TOALETA
INTIMĂ
Scop
-
igienic
-
menţinerea unei
stări de confort fizic
Părţile intime ale corpului sunt expuse infecţiilor, ulcerelor de
presiune, mirosurilor neplăcute, având în vedere anatomia şi
fiziologia lor (pliuri ale pielii, orificii naturale ale corpului,
glande, organe excretoare).
Se execută de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, cu
sonde vezicale, înaintea intervenţiilor chirurgicale în regiunea
anală, organe genitale sau pe căile urinare şi în perioadele
menstruale.
Dacă
pacientul este independent, i se pregătesc materialele pentru
a se îngriji singur.
Pregătirea
materialelor
-
paravan, două bazinete, tampoane sterile din vată, pensă
porttampon, cană cu apă caldă, săpun lichid, prosop, mănuşă de
cauciuc, mănuşă de baie, muşama,aleză, se
controlează temperatura apei.
Pregatirea
pacientului
-
se informează, se asigură intimitatea
-
se pregăteşte patul cu muşama, pacientul fiind în poziţie
ginecologică
- se serveşte un bazinet pentru a-şi goli vezica urinară
- rămâne în poziţie ginecologică cu al doilea bazinet
curat sub regiunea sacrată
Tehnica
-
se îmbracă mănuşa de cauciuc, apoi cea de baie
-
se spală regiunea
dinspre simfiza pubiană spre anus, turnând apă
şi săpun lichid
-
se limpezeşte abundent
-
se scoate bazinetul
-
se usucă regiunea genitală anală, pliurile
-
se pudrează cu talc pliurile
Ingrijiri ulterioare
-
se îndepărtează materialele, se aranjează patul
-
pacientul este aşezat comod
DE
ŞTIUT:
- spălarea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vată montate pe pensa porttampon
- la bărbat, se degajă glandul de prepuţ şi se spală cu prudenţă (se previne pătrunderea săpunului în uretră)
DE
EVITAT:
- contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anală, prin mişcări de spălare dinspre anus spre simfiza pubiană
TOALETA BOLNAVILOR
INCONŞTIENŢI ŞI COMATOŞI
Asigurarea
igienei corporale
Bolnavul
va fi spălat în fiecare zi complet (pe segmente).
Se
va face toaleta parţială ori
de câte ori
s-a murdărit.
La
femei toaleta genitală se va face de mai multe ori
pe zi.
După spălare se fricţionează
cu spirt mentolat.
Atenţie: Toate
materialele folosite trebuie să fie de o curăţenie exemplară şi
perfect sterile.
Igiena
cavităţii bucale
- Se îndepărtează proteza, dacă există , se spală şi se păstrează într-un pahar mat cu apă.
Pregătirea materialelor
-
comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril
(deschizător de gură, spatulă linguală, pensă porttampon),
glicerină boraxată 20%, tăviţă renală, mănuşi de cauciuc
sterile
Pregatirea pacientului
-
în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub
bărbie
Tehnica
- se introduce deschizătorul de gură între arcadele dentare
- se şterg limba, bolta palatină, suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu tampoane îmbibate în glicerină boraxată, cu mişcări dinăuntru în afară
- se şterg dinţii cu un alt tampon
- la sfârşit se ung buzele.
- toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se poate face şi cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mâna fiind îmbrăcată în mănuşă.
De
evitat:
•
contactul mâinilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu
materialul folosit
Dimineaţa
şi seara se face toaleta gurii cu un tampon de vată înmuiat în
soluţie de acid boric 1% sau muşeţel.
Limba,
buzele, gingiile se vor şterge cu glicerină boraxată de 2-3 ori pe
zi.
Buzele
vor fi unse cu vaselină şi se aplică peste gură un tifon îmbibat
cu soluţie de ser fiziologic.
Atenţie:
Compresa trebuie să se menţină umedă.
Prevenirea uscării corneei
La pacientul inconştient, prin lipsa reflexului palpebral, pentru a
menţine supleţea corneei, se picură „lacrimi artificiale"
în fiecare ochi; iar dacă ochiul rămâne deschis corneea se usucă:
Se spală ochii cu acid
boric 4%, ceai de muşeţel.
Se acoperă ochii cu câte
o compresă înmuiată în aceeaşi soluţie sau ser fiziologic.
Se va instila în sacii
conjunctivali câte o picătură de vitamina A de 2-3 ori pe zi.
Asigurarea
igienei părului
Femeile vor fi pieptănate
zilnic.
Se va spăla
părul la 1-2 săptămâni.
Escarele de decubit
- Definiţie:
- Escara este o leziune profundă a ţesuturilor prin irigarea insuficientă datorită compresiunilor lor mai îndelungate, între proeminenţele osoase şi un plan dur.
- Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile în funcţie de factorul de risc şi de toleranţa pielii la tensiune îndelungată.
- Cauzele escarelor:
- Escarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutele lenjeriei, resturi alimentare sau de aparat gipsat.
- Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante.
- Escara apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-psihice sau la bolnavii cu accidente vasculare cerebrale repetate.
- Regiunile predispuse la escare sunt:
- În decubit dorsal:
- Regiunea occipitală. Regiunea omoplaţilor.
- Regiunea sacrală. Regiunea fesieră.
- Regiunea coatelor. Regiunea călcâielor.
- În decubit lateral:
- Regiunea temporală şi retroauriculară. Umăr.
- Regiunea trohanteriană.
- Regiunea internă şi externă a genunchilor. Regiunea maleolară internă şi externă.
- În poziţie decubit ventral:
- Regiunea claviculară. Regiunea sternală. Crestele iliace. Genunchi. Haluce.
- În poziţie şezând:
- Regiunea ischiatică.
Metode de prevenire a escarelor (se
adresează cauzelor locale sau favorizante şi reprezintă „cartea
de vizită" a asistentei medicale.
Escarele por apărea în câteva ore sau în câteva zile, formarea
lor fiind variabilă, depinzând de
factorul de risc şi de toleranţa pielii la presiune îndelungată):
- Toaleta zilnică a regiunilor predispuse escarelor. Spălarea zilnică cu apă şi săpun, masarea şi ungerea regiunilor predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se macerează mai greu decât pielea umedă sau uscată.
- Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse; pudrarea cu talc, local.
- La bolnavii cu incontinenţă de urină, inconştienţă, se foloseşte sondajul à demeure cu sonda Foley. Se schimbă lenjeria ori de câte ori este necesar.
- Schimbarea poziţiei bolnavului la un interval de 30 minute 1 oră, succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şi stâng, decubit ventral.
- Se face la 2-3 ore sau mai des, întorcându-se o foaie de supraveghere a escarelor în care se notează orele de schimbare şi poziţia. În foaie se mai notează aspectul tegumentelor şi Zona de masaj.
- Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea escarelor. Se folosesc colaci de cauciuc, înveliţi în tifon, la nivelul zonelor tegumentare predispuse la escare.
- Saltele speciale, antidecubit, perne de diverse dimensiuni şi forme pentru regiunile predispuse escarelor (exemplu pentru genunchi), colaci de cauciuc, colăcei de vată (exemplu pentru călcâie).
- Pentru ungerea pielii se foloseşte oxid de zinc, vitamină A+D2 şi talc.
- Se va întinde perfect şi se va schimba lenjeriei la nevoie. Se are în vedere evitarea cutelor lenjeriei de pat şi lenjeriei de corp.
- Îndepărtarea din pat a resturilor alimentare şi a obiectelor ce ar putea provoca prin comprimare tulburări locale circulatorii (nasturi, medicamente, firimituri etc.).
- Favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate
- Masajul favorizează vascularizarea profundă şi superficială, îndepărtează celulele descuamate, destupă glandele sebacee. Rehidratarea pielii se face cu un unguent hidratant masând uşor regiunile respective. În timpul masajului în cameră trebuie să fie cald, geamurile închise şi nu se circulă pe uşă.
- Masajul este contraindicat în febră, infecţii ale pielii, septicemie.
- Tratamentul curativ este descurajant.
- Diminuarea presiunii planurilor dure.
- Îndepărtarea detritusurilor necrotice.
- Combaterea infecţiei cu sterilizare cu soluţie alcoolică 1% sau rivanol 1%, fenosept, raze ultraviolete, pudră, îndepărtarea puroiului, administrare de Gentamicină.
- Observaţii:
- Asistenta intervine în evitarea apariţiei.
- Apariţia escarelor reprezintă o catastrofă la bolnavii vârstnici.
- În profilaxia şi tratamentul escarelor, rămâne programul rotaţiei continue care presupune îngrijire continuă.
- Alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine şi vitamine pentru a favoriza cicatrizarea. Hidratarea se va face cu 1,5-2 litri zilnic.
