ANATOMIE REZUMAT- 9: Sistemul muscular

2. Sistemul muscular

= este format din muschi, care sunt organe active ale miscarii → acest rol este realizat de catre musculatura scheletica - somatica – avand in structura sa tesut muscular striat

Muschii au forme variate → se descriu muschi:

- fusiformi - biceps, triceps

- triunghiulari - piramidal al abdomenului

- de forma patrulatera - marele drept abdominal + marele dorsal

- in forma de cupola – diafragma

- in forma de trapez – m. trapez

- circulari - orbicularul buzelor + cel al pleoapelor, sfincterele

Structura muschiului - muschii scheletici prezinta:

Corpul muschiului - o portiune centrala musculara, mai voluminoasa = format din fibre musculare striate

- la exteriorul corpului muscular se afla o membrana conjunctiva = fascia muschiului → sub aceasta se afla o lama de tesut conjunctiv = epimisium → din care pornesc, in interior, septuri conjunctive = perimisium → in plus, teci fine de tesut conjunctiv invelesc fiecare fibra musculara = endomisium

Extremitati de culoare alb-sidefie (2) = tendoane, care au in structura lor tesut fibros

- unul dintre tendoane se insera pe osul fix = originea muschiului → in general, originea este unica, dar se cunosc si muschi cu mai multe origini: biceps, triceps, cvadriceps

- celalalt se prinde de osul mobil = insertia muschiului

Vascularizatia muschiul = bogata

Inervatia muschiului este dubla → somatica + vegetativa → inervatia vegetativa determina reactii vasomotorii

Principalele grupe de muschi scheletici = grupati in muschii capului, gatului, trunchiului + membrelor

Muschii capului -la cap se descriu 2 categorii de muschi:

- mm. mimicii → care, prin contractia lor, determina diferite expresii ale fetei

- mm. maseteri → care intervin in realizarea actului masticatiei

Muschii gatului -in regiunea anterolaterala a gatului = pe mai multe planuri (dinspre suprafata spre profunzime):

- m. pielos al gatului → care increteste pielea gatului

- m. sternocleidomastoidian

Muschii trunchiului - se grupeaza in:

Mm. spatelui + ai cefei:

→ in plan superficial, superior = mm. trapezi

→ in plan profund, inferior de trapezi = marii dorsali

Mm. anterolaterali ai toracelui

→ in partea anterioara a toracelui = marele + micul pectoral

→ mai profund = m. subclavicular + dintatul mare - situat lateral

→ in spatiile intercostale = mm. intercostali externi + interni

→ la baza cutiei toracice = diafragma, un muschi lat, care separa cutia toracica de cavitatea abdominala, avand o fata boltita spre torace + fata concava spre abdomen

Mm. anterolaterali ai abdomenului = muschi lati

→ de o parte si de alta a liniei mediane = mm. drepti abdominali

→ anterior fata de fiecare m. drept abdominal = m. piramidal

→ lateral de mm. drepti abdominali = mm. oblic extern, oblic intern + transvers al abdomenului

Muschii membrelor

Muschii membrului superior = grupati in mm. ai: umarului, bratului, antebratului + mainii.

Mm. umarului - principalul = deltoidul, situat imediat sub piele - ridica membrul superior pana la orizontala (abductia bratului)

Mm. bratului - distingem:

→ anterior = m. biceps brahial, m. brahial + m. coracobrahial

→ posterior = m. triceps

Mm. antebratului:

→ anteriori = flexori ai antebratului + ai mainii & pronatori ai mainii → unii = flexori ai degetelor

→ posteriori + laterali = extensori ai antebratului, mainii + degetelor

Mm. mainii - mana are un aparat muscular complex si are muschi numai pe fata sa palmara + in spatiile interosoase

Muschii membrului inferior - se descriu mm. bazinului + coapsei + gambei + piciorului

→ in jurul articulatiei soldului = mm. fesieri

→ la coapsa, muschii sunt grupati in: loja anteromediala + loja posterioara + loja laterala

-in loja anterioara = m. croitor - cel mai lung muschi al corpului → sub m. croitor = cvadricepsul

-in loja mediala a coapsei gasim: cei 3 mm. adductori - mare, scurt + lung & m. drept medial → acesti 4 muschi, prin contractie, apropie coapsele intre ele = adductie

-in loja posterioara = mm. biceps femural, semitendinos + semimembranos

→ mm. gambei = grupati intr-o loja anterolaterala + loja posterioara

-in loja anterioara = mm. tibial anterior + extensori ai degetelor

-in loja laterala = mm. peronieri scurt + lung

-loja posterioara prezinta:

-in plan superficial = m. gastrocnemian care, impreuna cu solearul, formeaza tricepsul sural

-in planul profund = mm. tibial posterior + flexori ai degetelor → fac extensia labei piciorului + flexia degetelor

→ mm. piciorului = asezati atat pe fata dorsala, cat si pe fata plantara

Fiziologia muschilor scheletici

Muschii scheletici asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica + miscarile voluntare

→ componenta efectorie a reflexelor somatice de tonus, postura, echilibru + redresare + a activitatii motorii voluntare, a expresiei starilor afectiv emotionale + limbajului = o reprezinta muschiul striat somatic

→ muschii scheletici = aprox. 40 % din masa organismului

Proprietatile muschilor

Contractilitatea = proprietatea specifica muschiului = capacitatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale (a se scurta)

- baza anatomica a contractilitatii = sarcomerul & baza moleculara = proteinele contractile

- sarcomerul = unitatea morfofunctionala a miofibrilei si este cuprins intre doua membrane Z

Excitabilitatea - se datoreaza proprietatilor membranei celulare: permeabilitate selectiva, conductanta ionica, polarizare electrica, pompe ionice

- muschii raspund la un stimul printr-un potential de actiune propagat, urmat de contractia caracteristica

- intre manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul sarcomerului se produce un lant de reactii fizico-chimice = cuplaj excitatie-contractie

Extensibilitatea = proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte exterioare

→ substratul anatomic al extensibilitatii = fibrele conjunctive + elastice din muschi

Elasticitatea = proprietatea specifica muschilor de a se deforma sub actiunea unei forte + de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze

- baza anatomica a acestei proprietati = fibrele elastice din structura perimisiumului

Tonusul muscular = o stare de tensiune permanenta, caracteristica muschilor care au inervatie motorie somatica + senzitiva intacte → dupa denervare, tonusul muschilor scheletici dispare

- tonusul muscular = de natura reflexa

Contractii ale fibrei musculare striate:

• izometrice - lungimea muschiului ramane neschimbata, dar tensiunea creste ↑ foarte mult → in timpul acestui tip de contractie, muschiul nu presteaza lucru mecanic extern → toata energia chimica se pierde sub forma de caldura + lucru mecanic intern → exemplu de contractie izometrica = sustinerea posturii corpului

• izotonice - lungimea muschiului variaza, iar tensiunea ramane constanta → muschii realizeaza lucru mecanic → aceste contractii sunt caracteristice majoritatii mm. scheletici

• auxotonica - variaza si lungimea, si tensiunea muschiului

→ in timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice + auxotonice

Manifestarile contractiei musculare

1. Manifestarile electrice = reprezentate de potentialul de actiune (PA) al fibrei musculare → stimularea fibrelor musculare pe cale naturala (de la placa motorie) sau artificiala (cu curent electric) provoaca aparitia unui PA propagat in lungul fibrei cu o viteza de 30 m/ s

→ PA ale unei unitati motorii se sumeaza, dand potentialele de placa motorie

→ activitatea electrica a intregului muschi sau a unitatilor motorii componente poate fi inregistrata → electromiograma

2. Manifestarile chimice = initiate prin mecanismul de cuplare excitatie-contractie → procesele chimice din muschi asigura energia necesara proceselor mecanice

→ metabolismul muscular este:

- anaerob in primele 45-90 sec. ale unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa regleze aportul de O₂

- dupa primele 2 min. de efort, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte aerob

3. Manifestarile mecanice se studiaza cu ajutorul miografului → aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag, determina o contractie musculara unica = secusa musculara, care are urmatoarele componente:

a. faza de latenta - dureaza din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei → in timpul acestei faze, are loc manifestarea electrica a contractiei, a carei durata depinde de tipul de muschi → fiind de la cca 0,01 s la muschiul striat

b. faza de contractie - dureaza in medie 0,04 s

c. faza de relaxare - dureaza 0,05 s

→ secusa poate fi izometrica sau izotonica → durata totala a secusei = 0,1 s, iar amplitudinea ei variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat, pana la o valoare maxima → acest fapt se explica prin antrenarea in contractie a unui numar tot mai mare de fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimulului creste

→ daca, in loc de stimulare unica, se folosesc stimuli repetitivi, la intervale mici si regulate, curba rezultata nu mai este o secusa, ci o sumatie de secuse = tetanos (contractie tetanica):

a. incomplet, al carui grafic prezinta un platou dintat, exprimand sumarea incompleta a secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasa ↓: 10-20 stimuli/ secunda

b. complet, al carui grafic prezinta un platou regulat, exprimand sumatia totala a secuselor, obtinuta prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai mare ↑: 50-100 stimuli/secunda

→ toate contractiile voluntare ale muschilor din organism = tetanosuri si nu secuse, deoarece comanda voluntara se transmite la muschi prin impulsuri cu frecventa mare

→ exista insa in organism si situatii in care contractia este o secusa: frisonul, sistola cardiaca, contractia obtinuta in urma reflexului miotatic

4. Manifestarile termice ale contractiei se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara

→ randamentul contractiei masei musculare este de 30 % → ceea ce inseamna ca 70 % din energia chimica se transforma in energie calorica