e. creşte agregarea trombocitară
Răspuns: a, c, e
294.Durerea simptomul principal în I.M., este variabilă ca intensitate de la caz la caz şi
are următoarele caracteristici:
a. insuportabilă
b. scurtă 1-2 minute
c. sfâşietoare
d. presiune uşoară
e. caracter de înjunghiere
Răspuns: a, c, e
295.Sediul şi iradierea durerii în I.M. este:
a. interscapular
b. precordial
c. lombar
d. iradiază în braţe
e. paraombilical
Răspuns: a, b, d
296.Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:
a. agitaţie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie
Răspuns: b, d, e
297.Modificările aparatului respirator în I.M. se caracterizează prin:
a. frecvenţa respiraţiilor scăzută
b. frecvenţa respiraţiilor crescută
c. dispnee cu respiraţie Cheyne-Stokes
d. dispnee cu respiraţie Biot
e. raluri umede crepitante şi subcrepitante
Răspuns: b, c, e
298.Examenul aparatului digestiv în I.M. relevă:
a. splenomegalie
b. durere epigastrică
c. HDS (hemoragie digestivă superioară)
d. hepatomegalie
e. reflux hepato-jugular
Răspuns: b, d, e
299.OMS a impus pentru diagnosticul cert de I.M. să fie prezente 2 din cele 3 criterii
specifice. Care sunt cele 3 criterii?
a. durere retrosternală tipică
b. modificări EKG în dinamică
c. hepatomegalie
d. reflux hepato-jugular
e. creşterea şi scăderea markerilor serici
Răspuns: a, b, e
300.Explorarea izotopică în I.M. evidenţiază:
a. diagnosticul pozitiv al necrozei miocardice acute cu ajutorul trasorilor radioactivi cu
tropism pentru ţesutul necrotic (pată fierbinte)
b. performanţa ventricolelor
c. diagnosticul unor complicaţii
d. apreciază regurgitarea mitrală şi tricuspidă
e. arată circulaţia colaterală
Răspuns: a, b, c