ASPECTE
GENERALE PRIVIND ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ
1.
Stabilirea unei legaturi intre pacient și medic( cunoasterea
reciproca).
2. Evaluarea
iniţiala care include:
- o
anamneză riguroasă (deoarece în
medicina de familie ea asigura 80% din diagnostic) care să cuprindă:
date personale (vârsta, condiții de viață și de muncă,
locuința, starea civilă actuală, modul de alimentație, status
socio-economic)
-
motivele prezentării
-
antecedente fiziologice personale
(date legate de instalarea
menstruaţiei, menopauzei, numarul de nașteri, de avorturi, cum a
decurs sarcina, nașterea, lauzia și alăptarea, iar dacă pacientul
este copil, ne interesează date legate naștere, alimentație,
diversificarea alimentației, vaccinare etc.)
-
antecedente heredocolaterale legate
mai ales de rudele de gradul întâi
-
antecedente patologice personale:
boli avute din copilărie și până la data prezentării,
intervenții chirurgicale , contacte cu pacienți care au avut sau
au: TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de alcool, cafea, tutun,
droguri, sau alte medicamente și substante, precizând orarul
administrării și cantitatea.
-
istoricul prezentarii actuale
-
examinarea fizică (incluzând
examenul fizic obiectiv pe aparate și sisteme)
-
Examene de laborator de rutina și
specifice.
3.
Evaluarea ulterioară va permite stabilirea unui diagnostic de
suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor
screening și de laborator daca este cazul în vederea luarii unei
decizii terapeutice.
4.
Imunizarile necesare și anumite intervenții necesare pentru a avea
certitudinea celor afirmate.
5.
Identificarea factorilor de risc și informarea pacientului.
6.
Asigurarea unei continuitaţi a ingrijirii medicale și recomandarea
caţre alţi speciliști dacă este cazul.
Desi,
prevenţia poate fi primara, secundara și terţiara, medicina de
familie se ocupa mai ales de cea primara și de cea secundara. Deci,
serviciile preventive primare și
secundare privesc mai ales indivizii asimptomatici.
Prevenţia
terţiara urmarește
prevenirea complicaţiilor ce pot apare la un individ deja bolnav; în
cadrul prevenţiei terţiare, medicul de familie urmareste pacientul
prin intermediul controalelor medicale periodice, urmareste evolutia
bolii, controleaza respectarea tratamentului, urmareste cresterea
calitatii vietii pacientului acordind sprijin psihic pacientului și
familiei acestuia.
În
concluzie:
Preventia
primara urmareste
preintimpinarea aparitiei bolii prin
masuri aplicate mediului și individului: de exemplu:
-
grija pentru calitatea apei potabile, pentru evacuarea gunoiului,
pentru poluarea aerului, pentru locuinte corespunzatoare .
-
consilierea cu privire la incetarea fumatului, cresterea activitatii
fizice, dieta adecvata, consumului de alcool și droguri, folosirea
centurilor de siguranta.
-
Instituirea imunizarilor.
Preventia
secundara consta
de fapt în identificarea și tratarea personelor asimptomatice,(
utilizind metode clinice și paraclinice inclusiv metoda
screeningului), care prezinta factori de risc sau boala
în stadiul preclinic și care deci nu
a necesitat prezentarea la medic. De exemplu:
-
Consultul sugarilor în vederea depistarii luxatiei congenitale de
sold, anemiei feriprive, a rahitismului( ca exemplu de metode
clinice)
-
Investigatii efectuate în vederea depistarii TBC, examinarile
medicale periodice din cadrul intreprinderilor și din cadrul
serviciului militar facute în vederea depistarii bolilor de inima,
de plamini, diabet zaharat (prin metode paraclinice)
-
Mamografia și testul Papanicolau pentru depistarea precoce a
neoplasmului de san și a celui cervical( ca exemplu de test
screening).
METODA SCREENINGULUI
Folosita
frecvent în cadrul preventiei secundare necesita anumite precizari:
-
Screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu
este inca sub ingrijiri medicale, cu scopul de a depista activ o
boala.
-
Scopul: acest test separa indivizii aparent sănătosi în doua
grupuri: cu risc crescut sau scazut de a dezvolta o anumita boala
pentru care testul a fost utilizat.
- Tipurile
de boli care pot fi investigate cu aceasta metoda:
o
boli acute transmisibile (de exemplu
rubeola)
o
boli cronice transmisibile (de
exemplu tuberculoza)
o
boli acute netransmisibile (de
exemplu intoxicatii)
o
boli cronice netransmisibile (de
exemplu glaucomul)
- Criterii
pentru ca un test screening sa fie eficient:
o
populatia supusa testului ar trebui
sa se incadreze în grupa cu risc crescut pentru boala pentru care se
efectueaza testul.
o
boala pentru care se efectueaza
screeningul trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii
care sunt supusi testului.
o
boala care se urmareste a fi
descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace de tratament
sau control mai eficiente, decit boala în stadiul simptomatic.
o
indivizii pentru care testul
screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca, li se va continua
evaluarea.
-
Caracteristicile testului screening:
o
testul trebuie sa fie sensibil și
specific( sa depisteze indivizii suspecti, și sa-i diferentieze pe
acestia de cei bolnavi).
o
testul trebuie sa fie aplicabil și
acceptat de un mare numar de indivizi.
o
testul trebuie sa fie simplu: astfel
incit sa ajunga la finalitate usor și repede.
o
testul trebuie sa fie inofensiv
pentru indivizii testati.
o
testul trebuie sa fie putin
costisitor.
Și în
sfarsit preventia terțiară încearcă
să impiedice agravarea factorilor care au dus la imbolnavire
(practic intervine în prevenirea aparitiei complicatiilor).
CAUZELE PRINCIPALE DE MORBIDITATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ
1. Nou
născut și sugar:
-
prematuritatea
-
dismaturitatea
-
anomalii congenitale și traumatisme la naștere
- asfixia
la naștere
-
infecțiile de tract respirator
- boala
diareică
- alte
infecții
-
accidente
2.
Prescolar și scolar:
-
infecțiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic
-
mai nou există un interes pentru asa numitele: cauze
noi de morbiditate, cum ar fi:
tulburări emoționale și de comportament, deficit școlar.
3. Vârsta
13-18 ani:
-
afecțiuni ORL și de tract respirator superior
-
infecții virale, bacteriene și parazitare
- abuzul
sexual
-
afecțiuni ale tractului digestiv
-
afecțiuni ale tractului urinar
- accidente
mai ales cu interesare osteo-articulară și a țesuturilor moi.
4. Vârsta
19-39 ani:
-
afecțiuni ORL și de tract respirator superior
-
infecții virale, bacteriene și parazitare
-
afecțiuni ale tractului urinar
-
accidente
5. Virsta
40-64 ani:
- boli
cardiovasculare
-
osteoporoza
-
artrita
-
afecțiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular
-
afecțiuni ORL și oftalmologice
6. Virsta
peste 65 ani:
- HTA
-
osteoporoza
- artrita
- boli
cardiace
-
incontinența urinară
-
afecțiuni ORL și oftalmologice
- accidente
la nivelul aparatului osteoarticular și a țesuturilor moi
CAUZELE PRINCIPALE DE DECES PE GRUPE DE VÂRSTĂ
1. Nou
născut și sugar:
-
majoritatea cauzelor de mortalitate neonatală sunt determinate de
anomalii de dezvoltare intrauterină, anomalii congenitale și
accidente la naștere.
-
infecții de tract respirator inferior: bronșită, pneumonie
- boala
diareică
- alte
infecții
-
anomalii congenitale
- moartea
subită
-
accidente
- părinți
dezavantajati socioeconomic
2.
Prescolari și scolari:
- SIDA
-
accidente
-
anomalii congenitale
- cauze
oncologice
-
infecții respiratorii
-
gastroenterite
-
accidente
3. Virsta
13-18 ani:
-
accidente rutiere
-
sinucideri
-
omucideri (crima)
-
leucemie
4. Vârsta
19-39 ani:
-
accidente rutiere
-
boli cardiovasculare
-
omucideri
- SIDA
- boala
vasculara cerebrala
- cancer de
sân și col uterin
5. Vârsta
40-64 ani:
- boli
cardiovasculare
- cancer
de sin
- cancer
pulmonar
- cancer
colorectal
- cancer
ovarian
- BPOC
- boala
vasculara cerebrala
6.
Vârsta peste 65 ani:
- boli
cardiovasculare
- boli
vasculare cerebrale
-
infecții respiratorii
- BPOC
- cancer
colorectal
- cancer
de sin
- cancer
pulmonar
- accidente
CONSILIEREA CU PRIVIRE LA MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE
In cursul evaluarilor periodice pacienții trebuie consiliati cu privire la aspectul preventiv al bolilor în functie de vârsta lor și de prezenta anumitor factori de risc.
Obezitatea, abuzul de alcool și fumatul au întodeauna impact major și pe termen lung asupra sănătatii, de aceea pacienții trebuie consiliati cu privire la evitarea acestor situatii și stoparea anumitor practici. Conduita cu aspect pozitiv ca de exemplu exercitiul fizic regulat, nutritia adecvata și mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare trebuie incurajata.
Cunoasterea problemelor legate de alimentatie, activitate fizica și igiena psiho-socială, va ajuta pacienții să se orienteze catre obiceiuri sănătoase care vor conduce la prevenirea unui numar esential de boli și în final daca nu la o durata mai lunga de viata atunci sigur la un nivel de trai sănătos.
În medicina de familie se incepe cu consilierea omului sănătos pentru a realiza ceea ce preventia primara ne cere dar, în acelasi timp trebuie consiliate și persoanele cu risc crescut pentru anumite boli astfel incit sa se previna sau sa se intirzie aparitia bolilor respective.
S-a constatat că cele mai eficiente metode pentru a scădea gravitatea și incidența cauzelor de boală sunt cele care actioneaza prin modularea comportamentelor individuale care prezinta factori de risc pentru sănătate.
Voi prezenta mai jos pacienții cu factori de risc pentru aparitia anumitor boli și testele de screening minime ce se pot face pentru aprecierea status-ului acestor pacienți. Desigur ca selectarea acestor teste în cadrul asistentei primare se face de catre medicul de familie în functie de virsta, sexul, particularitatile individuale ale cazului respectiv și nu în ultimul rind de costul testului, medicul fiind responsabil de ceea ce indica a fi facut. Nu trebuie uitat în acest context faptul ca în cadrul activitatii preventive primare un rol major ii revine și pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de sănătate prin modificarea comportamentului individual.
