Pagini

Sociologie, politici sociale si de sănătate - C10 METODELE SOCIOLOGIEI




Cel mai des in cercetarea sociologica se utilizeaza urmatoarele metode:

1. Ancheta sociologica
2. Observatia sociologica
3. Experimentul
4. Analiza documentelor

1. ANCHETA SOCIOLOGICA
Urmareste cercetarea realitatii prin folosirea a doua instrumente:

A. Chestionarul
B. Ghidul de interviu

astfel incat ancheta poate fi pe baza de chestionar si pe baza de interviu.
A. CHESTIONARUL – cuprinde un ansamblu de intrebari legate de tema studiata.
Intrebarile pot fi:

a) deschise – cu raspuns subiectiv (personal)
b) inchise – cu raspuns la alegere, dureaza mai putin

Ex.: - 1) Da; 2) Nu; 3) Nu stiu

  • sau spune sa plasezi pe o scala de la 1 la…5 si sa incercuiesti raspunsul pe
scala acolo unde crezi ca se incadreaza. Credeti in politicieni?

  • sau acordarea unor note de la 1 la …10, unde 1 este cel mai putin important si
10 cel mai important.Ce este mai important pentru tine?
1) Familia – 10 ; 2) Sanatatea – 9 ; 3) Bunastarea – 5 ; 4) Profesia – 8 ;
6) Timpul liber – 3…….
B. GHIDUL DE INTERVIU - poti aplica interviul, dezavantajul este ca dureaza mai mult timp, avantajul este ca persoana interdievata daca are unele nelamuriri ti le poate adresa, iti pune tie aceste intrebari (nelamuriri).

ANCHETA PE BAZA DE INTERVIU – foloseste un ghid de interviu care cuprinde un set de intrebari la care subiectul raspunde liber.
Chestionarul trebuie sa indeplineasca si el niste conditii.


  1. OBSERVATIA SOCIOLOGICA
Consta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme studiata (in observatie este important sa se faca o ancheta)

Ea poate fi:
a) Structurata – atunci cand se cunoaste intr-o anumita masura fenomenul si se
poate realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a bifa aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative).
b) Nestructurata – cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la ce sa se astepte.

Observatia mai poate fi:
  1. Participativa – cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la
activitatile lui, Anuntandu-I sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza.
  1. Nonparticipativa – cand cercetatorul nu se integreaza in grup.
  2. Inregistrarea comportamentelor – poate fi afectata deoarece in observatia
participativa cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc.
  1. EXPERIMENTUL
Consta in determinarea unor reactii ca urmare a modificarii unui factor de
mediu. ( Ex.: Conditiile din inchisoare in ce fel influenteaza societatea sau intr-o fabrica de a se stinge, aprinde lumina, sa vedem daca se face economie.
Experimentul il folosim strict pentru o anumita problema, pentru a vedea ce
efecte avem.

  1. ANALIZA DOCUMENTELOR
Pot fi studiate documente precum: ziare, emisiuni radio sau tv, carti,
autobiografii, memorii despre societate, scrisori (ale unor persoane emigrate in America…), documente sociale (care atesta ceva, acte normative…)
Analiza documentelor sociale este de fapt o analiza de continut – care reprezinta
exprimarea cantitativa a ceea ce se numeste unitate de analiza.
UNITATEA DE ANALIZA este:
  1. SPATIUL SAU TIMPUL
Spatiul – se refera la lungimea textului unui articol (se masoara chiar si
numarul de randuri)
Timpul – se refera la timpul de emisie (daca vorbim de tv sau de radio)
  1. CUVINTELE
Se numara de cate ori apar anumita cuvinte intr-un text, emisiune sau post tv.
  1. TEMELE
Adica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara).
  1. PERSONAJELE
Care pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general (ex.: femeia
de cate ori se vorbeste despre femeie).
  1. ITEMUL
Care poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.
CURS 12 - 06.06.2011

ETAPELE SOCIOLOGICE

Aceste etape sunt:
1. Formularea problemei
2. Formularea ipotezelor de cercetare
3. Stabilirea grupului ce urmeaza a fi studiat
4. Alegerea metodei si a instrumentului de cercetare
5. Aplicarea instrumentelor si prelucrarea datelor
6. Analizarea si interpretarea datelor

1. Formularea problemei
Situatia sociala poate fi o problema de cercetat daca:
  • reflecta o contradictie intre teorie si realitate
  • atunci cand situatia indica aparitia unui fenomen social nou ale carui cauze si urmari nu se cumosc
Este important insa felul in care se formuleaza problema.

  1. Formularea ipotezelor de cercetare
Ipoteza – este o afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
Ipoteza – varianta - afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
In sociologie ea trebuie formulate in termeni adecvati astfel incat sa poata fi
verificata in realitate.
Exemplu:
Daca x, atunci y.
X si y in aceasta ipoteza se numesc variabile pentru ca pot lua diverse valori.
Se considera ca varsta, sexul, ocupatia, clasa, anul scolar este o variabila.
In cazul unei ipoteze pot pune numai o variabila.
De asemenea, x si y trebuie sa fie variabile care pot fi masurate in realitate. Nu se
poate formula ipoteza.
Exemplu:
Daca elevii au suflet mare, atunci participa la multe actiuni extrascolare.
Nu putem masura sufletul.
Variabilile cuprinse in ipoteza trebuie sa fie masurabile pentru a fi testate si a se
confirma sau infirma adevarul ipotezei.

  1. Grup de persoane – esantionare.
Etapa a 3-a ce urmeaza a fi studiat, este un proces ce se numeste esantionare.
Grupul supus cercetarii se numeste ESANTION si este extras din populatia
care trebuie cercetata.
Aceasta extragere se face prin mai multe metode.
Esantionul trebuie sa fie reprezentativ, adica sa reproduca la scara mica
caracteristicile intregii populatii importante pentru cercetare.
Marja de eroare a raspunsurilor este in functie de marimea esantionului, nu de marimea populatiei din care s-a extras.
  1. Metodele le avem din cursul trecut (CURS 11 – 30.05.2011).
Exemplu:
Chestionar.
Cauzele absenteismului la scoala:
  • serviciul
  • familia
  • probleme personale
  • sanatate
  • dezinteres
  • distanta
  • altele