ANATOMIE REZUMAT- 7:Glandele endocrine

3. Glandele endocrine

= glandele cu secretie interna = formate din epitelii secretorii, ale caror celule produc substante active (= hormoni), pe care ii elibereaza direct in sange

- hormonii = substante chimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei + produc efecte caracteristice

- glande endocrine = hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, timusul, epifiza + temporar, placenta

- exista si alte organe care, in afara functiei lor principale, au si celule cu rol endocrin:

- antrul piloric - secreta gastrina

- duodenul - secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii + motorii a aparatului digestiv

- rinichiul - secreta renina + eritropoietina etc.

- unii neuroni hipotalamici + ai altor organe nervoase cu activitate secretorie = neurosecretie = functie endocrina

→ astfel, sistemul endocrin este conceput ca un sistem anatomo-functional complex, controlat de sistemul nervos, avand rolul de a regla + coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le integreaza in ansamblul functiilor organismului

→ principalul rol al glandelor endocrine = reglarea metabolismului celular → hormonii sunt eliberati in sange + sunt transportati spre toate celulele corpului

Hipofiza (glanda pituitara)

-localizata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, pe saua turceasca a osului sfenoid

- hipofiza are forma rotunjita + diametrul de 1,3 cm → cantareste 500 mg → este alcatuita din 3 lobi:

- lobul anterior + cel intermediar = adenohipofiza

- lobul anterior = partea cea mai dezvoltata a glandei, constituind 75 % din masa hipofizei

- lobul intermediar (mijlociu) = 2 %, redus la o simpla lama epiteliala, aderenta de lobul posterior

- lobul posterior = neurohipofiza

→ intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii anatomice + functionale → anatomic, sunt legate prin tija pituitara

→ intre regiunea mediana a hipotalamusului si adenohipofiza exista o legatura vasculara reprezentata de sistemul port-hipotalamo-hipofizar, descris de anatomistul roman Grigore T. Popa impreuna cu Unna Fielding

→ intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipofizar

→ prin aceste legaturi vasculare + nervoase + prin produsii de neurosecretie → hipotalamusul controleaza + regleaza secretia hipofizei → iar prin intermediul acesteia, coordoneaza activitatea intregului sistem endocrin

Adenohipofiza

= situata in partea anterioara, dar se intinde si posterior, inconjurand aproape complet neurohipofiza

-hormonii adenohipofizei:

- glandulotropi, avand ca organe-tinta alte glande endocrine (ACTH, TSH, FSH, LH)

- non-glandulotropi (STH, prolactina)

Hormonul somatotrop (STH) = hormon de crestere → stimuleaza (impreuna cu insulina, hormonii tiroidieni + gonadici), cresterea organismului:

→ STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare (diafizo-epifizare) → determina cresterea in lungime a oaselor → majoritatea efectelor STH se exercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere = somatomedine

→ dupa pubertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi + dezvoltarea oaselor late & stimuleaza cresterea muschilor + a viscerelor, cu exceptia creierului

→ STH determina o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P + N

Hipersecretia acestui hormon are consecinte (in functie de varsta) asupra dezvoltarii somatice + metabolismului

- inainte de pubertate → gigantismul → individul atinge talii de peste 2 metri, prin cresterea exagerata in lungime a extremitatilor → intelectul nu este afectat

- dupa pubertate → acromegalia = cresterea exagerata a oaselor fetei, a mandibulei, a oaselor late in general + ingrosarea buzelor, cresterea viscerelor (inima, ficat, rinichi, limba) + alungirea exagerata a mainilor + picioarelor

Hiposecretia produce, la copil, oprirea cresterii somatice, dar nu a celei neuropsihice

- boala se numeste piticism (nanism) hipofizar → indivizii sunt de talie mica, 1,20-1,30 m, dar proportionat dezvoltati si cu intelectul normal

Prolactina = hormonul mamotrop sau luteotrop (LTH) → stimuleaza, la femeie, secretia lactata a glandei mamare, sensibilizata de estrogeni + progesteron → este un inhibitor al activitatii gonadotrope, fiind capabila sa previna ovulatia => secretia de prolactina:

→ in afara sarcinii = stimulata de efortul fizic, stress-ul psihic + chirurgical, hipoglicemie, somn

→ in timpul sarcinii = creste gradat ↑, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa aproximativ 8 zile → suptul determina cresterea ↑ temporara a secretiei de prolactina

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH - corticotropina) → stimuleaza activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale, crescand concentratia sangvina a glucocorticoizilor + hormonilor sexosteroizi

- asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele ACTH sunt mai reduse ↓

- in afara actiunii indirecte, ACTH stimuleaza direct melanogeneza in celulele pigmentare (melanocite), producand inchiderea culorii pielii

Hipersecretia produce efectele excesului de glucocorticoizi ↑ + efectele melanocito-stimulatoare la nivelul tegumentului = diabet bronzat

Hiposecretia produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi ↓ (vezi corticosuprarenala)

Hormonul tireotrop (tireostimulina - TSH) → stimuleaza sinteza + secretia de hormoni tiroidieni

Hipersecretia de TSH poate duce la hipertiroidism (de exemplu, boala Basedow)

Hiposecretia duce la insuficienta tiroidiana

Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) → controleaza functia gonadelor

Hormonul foliculostimulant (FSH)

- la barbat → stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi + spermatogeneza

- la femeie → determina cresterea + maturarea foliculului de Graaf + secretia de estrogeni

Hormonul luteinizant (LH)

- la barbat → actioneaza prin stimularea secretiei de androgeni de catre celule interstitiale testiculare Leydig

- la femeie → determina ovulatia + aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron + estrogeni o stimuleaza

Lobul intermediar = 2 % din masa hipofizei → anatomic, face parte din adenohipofiza

→ secreta un hormon de stimulare a pigmentogenezei = hormon melanocitostimulant (MSH), care are acelasi precursor ca si ACTH-ul

-hipotalamusul secreta un hormon de inhibare a secretiei de MSH

Lobul posterior (neurohipofiza) - secreta vasopresina + oxitocina → ei sunt secretati in hipotalamusul anterior

- punerea lor in circulatie se face sub influenta hipotalamusului prin tija pituitara

Vasopresina = hormonul antidiuretic (ADH) → are ca actiune principala cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali + colectori ai nefronului

→ in afara de reducerea volumului + concentrarea urinei, ADH produce reducerea secretiilor tuturor glandelor exocrine → si prin aceasta, contribuie la mentinerea volumului lichidelor organismului

Hipersecretia produce vasoconstrictie

Hiposecretia determina pierderi mari de apa, in special prin urina, a carei cantitate poate ajunge la 20 l in 24 de ore

→ boala - diabetul insipid - survine in leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei

Oxitocina (ocitocina) → stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaliului + expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor mioepiteliale care inconjoara alveolele

Glandele Suprarenale = glande pereche, situate la polul superior al rinichiului

-fiecare este fomata din: o portiune corticala (periferica) + una medulara, diferite din punct de vedere embriologic, anatomic functional

Corticosuprarenala (CSR)

- hormonii secretati de corticosuprarenala sunt de natura lipidica → ei se sintetizeaza din colesterol → rolul lor este vital

- in functie de actiunea principala exercitata de acesti hormoni, ei sunt impartiti in 3 grupe:

1. Mineralocorticoizii (zona glomerulara) - cu reprezentantul principal = aldosteronul - joaca rol in metabolismul sarurilor minerale, determinand reabsorbtia Na⁺ in schimbul K⁺ sau H⁺ pe care-i excreta la nivelul tubilor uriniferi contorti distali + colectori → se produc kaliurie + acidurie

- reabsorbtia Na este insotita de reabsorbtia Cl → reabsorbtia apei = consecinta gradientului osmotic creat de transportul NaCl

- aldosteronul, prin actiunea sa de retinere a Na+ in organism, are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intern al organismului + a volumului sangvin, precum si in echilibrul acido-bazic

- celule-tinta asemanatoare se afla si in glandele sudoripare, salivare + colice

Hipersecretia(boala Conn) → duce la retentie masiva de sare + apa si determina edeme + hipertensiune

Hiposecretia se intalneste in cazul insuficientei globale a CSR (boala Addison) → la acesti bolnavi are loc o pierdere de sare + apa, urmata de hipotensiune + adinamie (scaderea capacitatii de efort)

2. Glucocorticoizii (zona fasciculata) = reprezentati in special de cortizon + hidrocortizon (cortizol) → circula in sange legati de proteinele plasmatice

- o mica fractiune libera a cortizolului exercita efectele metabolice specific

Efecte specifice asupra unor organe sau tesuturi

Organ / tesut	Rol
Sistem osos	catabolism: sinteza matricei organice + absorbtia intestinala a calciului
Organe hematopoietice + sistem imun	↓ numarul de eozinofile + bazofile circulante ↑ numarul de neutrofile, plachete, hematii ↑ stabilitatea membranelor lizozomale ↓ numarul de Iimfodte circulante (limfopenie)
Functiile superioare ale SNC	necesita prezenta acestor hormoni pentru integritatea lor (scaderea cantitatii lor determina: modificari EEG, alterarea personalitatii, modificari senzoriale)

Roluri fiziologice in metabolismul intermediar

Metabolism	Rol
Protidic	↑ catabolismul in muschii scheletici ↑ anabolismul in ficat
Glucidic	Hiperglicemie
Lipidic	↑ lipoliza ↑ concentratia acizilor grasi liberi si plasmatici

Hipersecretia determina sindromul Cushing, in care predomina semnele dereglarilor metabolismului intermediar → bolnavii prezinta obezitate, diabet + hipertensiune

Hiposecretia se intalneste in boala Addison

3. Hormonii sexosteroizi (zona reticulata) = reprezentati de 2 grupe de hormoni:

- unii androgeni (asemanatori celor secretati de testicul)

- altii estrogeni (asemanatori celor secretati de ovare)

→ actiunea acestor hormoni o completeaza pe cea a hormonilor sexuali respectivi → rolul lor se manifesta in special in cazul aparitiei + dezvoltarii caracterelor sexuale secundare

→ la baieti → determina cresterea barbii + mustatilor + dezvoltarea laringelui + ingrosarea vocii & dezvoltarea scheletului + masei musculare

→ la fete → stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri + coapse etc.

Medulosuprarenala (MSR) = portiunea medulara a glandelor suprarenale

- anatomic + functional, medulara glandei suprarenale = un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri

- hormonii secretati de medulara se numesc catecolamine:

- adrenalina (epinefrina) - in proportie de 80 %

- noradrenalina (norepinefrina) - in proportie de 20 %

-actiunea acestor hormoni = identica cu stimularea sistemului nervos simpatic → principalele actiuni ale acestor hormoni + mediatori chimici sunt:

• asupra aparatului cardiovascular → produc tahicardie, vasoconstrictie + hipertensiune → creste ↑ excitabilitatea inimii

- adrenalina dilata insa vasele musculare + le contracta pe cele din piele, mucoase + viscere

- noradrenalina are predominant actiune vasoconstrictoare

• asupra aparatului respirator → determina relaxarea musculaturii netede + dilatarea bronhiilor

• asupra tubului digestiv → determina relaxarea musculaturii netede a peretilor + contractia sfincterelor → inhiba majoritatea secretiilor → contracta splina + ficatul

• asupra metabolismului glucidic + lipidic → produc glicogenoliza + hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din rezerve + catabolismul acizilor grasi

-adrenalina -are efecte predominant metabolice + energetice

• alte actiuni - dilata pupila, contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par, produc alerta corticala, anxietate + frica & stimuleaza sistemul reticulat activator ascendant (SRAA)

Atat secretia corticalei, cat si cea a medularei suprarenale sunt stimulate in conditii de stress (stari de incordare neuropsihica, de emotii, traumatisme, frig sau caldura excesiva etc.) → acesti hormoni au un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni interne + externe

Tiroida = localizata in zona anterioara a gatului, intr-o capsula fibroasa (= loja tiroidei)

- glanda are 2 lobi laterali, uniti intre ei prin istmul tiroidian

- tesutul secretor (parenchimul glandular) = format din celule epiteliale organizate in foliculi, in interiorul carora se afla un material omogen, vascos, numit coloid → acesta contine:

- tireoglobulina = forma de depozit a hormonilor tiroidieni = o proteina sintetizata de celulele foliculare

- tiroxina + triiodotironina

- prin iodarea moleculelor de tirozina din structura tireoglobulinei → rezulta hormonii tiroidieni (tiroxina + triiodotironina)

- sinteza hormonilor + eliberarea lor din coloid in sange se face sub actiunea TSH adenohipofizar

- intre foliculii tiroidieni se gasesc celule speciale numite celule parafoliculare = celule "C", care secreta calcitonina

Hormonii tiroidieni cresc ↑ metabolismul bazal + consumul de energie → au un rol in procesele morfogenetice, de crestere + diferentiere celulara + tisulara → aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la nivelul sistemului nervos

Efecte asupra metabolismului intermediar:

- glucidic – hiperglicemie

- lipidic - efect hipocolesterolemiant

- proteic – catabolism

Efecte specifice pe sisteme si organe

Sistem / organ	Efect
Aparat cardiovascular	↑ forta si frecventa contractiilor cardiace; vasodilatatie
Muschi scheletici	↑ tonusul, forta de contractie si promptitudinea raspunsului / reflex de tip miotatic
Aparat respirator	↑ amplitudinea + frecventa miscarilor respiratorii
Sistem nervos	stimuleaza diferentierea neuronala, dezvoltarea normala a sinapselor, mielinizarea

Hipofunctia tiroidiana duce la consecinte variabile in functie de varsta:

→ daca survine la copilul mic → produce o incetinire a dezvoltarii somatice + psihice ce poate duce la cretinism

→ daca survine la adult → se produce doar o diminuare a atentiei, memoriei + capacitatii de invatare

-indiferent de varsta, procesele energetice = reduse ↓, metabolismul bazal = scazut ↓, iar tesuturile = imbibate cu un edem mucos (mixedem), pielea devine uscata, ingrosata, se produce caderea parului, apare senzatia de frig

Hiperfunctia tiroidiana = caracterizata prin cresterea ↑ metabolismului bazal cu + 100 % + tulburari functionale prin accentuarea efectelor fiziologice ale hormonilor

-in anumite tipuri de hipertiroidism, bolnavii prezinta si protruzia globilor oculari (exoftalmie)

- o alta afectiune a glandei tiroide = gusa endemica → gusa = o cresetere anatomica a glandei, insotita de obicei de hipofunctie → cauza gusei = prezenta in alimente + apa de baut a unor substante chimice oxidante (gusogene) → actiunea acestora se exercita in mod negativ, producand hipertrofia glandei numai in regiunile sarace in iod

Reglarea secretiei tiroidei se face printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian

Calcitonina → la nivelul tiroidei + paratiroidelor au fost puse in evidenta celule diferite de restul epiteliului glandular = celule "C" → ele secreta calcitonina = un hormon hipocalcemiant (care ajuta la fixarea Ca²⁺ in oase)

Paratiroidele

= 4 glande mici, situate cate 2 pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, continand celulele principale care secreta parathormonul + celulele parafoliculare, identice cu celulele "C" de la tiroida, care secreta calcitonina

Parathormonul (PTH) = hipercalcemiant => este activ asupra osului, rinichiului + tractului digestiv:

- fie prin efecte directe

- fie prin efectele vitaminei D3 a carei secretie o controleaza

-hipercalcemia + hipofosfatemia = rezultatul efectelor conjugate ale PTH, prin:

- activarea osteoclastelor

- cresterea absorbtiei intestinale a calciului

- stimularea reabsorbtiei tubulare a calciului in nefronul distal

- inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici

→ hipercalcemia inhiba ↓ secretia de PTH, si invers

Hipersecretia → duce la rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane & calciul aflat in exces in sange se depune in tesuturi sau formeaza calculi urinari

Calcitonina = hipocalcemiant → stimulul declansator al secretiei de CT = hipercalcemia → iar rezultatul global al efectelor sale = hipocalcemia

Pancreasul endocrin

= implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor + proteinelor prin hormonii secretati + consta din insule de celule endocrine - insulele Langerhans → contin m. multe tipuri de celule secretorii, dintre care:

- celulele α (20 %) → secreta glucagon

- celulele β (60-70 %) → care secreta insulina

Insulina a fost pentru prima oara descoperita de cercetatorul roman Nicolae C. Paulescu in 1921 → pentru redescoperirea ei, in 1922, Banting, McLeod si Best au primit Premiul Nobel

- insulina = singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare & singurul hormon hipoglicemiant

Efectele metabolice ale insulinei

Metabolism	Ficat	Tesut adipos	Muschi
Glucidic	↑ glicogenogeneza ↓ gluconeogeneza	↑ transportul de glucoza ↑ sinteza de glycerol	↑ transportul de glucoza ↑ glicoliza ↑ sinteza de glicogen
Lipidic	↑ lipogeneza	↑ sinteza trigliceride si acizi grasi ↑ sinteza enzimelor lipogenetice ↓ lipoliza
Proteic	↓ proteoliza		↑ captarea aminoacizilor ↑ sinteza proteica

Deficitul de insulina (diabetul zaharat) = boala metabolica complexa, caracterizata prin prezenta valorilor crescute ale glicemiei la determinari repetate si care, in evolutia ei prezinta: hiperglicemie, glicozurie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre acido-bazice + electrolitice → complicatiile bolii provoaca compromiterea morfofunctionala a unor tesuturi si organe de importanta vitala, cum ar fi sistemele nervos, cardiovascular, excretor

Excesul de insulina se caracterizeaza prin hipoglicemie severa, care poate compromite dramatic functia sistemului nervos

Glucagonul - efectele sale sunt prezentate in urmatoarea schema:

Epifiza (glanda pineala)

= situata intre tuberculii cvadrigemeni superiori si intra in componenta epitalamusului

- anatomic + functional → are conexiuni cu epitalamusul, cu care formeaza un sistem neurosecretor epitalamo-epifizar => epifiza secreta:

- melatonina → cu actiune frenatoare asupra functiei gonadelor

- vasotocina → cu puternica actiune antigonadotropa, mai ales anti-LH

- extractele de epifiza au si efecte metabolice → in metabolismul lipidic, glucidic, proteic + mineral

-epifiza are legaturi stranse cu retina:

- stimulii luminosi produc, prin intermediul nn. simpatici → o reducere ↓ a secretiei de melatonina

- la intuneric → o crestere ↑ a secretiei de melatonina creste → franand functia gonadelor

Timusul

-are un rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei, pana la pubertate

= este o glanda cu structura mixta, de epiteliu secretor + organ limfatic → localizare – retrosternala

-la pubertate, involueaza, fara sa dispara complet

-in organism are rol de:

- organ limfatic central

- glanda endocrina

- desi nu au fost individualizati hormoni ca atare, se cunosc o serie de efecte ale extractelor de timus:

1. actiune de franare a dezvoltarii gonadelor

2. actiune de stimulare a mineralizarii osoase

3. efecte de oprire a mitozelor

-functiile timusului sunt puternic blocate de hormonii steroizi, care determina involutia acestui organ

-unitatea histologica a timusului = lobulul timic → format dintr-o retea de celule reticulare, intre care se afla timocite → acestea = celule hematoformatoare primordiale (stem), migrate din maduva hematogena + transformate sub influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip T

- timocitele „insamanteaza” organe limfoide periferice (ganglionii limfatici, splina, amigdalele etc.)

Disfunctii endocrine

1. Nanismul hipofizar – determinat de ↓ secretia inadecvata a hormonului de crestere in perioada copilariei

2. Casexia hipofizara (boala Simmonds) – determinata de ↓ hiposecretia hormonului de crestere la adult

- aceasta suferinta rara este caracterizata prin imbatranire prematura provocata prin atrofie tisulara

3. Gigantismul = datorata ↑ secretiei in exces a hormonului de crestere la copil ↑

- cresterea in exces a corpului intreg sau numai a anumitor segmente

4. Acromegalia → cauzata de ↑ secretia in exces a hormonului de crestere la adult

- se manifesta prin cresterea in grosime a oaselor lungi + tesuturilor moi, mai ales fata, mainile + picioarele

5. Diabetul insipid → provocat de ↓ deficitul secretor al ADH

- simptomele includ poliurie, polidipsie + dezechilibre ionice → se trateaza prin aport extern de ADH

6. Boala Basedow-Graves (gusa toxica) - implica ↑ marirea de volum a glandei tiroide & ↑ hipersecretia de tiroxina

- in consecinta metabolismul bazal + frecventa cardiaca cresc, persoana scade in greutate si apar hipersudoratii

- in 1/2 dintre cazuri apare exoftalmia, datorita edemului retroorbitar + tumefactiei mm.-lor extrinseci ai globilor oculari

7. Mixedemul = rezultatul ↓ hipotiroidismului la adult

- afecteaza echilibrul hidroelectrolitic, provocand edem + cresterea volumului sangvin, urmata de cresterea presiunii sangvine → simptomele de mixedem includ: scaderea metabolismului bazal, letargie, tendinta de a creste in greutate

- beneficiaza de terapie cu hormoni de substitutie

8. Nanismul tiroidian = forma infantila a ↓ hipotiroidismului, cunoscuta si sub numele de cretinism

- determina crestere intarziata, trasaturi faciale caracteristice, dezvoltare osoasa anormala, retard psihic, temperatura scazuta, letargie

- diagnosticat precoce, poate fi tratat cu succes cu tiroxina

9. Gusa endemica - ↓ aportul insuficient de iod

- determina ↑ cresterea de volum a glandei tiroide = provocata de ↑ excesul de TSH, stimulat de ↓ nivelele plasmatice mici de tiroxina

10. Tetania → apare datorita ↓ hiposecretiei de hormon paratiroidian → principala cauza = indepartarea chirurgicala accidentala a paratiroidelor → iar principala consecinta = ↓ scaderea marcata a calciului plasmatic, fapt ce afecteaza activitatea musculaturii

11. Boala Recklinghausen → se datoreaza disfunctiei glandelor paratiroide

- produce tulburari ale metabolismului Ca + P, ducand la demineralizari osoase, cu hipercalcemie + hipercalciurie → se manifesta prin dureri osoase, fracturi patologice, cifoscolioza, calcificari renale + ale arterelor si tesutului periarticular + osteoporoza s.a.

12. Sindromul Cushing

-↑ hipersecretia de corticosteroizi + este provocat de tumori ale cortexului adrenal sau de ↑ hipersecretie de ACTH

-se caracterizeaza prin afectarea metabolismului lipidic, glucidic + proteic

-pacientii prezinta hipertensiune, hiperglicemie + astenie musculara → modificarile metabolice confera pacientului aspect impastat + provoaca fata „in luna plina” + ceafa „de bizon”

-modificarile pot fi induse si iatrogen, aparand la pacientii tratati pentru afectiuni inflamatorii cronice cu corticosteroizi → aceasta terapie are drept fundament proprietatile antiinflamatorii + de scadere a raspunsului imun ale acestei grupe farmacologice

13. Sindromul androgenital = de regula asociat sindromului Cushing - aceasta maladie se datoreaza ↑ secretiei in exces de hormoni androgeni

- la copii determina aparitia pubertatii precoce + hipertrofierea organelor genitale externe → alte semne constau in ingrosarea vocii + pilozitate in exces

- la femeia adulta determina aparitia pilozitatii faciale (barba, mustata)

14. Boala Addison - se datoreaza secretiei inadecvate atat a mineralocorticoizilor + glucocorticoizilor

- determina hipoglicemie, dezechilibru al balantelor Na + K, deshidratare, hipotensiune, scadere rapida in greutate + astenie marcata

- o persoana ce sufera de aceasta boala si nu este tratata cu corticosteroizi poate muri in cateva zile prin deshidratare severa + dezechilibre electrolitice majore

- un alt simptom al acestei boli = hiperpigmentarea cutanata provocata de ↑ secretia in exces a ACTH-ului + posibil a MSH-ului (provin din aceeasi molecula, prin clivaj enzimatic) → ca rezultat al absentei feedback-ului negativ realizat de corticosteroizi asupra adenohipofizei

15. Boala Conn = ↑ hipersecretia de aldosteron → determina tulburari ale metabolismului electrolitic

16. Diabetul zaharat = disfunctie a pancreasului endocrin → constand din incapacitatea organismului de a oxida glucidele, avand manifestarile descrise