Management si legislatie sanitara , Cap 15-16

CAPITOLUL 15

ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA

15.1 SANATATEA PUBLICA, CONCEPT SI OBIECTIV AL SOCIETATII MODERNE

Sanatatea publica presupune identificarea nevoilor de sanatate precum si organizarea corespunzatoare a serviciilor de sanatate pentru o populatie precizata. Acest lucru impune culegerea si prelucrarea informatiilor necesare descrierii starii de sanatate a populatiei si mobilizarea resurselor necesare. Se impune organizarea personalului si institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor de sanatate necesare promovarii sanatatii, prevenirii si tratarii bolilor, reabilitarii fizice, sociale si profesionale.

In 1950 Henlau spunea: “Sanatatea publica este ansamblul cunostintelor , deprinderilor si atitudinilor orientate spre mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei”.

1956- Conferinta OMS asupra formarii in sanatatea publica a medicilor de medicina generala: “Sanatatea publica desemneaza in general eforturile organizate ale colectivitatii in domeniul sanatatii si bolii; terapia individuala este mai mult sau mai putin exclusa”.

1973- Comitetul de experti OMS: “Natiunea de santatate publica a evoluat sensibil de la inceputul secolului. Atunci, traditional, ea acoperea in special igiena mediului si lupta impotriva bolilor transmisibile; progresiv ea s-a largit incepand de la 1900 pertru a ingloba ingrijirile medicale individuale acordate membrilor anumitor grupe populationale. Azi termenul de sanatate publica se utilizeaza in sensul cel mai larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii: starea sanitara a colectivitatii, serviciile de igiena a mediului, serviciile sanitare generate si administratia servciilor de ingrijiri”.

1992- Conferinta “What is public health?”: “Sanatatea publica combina abordari mutidisciplinare si intersectoriale cu practica. Scopurile sale sunt promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirii si prelungirea vietii de buna calitate. Ele sunt implementate prin eforturi organizate si utilizarea eficienta a resurselor materiale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale. Sanatatea publica legata de problemele de sanatate ale populatiilor si practica ei are baza stiintifica”.

Promovarea sanatatii- reprezinta procesul care ofera individului si colectivitatilor posibilitatea de a intensifica controlul asupra detreminantilor sanatatii si prin aceasta de as-i ameliora sanatatea; promovarea sanatatii este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale, adresandu-se atat individului cat si mediului inconjurator.

15.2 ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA

Aceasta cuprinde activitati care se adreseaza comunitatii sau individului in vederea protectiei comunitare, cu scopul pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei. Asistenta de sanatate publica este asigurata de Ministerul Sanatatii prin unitati specializate proprii sau private, fiind garantata de stat si finantata din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurarilor sociale de sanatate sau din contributiile directe ale beneficiarilor, dupa caz, potrivit legii.

15.2.1 AUTORITATILE DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA

1) Minsterul Sanatatii – ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, find autoritatea centrala din domeniul asistentei de sanatate publica.

2) Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti- sunt unitati descentralizate ale Ministerului Sanatatii, cu personalitate juridica, reprezentand autoritatea de sanatate publica la nivel local.

3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica, care se organizeaza de catre Ministerul Sanatatii in scopul de a indeplini rolul de far tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii, pentru elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara a Ministerului Sanatatii. Aceste institute elaboreaza propuneri metodologice pentru programele nationale de sanatate publica impreuna cu directiile de Sanatate publica judetene si ale Municipiului Bucuresti si Colegiul Medicilor din Romania.

4) Centrul de Calcul si Statistica Sanitara- institutie de specialitate din structura Ministerului Sanatatii, finantata de la bugetul de stat care are ca principala atributie organizarea sistemului informational si informatic al activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei.

15.2.2 ATRIBUTIILE AUTORITATILOR DIN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE PUBLICA

1) Ministerul Sanatatii- ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica are urmatoarele atributii:

- elaboreaza norme de organizare si functionare a unitatilor care

asigura asistenta de sanatate publica;

• elaboreaza norme privind organizarea si functionarea inspectiei

sanitare de stat;

• organizeaza si finanteaza programele nationale de sanatate publica
• participa la acreditarea unitatilor sanitare care presteaza servicii pentru autoritatile din domeniul asistentei de sanatate publica;
• infiinteaza si desfiinteaza filiale ale institutiilor din domeniul asistentei de sanatate publica de interes national si local;
• organizeaza sistemul informational din domeniul asistentei de sanatate publica si modul de raportare a datelor pentru cunoasterea starii de sanatate a populatiei;
• prezinta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului privind starea de sanatate a populatiei tarii;
• fundamenteaza necesarul de resurse financiare pentru asistenta de sanatate publica;
• reprezinta statul roman in relatiile cu organismele internationale din domeniul sanatatii publice etc.

2) Directiile de Sanatate Publica- sunt institutii publice cu personalitate

juridica, ce isi desfasoara activitatea pe plan local in scopul realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva, a inspectiei sanitare de stat, a monitarizarii starii de sanatate, a organizarii statisticii de sanatate si derularii investitiior finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate.

- organizeaza si controleaza punerea in aplicare a programelor

nationale de sanatate publica;

• organizeaza si supravegheaza activitatea de medicina preventiva

din teritoriul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;

• in colaborare cu autoritatile locale, cu institutiile de invatamant si organizatii guvernamentale si neguvernamentale, directiile de sanatate publica teritoriale organizeaza actiuni de educatie pentru sanatatea populatiei;
• controleaza respectarea conditiilor de igiena si a normelor de aplicare elaborate de Ministerul Sanatatii;
• coordoneaza serviciile de salvare din teritoriu, organizeaza si coordoneza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite;
• in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, directiile de sanatate publica teritoriale spupravegheaza asistenta de medicina legala pe teritoriul judetului sau al Municipiului Bucuresti;
• organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale, intocmesc rapoarte care sunt puse la dispozitia Ministerului Sanatatii si autoritatilor locale, potrivit legii, respectandu-se confidentialitatea datelor referitoare la persoane.

3) Institutele de Sanatate Publica si Institutul de Management al

Serviciilor de Sanatate- sunt institutii publice cu personalitate juridica care isi desfasoara activitatea pe baza unui statut si a unei organigrame aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si au urmatoarele atributii:

• asigura fundamentarea stiintifica a politicii sanitare si a strategiilor

din domeniul prevenirii imbolnavirilor, promovarii si mentinerii sanatatii populatiei;

- efectueaza studii in domeniul sanatatii publice si al conducerii

sistemului de sanatate;

• eleboreaza proiecte de norme, metodologii si instructiuni privind sanatatea publica;
• asigura consultanta de specialitate si colaboreaza cu autoritatile publice si cu celelalte unitati sanitare, inclusiv de asistenta medicala primara, cu institutiile de invatamant medical universitar in domeniul asigurarii sanatatii publice;
• colaboreaza cu organizatiile si institutiile internationale care desfasoara activitati de sanatate publica;
• participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniul sanatatii publice si al managementului serviciilor de sanatate etc.

CAPITOLUL 16- ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII SI FAMILIEI

16. 1 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA MUNISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI

16.1.1 ISTORICUL MINISTERULUI SANATATII SI FAMILIEI

Problemele de sănătate publica au fost pana la 25 aprilie 1922 in sarcina Ministerului de Interne - Direcţia Generala a Serviciului Sanitar. Incepând cu aceasta data, de sănătatea publica s-a ocupat Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale, infiintandu-se Ministerul Sănătăţii Publice, al Muncii si Ocrotirilor Sociale. Acesta funcţionează pana la 4 noiembrie 1923, data la care se reorganizează in doua ministere: Ministerul Sănătăţii si Ocrotirilor Sociale si Ministerul Muncii, Cooperaţiei si Asigurărilor Sociale.

Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, cele doua ministere se unifica si formează Ministerul Muncii, Sănătăţii si Ocrotirilor Sociale si funcţionează in aceasta forma pana la data de 12 august 1938. După aceasta data organizarea Ministerului suferă diverse modificări.

In conformitate cu HG nr. 22/2001, sistemul sanitar romanesc si întreaga reţea de sănătate publica se afla sub coordonarea Ministerului Sănătăţii si Familiei.

Acest minister s-a format prin reorganizarea vechiului Minister al Sănătăţii având acum in subordine atât Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (SSPH), cat si unităţi aflate, pana de curând, in cadrul Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale, adică Centrul de Informare si Consultanta pentru Familie si Centrul Pilot de Asistenta si Protecţie a Victimelor in Familie. Deşi aria sa de acţiune este acum lărgită, Ministerul Sănătăţii si Familiei dispune de numai 175 de posturi (număr in care, insa, nu sunt cuprinşi demnitarii si locurile aferente Cabinetului ministrului si nici cele de la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap). In acelaşi timp, in cadrul Ministerului Sănătăţii si Familiei a luat fiinţa o Direcţie Generala care se ocupa exclusiv de perfecţionarea postuniversitara a medicilor si farmaciştilor dar, si de cea a asistenţilor medicali, institutul si centrul care aveau aceste misiuni desfiintandu-se.

In aceasta structura, Ministerul Sănătăţii si Familiei, trebuie sa-si recapete autoritatea pe care a avut-o, pana nu demult, in sistemul sanitar, in calitate de coordonator competent si energic al reformei in reţeaua de sănătate publica din România.

16.1.2 PREZENTAREA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII SI FAMILIEI

Ministerul Sănătăţii si Familiei se organizează si funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, cu sediul in municipiul Bucureşti, Str. Ministerului, nr. 1-3, sectorul 1, prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii si Familiei aplica strategia si politica Guvernului in domeniul asigurării sănătăţii populaţiei si răspunde de realizarea procesului de reforma in sectorul sanitar si al politicilor familiale.

Rolul Ministerului Sănătăţii si Familiei este organizarea, coordonarea si urmărirea activităţilor de asistenta sociala pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, sprijinirea sănătăţii familiilor si categoriilor de populaţie defavorizate, realizarea coordonării, indrumarii si controlul activităţii de protecţie a persoanelor cu handicap; Ministerul coordonează si acţionează pentru prevenirea si combaterea practicilor care dăunează sănătăţii. In exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Sănătăţii si Familiei colaborează cu celelalte ministere si organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu autorităţile publice locale si cu alte organisme interesate.

16.1.3. ATRIBUŢIILE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII SI FAMILIEI

In realizarea obiectului sau de activitate, Ministerul Sănătăţii si Familiei îndeplineşte numeroase atribuţii cel mai importante fiind următoarele:

1. asigura, răspunde, coordonează si controlează, după caz,

organizarea activităţii de: asistenta de sănătate publica, promovarea sănătăţii si medicinei preventive, asistenta medicala la domiciliu;

2. stabileşte principalele obiective de etapa si pe termen mediu si lung in

domeniul sănătăţii populaţiei si al reformei in sectorul sanitar;

3. are obligaţia sa asigure supravegherea si controlul aplicării

legislaţiei de către institutiile si organismele care au responsabilităţi in domeniul sănătăţii blice, inclusiv de către sistemele de asigurări de sănătate si de unităţile sanitare din sectorul privat de asistenta medicala, colaborând in acest scop cu Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciştilor din România, autorităţile publice locale si cu alte instituţii abilitate;

4. elaborează, organizează, coordonează si implementează

programele naţionale de sănătate publica, aproba si stabileşte modul de finanţare al acestora;

5. aproba normele tehnice de organizare si funcţionare a unităţilor care asigura asistenta de sănătate publica;
6. participa la acreditarea unităţilor sanitare care prestează servicii medicale pentru autorităţile din domeniul asistentei de sănătate publica;
7. prezintă rapoarte pentru informarea Guvernului privind starea de sănătate a populaţiei;
8. fundamentează necesarul de resurse financiare pentru asigurarea asistentei de sănătate a populaţiei;
9. elaborează, coordonează si indruma elaborarea politicilor de sănătate familiala;
10. aproba contractul-cadru privind condiţiile acordării asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarior sociale de sănătate, elaborat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate si de Colegiul Medicilor din România;
11. elaborează anual împreuna cu Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, cu avizul Colegiului Medicilor din România si al Colegiului Farmaciştilor din România, in baza contractului-cadru menţionat la punctul 18, lista cu medicamentele din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman de care beneficiază asiguraţii pe baza de prescripţie medicala, cu sau fara contribuţie personala;
12. emite avize si autorizaţii sanitare de funcţionare, abilitări si acorduri scrise pentru importul deşeurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei si a mediului înconjurător, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
13. emite autorizaţii de funcţionare si norme tehnice pentru organizarea si funcţionarea unităţilor farmaceutice publice si private, îndruma si controlează activitatea in reţeaua farmaceutica;
14. aproba preţul produselor medicamentoase din tara si din import; emite reglementari privind termenii, condiţiile, modul de calculare si de avizare a preturilor produselor medicamentoase si limitele de profit;
15. elaborează sau, după caz, avizează proiecte de acte normative din domeniul sau de activitate, armonizate cu reglementările Uniunii Europene; urmăreşte si răspunde de aplicarea prevederilor specifice din Acordul european de asociere si din Strategia naţionala de pregătire pentru aderareaRomâniei la Uniunea Europeana.
16. aproba metodologia privind angajarea, transferarea si detaşarea medicilor, farmaciştilor, biochimistilor si chimistior, si altor categorii de personal cu studii superioare din unităţile sanitare publice;
17. asigura, potrivit legii, numirea, transferarea, detaşarea, promovarea, eliberarea si evidenta personalului propriu si emite norme privind personalul din unităţile subordonate;
18. stabileşte anual numărul optim pe tara de medici rezidenţi si specialişti;
19. stabileşte strategiile si asigura desfăşurarea programelor pentru formarea si pregătirea profesionala a personalului medico-sanitar, in colaborare cu instituţii si organizaţii profesionale, guvernamentale sau neguvernamentale, ale medicilor, farmaciştilor si asistenţilor medicali;
20. stabileşte structura organizatorica, normele de organizare si funcţionare, precum si procedurile de încadrare a personalului unităţilor sanitare din subordinea sa;
21. avizează înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea spitalelor si aproba schimbarea sediului, a profilului sau a structurii spitalelor, intocmeste planul naţional de paturi si elaborează norme privind incadrarea spitalelor publice si private cu personal;
22. editează publicaţii de specialitate si de informare specifice.

16.1.4 STRUCTURA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII SI FAMILIEI

Ministerul Sănătăţii si Familiei este condus de un ministru ajutat de 4 secretari da stat: secretarul de stat pentru asistenta medicala, Secretarul general, Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul si Secretarul de stat pentru persoanele cu handicap. In subordinea imediata a Ministrului Sănătăţii se afla 5 direcţii si anume: Direcţia Generala Farmaceutica, Direcţia Generala a Bugetului, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit intern si Direcţia Generala Cooperare internaţionala, Integrare Europeana, politici de dezvoltare.

Pe langa ministru funcţionează Colegiul Ministerului ca organ consultativ. Componenta Colegiului se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii si familiei.

In structura organizatorica a Ministerului Sănătăţii si Familiei funcţionează direcţii generale, direcţii, servicii si birouri. Numărul maxim de posturi este de 175, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.

16.1.5. DIRECŢIILE DE SĂNĂTATE PUBLICA JUDEŢENE SI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Sunt servicii publice descentralizate cu personalitate juridica ale Ministerului Sănătăţii si Familiei, in subordinea cărora funcţionează alte unităţi cu sau fara personalitate juridica, conform prevederilor legale. Regulamentul de organizare si funcţionare, precum si organigrama direcţiilor de sănătate publica si a inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii si familiei.

16.2 ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SISTEMULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE

Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de ocrotire a sanatatii populatiei, sunt obligatorii si functioneaza descentralizat, pe baza principiului solidaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor, precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate.

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din:

 contributia asiguratilor

 contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal salariat

 subventii de la bugetul de stat

 alte surse de la bugetul de stat

 alte surse cum ar fi: donatiile, sponsorizarile, dobanzile.

CONSTITUIREA FONDURILOR DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

LEGEA 150 / 2002

Administrarea fondului se face in conditiile legii, de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate, a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. CNAS poate propune Ministerului Sanatatii si Familiei proiecte de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondului.

16.2.1 BENEFICIARII SISTEMULUI DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit legii, urmatoarele categorii de persoane:

 cetatenii romani cu domiciliul in tara

 cetatenii straini si apatritii care au resedinta in Romania

Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate. Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru sanatate.

Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de sanatate, fara plata contributiei:

 copii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si daca nu realizeaza venituri din munca

 persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija familiei

 sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate

 persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul- lege nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata la 06.03.1945, precum si a celor deportate in strainatate si constituite in prizonieri prin legea nr 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, persoanele prevazute in legea 42/1990 pentru cinstirea eroilor- martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri dacat cele provenite din drepturile banesti acordate de lege si cele provenite din pensii.

Persoanele exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie:

Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane:

• membrii uniunilor diplomatice acreditate in Romania
• cetatenii straini aflati temporar in tara

Calitatea de asigurat:

Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului

individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele care nu sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat contributia.

Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii:

• satisface serviciul militar in termen
• se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
• executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv
• apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social.

Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea cetateniei sau a dreptului de resedinta in tara. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, CNAS, prin organismele sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate.

16.2.2 DREPTURILE ASIGURATILOR

Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare. Drepturile asiguratilor se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat de CNAS si Colegiul Medicilor din Romania, cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin hotarare a Guvernului.

Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei medicale cu privire la:

• lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru asigurati
• parametrii calitatii serviciilor
• criteriile si modul de plata a serviciilor medicale
• nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop
• asistenta medicala primara
• internarea si externarea bolnavilor
• necesitatea si durata spitalizarii
• asigurarea tratamentului spitalicesc
• conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu
• prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor, a dispozitivelor de mers
• conditiile si plata serviciilor de termica dentara
• informarea corespunzatoare a bolnavilor

Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare, stabilite prin lege.

Ingrijirea medicala acordata asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa cum urmeaza:

1. servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor ;
2. servicii medicale ambulatorii;
3. servicii medicale spitalicesti;
4. servicii de asistenta stomatologica;
5. servicii medicale de urgenta;
6. servicii medicale complementare pentru reabilitare;
7. asistenta medicala pre-, intra- si postnatala ;
8. ingrijiri medicale la domiciliu;
9. medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.

Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata serviciilor

hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit criteriilor stabilite de comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din Romania, medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.

In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se includ:

1. servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si accidente de munca ;
2. unele servicii medicale de inalta performanta;
3. unele servicii de asistenta stomatologica;
4. asistenta medicala curativa la locul de munca ;
5. servicii hoteliere cu grad inalt de confort.

Serviciile medicale se stabilesc prin contractul-cadru. Asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acorde serviciile medicale primare.

Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul va suporta cheltuielile de transport.

Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin 3 luni de la data inscrierii sale la medic.

Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si cu organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de sanatate finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate, precum si din alte surse.

Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta da catre casele de asigurari de sanatate, astfel:

1. nelimitat, pentru copii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita
2. pentru tineri de la 15 ani la 20 de ani, de doua ori pe an
3. pentru adulti, o data pe an.

Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care ar putea afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de asigurari de sanatate.

Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in fiecare an, pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si mortalitate. Aceste afectiuni se precizeaza in contractul-cadru.

Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite de catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de sanatate, beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii personale, prevazute in contractul-cadru.

Servicii medicale in caz de boala:

Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei pacientului, dupa caz.

Tratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat.

Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie, la indicatia medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. Asistenta medicala de specialitate se acorda de catre medici specialisti.

Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care cuprinde: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau tratament chirurgical, ingrijire, medicamente si materiale sanitare, cazare si masa.

Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului incheiat de acesta cu casa de asigurari de sanatate.

Serviciile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial.

Tratamentele stomatologice se suporta de catre casa de asigurari de sanatate in proportie de 40% 60%, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor profilactice impuse de serviciul stomatologic. Aceste tratmente, in cazul copiilor pana la varsta de 16 ani, se vor suporta de catre casa de asigurari de sanatate, pe baza criteriilor stabilite in contractul-cadru.

Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, a auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala,in conditiile prevazute in contractul-cadru.

Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala si altele asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale.

Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor se eleboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se refera la:

1. tratamentul medical;
2. tratamentul stomatologic;
3. actiunile de depistare precoce a im bolnavirilor ;
4. procedeele medicale de recuperare eficace;
5. prescrierea de medicamante, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;
6. eliberarea de certificate medicale si rapoarte medicale necesare atat caselor de asigurari de sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a beneficia de ajutoare de boala ;
7. masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu ;
8. infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.

Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.

16.2.3 FINANTAREA SERVICIILOR MEDICALE

Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti se formeaza din:

1. contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale ;
2. subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale ;
3. alte venituri.

Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile sociale de sanatate. Cunatumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabilesc sub forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut.

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit, dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa de asigurari de sanatate.

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de salarii.

Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este arondata persoana in cauza.

Persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurari de sanatate in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in vederea stabilirii contributiei de 7% pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.

Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire la plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanale care:

1. satisfac serviciul militar in termen;
2. se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;
3. executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventive;
4. fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social.

Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o respecta datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.

Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.

Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:

1. pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura medicala de mare performanta ;
2. pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de importanta nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca.

Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor furnizate si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de asigurare de sanatate.

Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele cu dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de sanatate, o cota de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din incasarile lunare ale acestora.

Utilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate

Fondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru:

1. plata medicamantelor si a serviciilor medicale acordate
2. cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5% 
3. fond de redistribuire, in cota de 7% 
4. fond de rezerva, in cota de 5%.

Fondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator.

16.2.4. RELATIILE CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE CU FURNIZORII DE SERVICII MEDICALE, APARATURA SI MEDICAMENTE

Furnizorii de servicii medicale, potrivit legii, sunt medicii si personalul sanitar, cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele si alte unitati sanitare care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate.

Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de sanatate se stabilesc si se desfasoara pe baza de contract.

Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru raspunderea civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.

Furnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor.

Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de catre medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare pentru practica de grup, centre de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si tratament si de catre serviciile ambulatorii ale spitalelor.

Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind realizarea echilibrului financiar. La incheierea contractelor se tine seama de economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de asigurati.

Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii de servicii medicale, in baza contractului-cadru. Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii, pentru informarea asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale. Furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de asigurari de sanatate, in limita conditiilor prevazute in contractul-cadru.

Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de asigurari de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:

1. in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata si prin tarif pe serviciu medical, dupa caz;
2. in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si prin tarife negociate pentru anumite prestatii.

Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau centrale, in baza unui program pe termen lung, desfasurat pe ani, care se aproba prin lege.

Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de diagnostic si tratament, pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din reprezentatii Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat. Prima dotare se suporta de la bugetul de stat.

Materialele sanitare, protezele si ortezele pot fi furnizate numai de catre persoane fizice sau juridice acreditate de casele de asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor din Romania elaboreaza anual liste nominale ale acestor materiale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contracte directe incheiate intre casele de asigurari de sanatate si respectiv furnizori.

In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente, obligatia farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca medicul indica numai denumirea substantei active, precum si de a arata posibilitatea de inlocuire a medicamentului prescris.

Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a ajutorului in menaj se contracteaza de la casele de asigurari de sanatate cu unitati specializate sau cu persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu organizatii caritabile si de intrajutorare.

Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se acorda prin servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata acestor servicii se asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de ambulanta si casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

16.2.5 ORGANIZAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome, nelucrative, care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.

Organizarea administrativa:

Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficii teritoriale.

Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot avea, la nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de asigurari de sanatate, daca numarul asiguratilor este de cel putin:

1. 200.000 pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti
2. 100.000 pentru alte localitati.

Casele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut.

Statutul trebuie sa contina prevederi referitoare la:

1. denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate ;
2. teritoriul deservit;
3. felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres de lege;
4. nivelul si felul de incasare a contributiilor ;
5. numarul membrilor in organele de conducere;
6. drepturile si obligatiie organelor de conducere;
7. modul de adoptare a hotararii adunarii generale a reoprezentatilor;
8. organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului contabil anual;
9. componenta si sediul comisiei de litigii ;
10. modalitatile de publicitate.

Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt:

1. adunarea generala a reprezentatilor;
2. consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentatilor, care are un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in termen de 6 luni, va elabora statutul casei de asigurari de sanatate.

Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea intereselor asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie.

Ea are ca atributii:

1. aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate, potrivit legii ;
2. aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti ;
3. ia decizii privind administrarea patrimoniului;
4. aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate teritoriale ;
5. alege o comisie de cenzori formata din 3 persoane si 3 supleanti.

Consiliul de administratie reprezinta Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pe

asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice.

Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza consilii de experti, care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, abrobate de catre comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din Romania.

Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum este stabilit prin statut.

Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au urmatoarele organe de conducere:

1. Adunarea Reprezentatilor;
2. Consiliul de Administratie.

Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere se

reglementeaza prin satut.

Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate:

Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate se face prin vot secret. O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate. Organele de conducere se aleg pe o perioada de 5 ani.

3. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

16.3.1 CONSTITUIREA CASELOR DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate este institutie publica, autonoma, de interes national, cu personalitate juridica, in coordonarea Ministrului Sanatatii si Familiei, care administreaza si gestioneaza sistemul de asigurari sociale de sanatate in vederea aplicarii politicilor si programelor in domeniul sanitar ale Ministrului Sanatatii si Familiei si are sediul in municipiul Bucuresti, calea Calarasi nr. 248, sectorul 2.

CNAS are ca principal obiectiv de activitate asigurarea functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari de sanatate judetene, Casa de Asigurari de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti.

CNAS functioneaza pe baza statutului propriu abrobat de consiliul de administratie. Casele de asigurari functioneaza pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru abrobat de Consiliul de administratie al CNAS.

Pentru anul 2003 statutul se elaboreaza de Consiliul de administratie al CNAS si se aproba prin hotarare a Guvernului.

Satutele caselor de asigurari de sanatate trebuie sa contina prevederi referitoare la:

 denumirea si sediul casei de asigurari respective ;

 relatiile CNAS cu alte case de asigurari si cu oficiile teritoriale, precum si

cu asiguratii ;

 structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere ;

 modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executiva a casei de asigurari ;

 alte prevederi.

Casele de asigurari judetene sunt institutii publice, cu personalitate juridica, cu bugete proprii, in subordinea CNAS. Aceasta colecteaza contributiile si gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor legale, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local.

Pe langa CNAS functioneaza consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte normative care se aproba de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii.

Casele de asigurari pot infiinta oficii de asigurari de sanatate fara personalitate juridica, la nivelul oraselor, municipiului Bucuresti, in baza criteriilor stabilite prin ordin si ministrului sanatatii si familiei.

16.3.2 ATRIBUTIILE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate are urmatoarele atributii:

1. Administreza, impreuna cu casele de asigurarai de sanatate, Fondul de asigurari sociale de sanatate ;
2. Avizeaza proiectele de acte normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ;
3. Controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale, medicamante si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;
4. Stabileste strategia generala a sistemului de asigurari sociale de sanatate, de colectare, administrare, utilizare si control al fondurilor asigurarilor sociale de sanatate ;
5. Stabileste, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, Colegiul Medicilor din Romania, reprezenanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei, obiectivele programelor de sanatate publica ;
6. Supravegheaza si con troleaza functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate ;
7. Monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor comform prevederilor art 48 din Legea nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. constituie comisii de experti care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru acordarea serviciilor medicale, ce vor fi aprobate de Comisia mixta a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si a Colegiului Medicilor din Romania ;
9. Elaboreaza criterii de acreditare a furnizorilor de servicii medicale;
10. Elaboreaza si modifica, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate, pana la data de 30 noiembrie a anului in curs pentru anul viitor, cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei si al ministerelor cu retele sanitare proprii, care se aproba prin hotarare a Guvernului, in conditiile legii;
11. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, criteriile privind calitatea asistentei medicale din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
12. Elaboreaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Regulamantul de functionare a comisiilor de acreditare a medicilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate;
13. Participa la acreditarea medicilor si a personalului sanitar care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de sanatate ;
14. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, controlul activitatii medicale furnizate asiguratilor;
15. Elaboreaza anual, impreuna cu Ministerial Sanatatii si Familiei, lista cuprinzand denumirile comune internationale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor si produselor biologice de uz uman, de care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratament ambulatoriu, cu sau fara contributie personala;
16. Elaboreaza anual, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, liste nominale cuprinzand materialele sanitare, protezele si ortezele;
17. Acrediteaza persoanele fizice sau juridice care pot furniza materialele prevazute la punctul 16, stabileste cadrul general privind modul de furnizare si conditiile de plata pentru aceste materiale, care urmeaza safie prevazute in contractele directe incheiate intre casele de asigurari de sanatate si furnizori ;
18. Desemneaza reprezentanti in comisia centrala, care aproba procurarea aparaturii de mare performanta, alaturi de reprezentanti ai Colegiului Medicilor din Romania si ai Ministerului Sanatatii si Familiei ;
19. Elaboreaza reglementarile privind platile suplimentare ale asiguratilor pentru unele medicamente si unele servicii medicale suplimentare;
20. Organizeaza un sistem de asigurare pentru raspundere civila a furnizorilor de servicii medicale;
21. Organizeaza, impreuna cu Colegiul Medicilor din Romania, Comisia centrala de arbitraj si avizeaza regulamentul de organizare si functionare a acesteia;
22. Elaboreaza proiectul de statut-cadru pentru casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti ;
23. Aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare, organigrama si statele de functii ale acestora ;
24. Elaboreaza normele de organizare de personal ;
25. Definitiveaza proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si pe cele ale Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor, la propunerea acestora ;
26. Abroba anual bugetele de venituri si cheltuieli corespunzatoare unui plan de activitati si listele de investitii ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, la propunerea acestora ;
27. Administreaza bunurile mobile si imobile, dobandite, in conditiile legii, din activitati proprii, subventii, donatii sau din alte surse ;
28. Stabileste anual, in limitele legii, cota de contributie a caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor la constituirea fondului de redistribuire pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate cu dezechilibre financiare si elaboreaza anual criteriile pe baza carora se calculeaza sumele aferente fondului de redistribuire ;
29. Stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ;
30. Elaboreaza metodologia privind tiparirea, distribuirea si evidenta carnetelor de asigurat;
31. Asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari sociale de sanatate si colaboreaza ci institutii cu atributii in domeniul statisticii;
32. Efectueaza prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfacere a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului asigurarilor sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari de sanatate vor functiona avand la baza un sistem de informatizare integrat.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate elaboreaza norme privind modul de incasare a contributiilor la Fondul de asigurari sociale de sanatate.

In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate Fondului de asigurari sociale de sanatate Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de Sanatate a Transporturilor procedeaza la aplicarea masurilor de executie silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere, potrivit procedurii instituite prin Ordonanta Guvernuluiu nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare, ale carei dispozitii se aplica in mod corespunzator.

Casa Nationala de Asigurari de Santatate elaboreaza norme metodologice privind activitatea de executare silita pentru recuperarea creantelor la Fondul de asigurari sociale de sanatate, privind acordarea de inlesniri, amanari si esalonari la plata contributiilor, precum si norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente.

16.3.3 ORGANELE DE CONDUCERE ALE CNAS

Organele de conducere ale CNAS sunt reprezentate de:

• Adunarea Reprezentantilor;
• Consiliul de Administratie al CNAS;
• Presedinte CNAS;
• 2 vicepresedinti;
• Directorul General.

Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie sa

Indeplineasca urmatoarele conditii:

• sa fie cetateni romani si sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei ;
• sa aiba calitatea de asigurat;
• sa nu aiba cazier judiciar sau fiscal.

A. Adunarea reprezentanţilor se constituie pe o perioadă de 4 ani şi cuprinde:

 reprezentanţi ai asiguraţilor delegaţi de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în număr de unu pentru fiecare judeţ şi doi pentru municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

 29 de membri numiţi astfel: 2 de către Preşedintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii şi familiei, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaţilor, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, 5 de către organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, 7 reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, şi un reprezentant al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Sunt considerate reprezentative la nivel naţional asociaţiile patronale si

organizaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.

Adunarea reprezentanţilor se întruneşte în şedinţă o dată pe an, la convocarea consiliului de administraţie, sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui CNAS, a consiliului de administraţie sau a unui număr de cel puţin 30 de membri ai adunării reprezentanţilor.

Adunarea reprezentanţilor poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.

Adunarea reprezentanţilor are următoarele atribuţii:

1. propune modificarea Statutului CNAS;
2. îi alege şi îi revocă pe cei doi membri în consiliul de administraţie;
3. analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept şi

recomandă ordonatorului principal de credite cu delegaţie luarea măsurilornecesare pentru modificarea acestuia, în condiţiile legii;

4. analizează modul de utilizare a fondului, costurile sistemului, serviciile

acordate şi tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază şirecomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficienţă a fondurilor şi derespectare a drepturilor asiguraţilor.

B. Consiliul de administraţie al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:

 5 reprezentanţi ai statului, dintre care unul este numit de Preşedintele României şi 4 de primul ministru, la propunerea ministrului sănătăţii şi familiei, a ministrului muncii şi solidarităţii sociale, a ministrului finanţelor publice şi a ministrului justiţiei;

 5 membri numiţi prin consens de către asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;

 5 membri numiţi prin consens de către confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;

 2 membri aleşi de către adunarea reprezentanţilor din rândul membrilor săi.

Preşedintele consiliului de administraţie este preşedintele CNAS şi îndeplineşte şi funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Preşedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administraţie, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Consiliul de administraţie are 2 vicepreşedinţi aleşi de consiliul de administraţie prin vot secret. Vicepreşedinţii consiliului de administraţie sunt şi vicepreşedinţii CNAS.

Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 11 membri, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.

Principalul rol al consiliului de administraţie este de a elabora şi a realiza strategia naţională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, direcţiilor de sănătate publică, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, CFR, colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale OAMR sau funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic sau de aparatură medicală.

Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administraţie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraţie şi nici la adoptarea hotărârilor.

Consiliul de administratie al CNAS are urmatoarele atributii :

• aproba statutul si strategia CNAS, la propunerea presedintelui acestuia
• aproba planul de activitate si proiectul bugetului Fondului de Asigurari sociale de Sanatate
• aproba rapoarte de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de presedintele CNAS
• aproba proiectul contractului-cadru
• aproba masuri privind administrarea patrimoniului, potrivit legii
• stabileste destinatia de utilizare a fondului de rezerva propriu ramas neutilizat la finele fiecarui an
• aproba normativele pentru functionarea caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, a Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii Ordinii Publice, Sigurantei Natinale si Autoritatii Judecatoresti si a Casei de Asigurari de Sanatate a Transporturilor
• aproba planul anual de activitate al CNAS, inaintat dupa aprobarea proiectului de buget
• aproba statutele caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, regulamentele de organizare si functionare si organigramele acestora.

Membrii Consiliului de Administratie al CNAS si cei ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, trebuie sa indeplinesaca urmatoarele conditii :

• sa fie cetateni romani
• sa aiba capacitate de exercitiu deplina
• sa nu aiba cazier judiciar
• sa aiba varsta de minim 25 de ani
• sa nu fi fost colaborator al securitatii ca politie politica.

Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este legal constituit si functioneaza incepand cu data la care sunt numiti cel putin 11 membri, cu conditia ca la sedinta sa fie prezenti cel putin 3 dintre membrii desemnati de puterea executiva, 3 dintre membrii desemnati de sindicatele reprezentativesi 3 dintre membrii desemnati de asociatiile patronale reprezentative.

Consiliul de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se intruneste ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, si ia hotarari valabile in prezenta a cel putin 11 membri si cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.

Convocarea Consiliului de adminitratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate se face de catre presedintele acesteia. Convocarea consiliului de administratie va fi facuta si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul membrilor acestuia.

Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate isi alege 2 vicepresedinti in conditiile legii.

Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate mandateaza pe unul dintre cei 2 vicepresedinti sa il inlocuiasca pe presedinte in caz de forta majora.

Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu exceptia presedintelui si ai vicepresedintilor, nu sunt salariati ai acesteia si primesc o indemnizatie lunara de pana la 20% din salariul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

Preşedintele CNAS se deleagă în condiţiile legii, prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, ca ordonator principal de credite pentru administrarea şi gestionarea fondului şi reprezintă CNAS în relaţiile cu terţii şi pe asiguraţi în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Conducerea executivă a CNAS este asigurată de către directorul general.

Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, şi se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei. Organizarea concursului şi criteriile de selecţie sunt stabilite de ministrul sănătăţii şi familiei şi de preşedintele CNAS.

Pe timpul executării mandatului preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani. Aceştia nu pot exercita pe durata mandatului nici o altă funcţie sau demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariaţi ai CNAS, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, şi nu pot ocupa funcţii în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceştia nu pot exercita activităţi la societăţi comerciale sau la alte unitati care se afla in relatii contractuale cu casele de asigurari.

Salarizarea presedintelui si vicepresedintelui CNAS se stabileste dupa cum urmeaza:

- pentru presedinte, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de secretar de stat;

- pentru vicepresedinti, la nivelul indemnizatiei prevazute de lege pentru functia de subsecretar de stat.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate are următoarele atribuţii:

1. organizează si conduce structurile executive ale acesteia;
2. asigura coerenta si eficienta gestiunii financiare a fondurilor asigurărilor sociale de sănătate;
3. elaboreaza normele, regulamentele si procedurile administrative specifice îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la lit. a) si b) si elaborează normele specifice de personal;
4. organizează si coordonează activităţi de control pe ansamblul sistemului asigurărilor sociale de sănătate;
5. aplica sancţiuni disciplinare si administrative pentru nerespectarea normelor si regulamentelor prevăzute la lit. c);
6. răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de admistratie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
7. aproba, la propunerea Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, criteriile de stabilire a cuantumului indemnizaţiilor membrilor consiliilor de administraţie ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, si modalitatea de plata a acestora, în condiţiile legii;
8. emite ordine în exercitarea mandatului sau, precum si pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie;
9. supraveghează si controlează funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
10. reprezintă Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate în relaţiile cu terţii;
11. convoacă Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate si conduce şedinţele acestuia;
12. aproba înfiinţarea de oficii teritoriale la nivelul caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la propunerea acestora, în condiţiile legii;
13. aproba contractarea de consultanta de specialitate în condiţiile si situaţiile prevăzute de actele normative în vigoare;
14. definitivează proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale si Autorităţii Judecătoreşti si al Casei de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, la propunerea acestora, si elaborează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli centralizat al Fondului de asigurări sociale de sănătate, pe care, cu aprobarea Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, îl înaintează spre aprobare Parlamentului;
15. promovează imaginea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
16. stabileşte anual criterii de utilizare a fondului de redistribuire si administrează acest fond;

18. organizează concurs pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, conform prevederilor legale, stabilind criteriile si standardele de performanta pentru ocuparea acestui post;
19. numeşte cu delegaţie directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pana la ocuparea postului prin concurs, conform legii;
20. desemnează reprezentanţi în comisia centrala care aproba procurarea aparaturii de înalta performanta alături de reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România si ai Ministerului Sănătăţii si Familiei;
21. aproba statele de funcţii ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate si ale caselor de

asigurări de sănătate în urma definitivării bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate si în baza organigramei aprobate de consiliul de administraţie;

v) numeşte, cu delegatie, directorii generali ai caselor de asigurări de

sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care asigura conducerea acestora ca ordonator secundar de credite, în urma concursului organizat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate în condiţiile legii si stabileşte atribuţiile si competentele acestora;

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate poate delega atribuţii de reprezentare oricărui vicepreşedinte sau membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Mandatul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate încetează prin demisie, prin revocare de catre primul-ministru sau prin deces.

Atributiile vicepresedintilor Consiliului de administratie al CNAS:

1. urmăresc aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului de administraţie, încredinţată de către preşedinte;
2. preiau, în caz de forţa majora, atribuţiile preşedintelui, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;
3. asigura comunicarea cu asociaţiile patronale, organizaţiile sindicale si organizaţiile pensionarilor;
4. asigura îndeplinirea condiţiilor legale si ale prezentului statut cu privire la constituirea si la funcţionarea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
5. îndruma si controlează nemijlocit activitatea consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sub aspectul legalităţii activităţii si al respectării prevederilor prezentului statut si îl informează pe preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asupra celor constatate;
6. alte atribuţii date în competenta prin lege si prin prezentul statut.

Mandatele vicepreşedinţilor încetează prin demisie, prin deces sau prin revocare de către consiliul de administraţie, cu votul a cel puţin doua treimi din numărul membrilor acestuia, sau prin revocarea ca membru al consiliului de administraţie de către cei care i-au desemnat.

Consiliile de administraţie ale caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au urmatoarele atributii principale:

1. aproba proiectul statutului propriu;
2. aproba proiectul bugetului de venituri si cheltuieli anuale aferente fondului asigurărilor sociale de sănătate;
3. aproba rapoartele de gestiune lunare, trimestriale si anuale, prezentate de directorul general;
4. aproba politica de contractare propusa de directorul general, cu respectarea contractului-cadru;
5. aproba programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv masurile de executare silita, potrivit prevederilor legale în vigoare;
6. alte atribuţii date în competenta prin lege sau prin prezentul statut.

Membrii consiliilor de administratie ale caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt obligati sa participe la adoptarea hotararilor care sa asigure functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local.

Organele de conducere ale caselor de asigurări judeţene si ale Municipiului Bucureşti sunt:

> consiliul de administraţie;

• preşedintele;
• director general.

Consiliul de administraţie al caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti este alcătuit din 9 membri, desemnaţi după cum urmează:

• unul de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
• unul de prefect, la propunerea direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;
• 3 de asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens;

- 3 de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens;

- preşedintele, care este directorul general al casei de asigurări.

Consiliul de administraţie al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este alcătuit din 5 membri, desemnaţi după cum urmează:

• unul de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
• unul din partea confederaţiilor reprezentative ale sindicatelor;
• unul din partea asociaţiilor reprezentative ale patronatelor;
• unul din partea Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
• preşedintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Consiliul de administraţie al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se constituie potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001.

Mandatul membrilor consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări este de 4 ani. Consiliul de administraţie ia hotărâri prin vot, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor. Şedinţele consiliului de administraţie sunt publice, cu excepţia cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în şedinţe publice.

Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiţi pe bază de concurs, prin decizie a preşedintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, respectiv în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administraţie al casei de asigurări şi preşedintele acestuia.

Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condiţiile legii. Directorul general se numeşte pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, şi se suspendă de drept din funcţiile deţinute anterior, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Atribuţiile principale ale directorului general sunt:

1. aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi procedurile administrative unitare;
2. organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale;

3. organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la fond;
4. propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;
5. stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

6. organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;
7. supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;
8. numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.

Obligaţiile caselor de asigurări:

Conform legislaţiei in vigoare si al statutului Casei Naţionale de asigurări de sănătate obligaţiile CNAS sunt următoarele:

- să asigure logistica funcţionării unitare şi coordonate a sistemului

asigurărilor sociale de sănătate;

- să urmărească colectarea şi folosirea cu eficienţă a fondului;

- să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea,

informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă;

• să acopere potrivit principiilor prezentei ordonanţe de urgenţă nevoile de

servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

• să verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate

cu furnizorii de servicii medicale;

• să deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate

şi prestate asiguraţilor, în maximum 30 de zile de la data raportării, în caz contrar urmând a suporta penalităţile prevăzute în contract; s să acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile de desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;

- să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de

contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;

• să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare şi de acordare a acestora, cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicarea modificării; să asigure confidenţialitatea datelor în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
• să verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu

reglementările în vigoare; să transmită situaţiile statistice şi alte activităţi raportate de furnizorii de servicii medicale către instituţiile interesate, respectiv direcţiilor de sănătate publică şi centrelor de statistică;

- să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind

serviciile medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţilor şi a

documentelor justificative utilizate;

• să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prin direcţiile de

sănătate publică, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare.

Casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti pot avea, la nivelul oraşelor, al municipiilor, precum şi al altor localităţi, oficii de asigurări de sănătate, dacă numărul asiguraţilor este de cel puţin:

1. 200.000 pentru oraşele, municipiile şi sectoarele municipiului Bucureşti;
2. 100.000 pentru alte localităţi.

16.3.4 RELAŢIILE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CU CASELE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Sistemul de asigurări sociale de sănătate este un sistem naţional, unitar, coordonat de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate în calitate de instituţie publica autonoma de interes naţional.

Sistemul naţional al asigurărilor sociale de sănătate este constituit din casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care asigura funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, din Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale si Autorităţii Judecătoreşti, care asigura funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate în municipiile si oraşele în care funcţionează formaţiuni medicale aparţinând ministerelor si instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale si autorităţii judecătoreşti si din Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, care asigura funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru personalul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei, instituţiilor publice din subordine, regiilor autonome, companiilor naţionale, societăţilor naţionale si al societăţilor comerciale, care desfăşoară activităţi în domeniul transporturilor aeriene, navale, rutiere, feroviare si cu metroul, pentru membrii de familie ai acestora, precum si pentru pensionarii care au lucrat în transporturi si pentru membrii lor de familie, care folosesc reţeaua sanitara proprie a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei.

In calitate de ordonator principal de credite preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate definitivează proiectele de bugete de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale si Autorităţii Judecătoreşti si Casei de Asigurări de Sănătate a Transporturilor, la propunerea conducătorilor acestora, în calitate de ordonatori secundari de credite, în conformitate cu dispoziţiile Legii nrJ72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, si cu cele ale normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

Bugetul centralizat al fondurilor de asigurări sociale de sănătate se aproba de Parlament, la propunerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

16.3.5 ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR - O OBLIGAŢIE A CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

16.3.5.1 Serviciul medical al Casei de Asigurări

In cadrul CNAS funcţionează serviciul medical, care este condus de un medic-şef. La nivelul caselor de asigurări funcţionează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraţilor, care este condus de un medic-şef. Funcţia de medic-şef al CNAS şi al caselor de asigurări se ocupă prin concurs organizat de CNAS, în condiţiile legii fiind echivalentă cu cea de director general adjunct.

Serviciul medical al CNAS urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări. Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asiguraţi se elaborează de către serviciul medical al CNAS împreună cu CMR, se actualizează ori de câte ori este nevoie şi se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.

Masuri si criterii de asigurare a calităţii serviciilor

Asigurarea calităţii pachetului de servicii de bază pentru asiguraţi revine CNAS prin respectarea următoarelor măsuri:

• acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori acreditaţi conform legii, precum şi a medicilor, asistenţilor medicali şi altor categorii de personal acreditate ;
• existenţa unui sistem informaţional corespunzător asigurării unei evidenţe primare privind diagnosticul şi terapia aplicată;
• respectarea de către furnizori a criteriilor de calitate a asistenţei medicale şi stomatologice, elaborate de către CMR şi OAMR;
• utilizarea pentru tratamentul afecţiunilor numai a medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
• utilizarea materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

Criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor se elaborează de comisiile de specialitate ale CMR, se negociază cu CNAS şi se referă la:

1. tratamentul medical;
2. tratamentul stomatologic;
3. acţiunile de depistare precoce a îmbolnăvirilor;
4. procedeele medicale de recuperare eficace;
5. prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şitransportul bolnavilor;
6. eliberarea de certificate medicale necesare asiguraţilor pentru a beneficia de ajutoare de boală şi de rapoarte necesare caselor de asigurări pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.

Criteriile sunt obligatorii pentru toţi furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurări. In vederea respectării calităţii serviciilor medicale furnizate asiguraţilor, CNAS şi casele de asigurări organizează controlul activităţii medicale împreună cu comisiile de specialitate ale CMR, CFR şi ale OAMR.

O modalitate de verificare a calităţii servicilor o reprezinta reglementarea stricta a relaţiilor caselor de asigurări sociale de sănătate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente.

Controlul de gestiune al CNAS şi al caselor de asigurări se face anuai de către Curtea de Conturi. CNAS împreună cu CMR, CFR şi OAMR organizează controlul serviciilor medicale care se acordă asiguraţilor potrivit ordonanţe de urgenţă nr. 105/2002.

16.3.5.2 Relaţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu furnizorii de servicii medicale

1. Natura relaţiilor dintre furnizori si Casele de asigurări

Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de

medicamente, care sunt în relaţii contractuale cu casele de asigurări, sunt:

 cabinetele medicale, centrele de diagnostic şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare, medicii, personalul mediu sanitar şi alte categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical;

 farmaciile, distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare

 persoanele fizice şi juridice autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări sunt de natură civilă, se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract care se încheie anual. In situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale.

Furnizorii de servicii medicale încheie cu casele de asigurări contracte anuale pe baza modelelor de contracte prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute şi alte clauze suplimentare, negociate.

Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar. La încheierea contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor ţine seama de economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR şi OAMR.

Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor legate de buna gestionare a fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor furnizate până la definitivarea unui nou contract între părţi, pentru perioada următoare celei acoperite prin contract.

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:

1. în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie prin tarif pe

persoana asigurată, tarif pe serviciu medical, suma fixă negociată pe pachet de

servicii medicale;

2. în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi, în afara celor ambulatorii, prin

tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, după caz;

3. prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
4. prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără

contribuţie personală;

5. prin preţ de referinţă prevăzut în lista de materiale sanitare şi de

dispozitive medicale.

Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale se stabileşte prin contractul-cadru. Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări şi furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuţia asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.

B. Acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare

Pot intra în relaţie contractuală cu sistemul de asigurări sociale de sănătate numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente acreditaţi. Medicii, farmaciştii, personalul mediu sanitar şi alte categorii de personal se acreditează după cum urmează:

a) medicii şi alte categorii de personal cu studii superioare se acreditează

de către comisiile formate din reprezentanţi ai colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, dupa caz, în cadrul acreditării unităţii sanitare;

2. asistenţii medicali se acreditează de către comisiile formate din

reprezentanţi ai OAMR, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării unităţii sanitare;

2. farmaciştii şi asistenţii de farmacie se acreditează de către comisiile

formate din reprezentanţi ai colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, ai caselor de asigurări şi ai direcţiilor de sănătate publică sau ai direcţiilor medicale ori structurilor similare din ministerele şi instituţiile centrale cu reţele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării farmaciei.

Regulamentul de funcţionare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se aprobă de către Consiliul de administraţie al CNAS. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale se elaborează de către CNAS şi structurile naţionale ale CMR, CFR şi ale OAMR şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţe de urgenţă nr. 150/2002.

Autorizarea furnizorilor de aparatură medicală şi materiale sanitare se face anual de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Metodologia de autorizare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei. Lista furnizorilor de aparatură medicală şi materiale sanitare autorizaţi este dată publicităţii anual.

C. Arbitrajul

CNAS împreună cu CMR şi OAMR organizează Comisia centrală de arbitraj care soluţionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări. Comisia centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegaţi numiţi de către CNAS şi câte un delegat numit de CMR şi OAMR. Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj trebuie sa fie un arbitru acceptat de părţi. Arbitrii pot fi medici, jurişti sau economişti, acreditaţi şi înregistraţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR şi OAMR, şi se avizează de către Ministerul Justiţiei.

Hotărârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate părţile ale căror litigii se soluţionează de către aceasta şi se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.

Legislaţia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancţionează diversele contravenţii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.

16.3.6 ADMINISTRAREA UNITATILOR SANITARE PUBLICE DE INTERES JUDETEAN SI LOCAL SI COMPETENTELE AUTORITATILOR LOCALE IN DOMENIUL SANITAR

Regimul juridic si metodologia administrativa a unităţilor sanitare publice de interes judeţean si local sunt stabilite prin ordonanţa nr. 70 din august 2002, ce a intrat in vigoare la 1 octombrie 2002.

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile sanitare publice de interes judeţean sau local, parte integrantă a domeniului public al judeţelor, comunelor, oraşelor şi municipiilor, se află în administrarea consiliilor judeţene sau consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. Celelalte componente ale bazei materiale sunt proprietate privată a statului şi sunt administrate de unităţile sanitare publice.

Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea bazei materiale a unităţilor sanitare publice se poate face în condiţiile legii şi numai cu aprobarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Actele de înstrăinare sau de schimbare a destinaţiei bazei materiale a unităţilor sanitare, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, sunt nule.

Indrumarea, coordonarea şi monitorizarea activităţii desfăşurate în unităţile sanitare publice se exercită de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică şi de direcţiile de sănătate publică teritoriale, unităţi descentralizate care reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei exercită controlul asupra activităţii unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, precum şi asupra modului de aplicare de către acestea a dispoziţiilor legale în vigoare în domeniul sanitar.

In administrarea unităţilor sanitare de interes local si judeţean Ministerul Sănătăţii si Familiei jaca un rol extrem de importanat, totuşi marea majoritate a acestor atribuţii, si anume structura organizatorica a unităţii sanitare precum si infiintarea, reorganizarea, desfiinţarea sau schimbarea profilului acestora se realizează cu avizul consiliilor judeţene sau al consiliilor locale.

Direcţiile de sănătate publică teritoriale au si o serie de atribuţii exclusive:

 avizează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare publice;

 avizează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii, statul de funcţii pentru unităţile sanitare publice cu personalitate juridică, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;

 centralizează situaţiile financiare trimestriale şi anuale transmise de unităţile sanitare publice şi înaintează situaţiile centralizatoare Ministerului Sănătăţii şi Familiei;

 avizează şi supun spre aprobare Ministerului Sănătăţii şi Familiei propunerile autorităţilor administraţiei publice locale privind înfiinţarea, reorganizarea şi desfiinţarea unităţilor sanitare publice, după caz, precum şi pe cele referitoare la schimbarea profilului sau a denumirii acestor unităţi.

Ordonanţa 70/2002 enumera in mod exhaustiv si atribuţiile preşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti astfel aceştia :

• avizează, în termen de 5 zile de la data primirii, proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale transmise de unităţile sanitare publice;
• aprobă, în termen de 5 zile de la data primirii, statele de funcţii pentru unităţile sanitare publice, după caz, şi urmăresc încadrarea în normativele de personal aprobate şi în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate;
• pot asigura resurse financiare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice.

Consiliile judeţene şi consiliile locale pot înfiinţa, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Administraţiei Publice, unităţi de asistenţă medico-sociale, prin reorganizarea unor unităţi sanitare publice.

Finanţarea cheltuielilor unităţilor de asistenţă medico-sociale se asigură astfel:

a) din bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate pentru pachetul de servicii medicale de bază;

b) din bugetele locale pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidări, dotări independente, în limita bugetului aprobat.

Conducerea unităţilor sanitare publice are obligaţia de a dimensiona, cu avizul direcţiilor de sănătate publică teritoriale şi al consiliilor judeţene sau consiliilor locale, după caz, numărul de personal, în limita statului de funcţii şi a bugetului de venituri şi cheltuieli aprobate.

Unităţile de asistenţă medico-sociale sunt instituţii publice specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Persoanele care beneficiază de servicii furnizate în aceste unităţi sunt persoane care necesită supraveghere, asistare, îngrijire, tratament, precum şi servicii de inserţie şi reinserţie socială.

Internarea în aceste unităţi se face la recomandarea unităţilor sanitare sau la solicitarea persoanelor fizice ori juridice, în baza unei grile de evaluare medico-socială a persoanei.

Unităţile de asistenţă medico-sociale se înfiinţează ca instituţii rezidenţiale sau de zi, prin hotărâre a consiliului local ori, după caz, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea unor unităţi sanitare, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Administraţiei Publice. Reorganizarea se poate realiza după evaluarea de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a performanţei unităţii sanitare, a potenţialului acesteia de transformare în unitate de asistenţă medico-socială, ţinând cont de nevoile medico-sociale ale populaţiei.

Propunerea de înfiinţare a unităţii de asistenţă medico-sociale se face de către preşedintele consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, sau de către primar, după caz, pe baza documentaţiei şi fundamentării prezentate de serviciul public de asistenţă socială de la nivelul consiliilor judeţene sau al consiliilor locale.

Conducerea unităţilor de asistenţă medico-sociale este asigurată de către director. In realizarea atribuţiilor sale directorul este sprijinit de un consiliu consultativ compus din 5 membri desemnaţi după cum urmează:

■ un reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale prin a cărei hotărâre a fost înfiinţată unitatea de asistenţă medico-socială;

■ un reprezentant al direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

• un reprezentant al direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
• un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

■ un reprezentant al societăţii civile.

Personalul existent în unităţile sanitare care se reorganizează se preia de către unitatea de asistenţă medico-socială, cu încadrarea în statul de funcţii aprobat. în contractele individuale de muncă ale persoanelor preluate se va prevedea obligaţia acestora de a urma formele de pregătire profesională în domeniul cerut de angajator.

Bunurile aflate în administrarea unităţilor sanitare care se reorganizează trec în administrarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, conform protocolului de predare-primire încheiat între acestea. Aparatura medicală existentă în unităţile care se reorganizează va fi redistribuită, după caz, de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, la alte unităţi sanitare publice, în funcţie de necesităţi.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţilor de asistenţă medico-sociale se aprobă de către consiliul local sau consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu avizul casei de asigurări de sănătate judeţene sau a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Cheltuielile curente şi de capital ale unităţilor de asistenţă medico-sociale se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate din bugetul local în funcţie de subordonare. Subvenţiile de la bugetele locale sunt acordate pentru asigurarea serviciilor sociale, în condiţiile legii, pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidări, dotări independente.

Veniturile proprii ale unităţilor de asistenţă medico-sociale se constituie din:

 sume decontate de casele de asigurări de sănătate, pentru servicii medicale furnizate pe bază de contract, conform contractelor-cadru de acordare a asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi conform normelor de aplicare a acestora;

• contribuţii personale ale beneficiarilor, după caz, stabilite prin hotărârile consiliilor locale

sau ale consiliilor judeţene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;

• sponsorizări, donaţii, alte venituri potrivit legii.