ULCERUL DUODENAL
Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta care intereseaza mucoasa stomacului si duodenului ;este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in literatura anglo-saxona.
Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a canalului pyloric.Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe, ap . foarte rar inainte de 15 ani.In Romania,predomina UD fata de UG in raport de 3:1.
Etiopatogenie
-un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si pepsina) si fact. de protectie(mucusul gastric,bicarbonatul si prostaglandinele)
-infectia cu Helicobacter pylori
-crestarea nivelului gastrinei bazale si a celei stimulate de mese
-fact. genetici-UD ap. de 3 ori mai frecvent la rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD
-gr. sangv. O 1
-la barbatii albi-incidenta crescuta a antigenului HLA-B 25
-fumatul
-anxietatea cr. si stresul psihic-exacerbeaza activit. UD
Simptomatologie
-durerea epigastrica cu character de eroziune,taietura sau arsura-ap. la 90 min. pana la 3 ore dupa masa si trezeste deseori b. noaptea;se amelioreaza la cateva min. dupa masa sau dupa adm. de antiacide; poate dura zile ,sapt. sau luni cu perioade de acalmie(periodicitate-imbraca un character sezonier, primavara si toamna-“marea periodicitate)
-rar-scadere ponderala
-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer
Diagnostic
-prin anamneza corecta
-ex. baritat al tractului gastroint. sup. :crater discret al portiunii initiale a bulbului duodenal
-EDS cu biopsie
-Teste diagnostice pt.H.pylori
-Test respirator cu uree (cu C 13 sau 14)
-Biopsie+histology+cultura
-Serologie
Tratament
Obiective:1.Eradicarea H.pylori
2.Vindecarea bolii
A.Tratament medicamentos-tripla asociere-BISMUT 2 TB/ZI DE 4 ORI/ZI+METRONIDAZOL -1CP. DE 3 ORI /ZI(SAU CLARITROMICINA -250 MG. DE 4 ORI /ZI)+AMOXICILINA 500 MG DE 4 ORI/ZI(SAU TETRACICLINA)-2 SAPTAMANI ASOCIATE CU UN ANTAGONIST DE RECEPTORI H 2( OMEPRAZOL)-TIMP DE 6 SAPTAMANI-asigura o rata de eradicare de 90%
B.Tratament chirurgical-
-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:
-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal
-Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o ansa jejunala
-Vagotomie cu piloroplastie
-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)
ULCERUL GASTRIC
Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani.
Etiopatogenie
-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei protectori gastrici
-Infectia cu H.pylori
-Secretia gastrica acida este normala sau redusa fata de UD
-Medicamente(salicilati si alte AINS)
Simptomatologie
-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor iar ameliorarea durerii dupa alimentatie sau dupa antiacide este mai putin frecventa
-Greata, varsaturi
-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei
-Semne de HDS ( hematemeza , melena) in caz de perforatie (in 25 % din cazuri)
Diagnostic
-Anamneza
-Ex. radiologic baritat-este frecvent localizat la nivelul micii curburi
-EDS cu biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului
-Teste de diagnostic a H. pylori
Tratament
A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos
-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu potential ulcerogen
-Evitarea cofeinei, alcoolului
-Tripla asociere din UD+inhibitor de receptori H 2
B.Tratament chirurgical-rar este indicat-se foloseste antrectomia cu anastomoza Billroth 1
CANCERUL GASTRIC
Adenocarcinomul gastric(uzual denumit Ca.gastric ) este responsabil pentru 95% din nr. total de tumori gastrice maligne.Este mai frecvent la barbati,intre 60-70 ani.
Etiologie
-Consumul de alimente conservate,afumate si condimentate
-Ulcerul gastric,gastrita atrofica produsa de H.pylori
-Fumatul,gastrectomia partiala in antecedente
-Expunerea la radiatii,istoric familial,etc.
Stadializarea CT a Ca.gastric
Std.1 –Formatiune intraluminala,fara ingrosarea peretului
Std. 2-Ingrosarea peretului >1 cm
Std. 3-Invazia directa a structurilor adiacente
Std. 4-MTS
Manifestari clinice
-Anorexia cu scadere ponderala-in 95% din cazuri
-Hematemeza masiva-la 5% din pacienti
-Greata si varsaturi-cand leziunile distale obstrueaza pilorul
-Durerea este tardiva si rareori intalnita
-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala(in 50% din cazuri)
-Ggl. Virchov-Troisier in fosa supraclaviculara stg.-semn de MTS
Dg.
-EDS cu biopsie
-Rdf. cu bariu
-CT abdominala-pt.stadializarea preoperatorie
-Ecografie endoscopica-ofera date despre profunzimea penetratiei tumorale prin per.gastric
-Laparoscopia-ca o tehnica de stadializare pt.a determina MTS mici intraperitoneale si hepatice nevizualizate la CT
Tratament
-in primul rand chirurgical-gastrectomia radicala subtotala-este excizat 50-85% din stomac+2 cm din duodenul proximal iar continuitatea este restabilita prin gastrojejunostomie
-splenectomia si gastrectomia totala-cand lez.este extinsa
-radio-si chimioterapia-sunt putin utile,doar in scop paliativ-se folosesc 5-fluorouracil,adriamicina,mitomicina C,citozin-arabinozida,etc.
BOALA CROHN(ENTERITA REGIONALA)
Este un sdr.anatomo-clinic caract. printr-o infl.granulomatoasa,nespecifica,necrozanta si cicatrizanta,cu evolutie subacuta sau cronica.
Etiopatogenie
-necunoscuta
Simptomatologie
-variata si inselatoare
-Forma acuta-ap.mai ales in copilarie,cu debut brusc si semne de apendicita ac.(durere,greata,varsaturi,febra,aparare sau contractura musculara in fosa iliaca dr.);frecvent apare diareea apoi Ap mezenterica satelita ,lipsind modif.vasculare
-Formele cr.
-Forma colitica-dureri in fosa iliaca dr..la 5-6 ore dupa mese
-diareea cu scaune sangvinolente
-Forma ocluziva-este expresia stenozei foarte stranse a lumenului intestinal
-Forma pseudotumorala(supurata)-prezenta plastronului in fosa iliaca dr.sau in pelvis ,cu tendinta la fistulizare-se manifesta prin dureri,fen.subocluzive si diaree
Diagnostic
-In forma colitica-ex.baritat per os-evid.stenoza filiforma a unei anse ileale,lipsa de omogenitate a lumenului,cu aspect polilacunar
-laparotomie exploratory
-In forma ocluziva-ex. rad.-niveluri de lichid si gaze in intestine,stenoza filiforma aileonului,dilatatia anselor supraiacente
-In forma supurata-ex. baritat si fistulografie
Tratament
-se stabileste in fc.de forma clinica
A.In formele ac.-trat.medic.
-in peritonita ac.prin perforatie sau necroza ileala-rezectie int.de urgenta
B.In formele cr.-initial trat.medic.
-trat.chir.in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutie-rezectie int.sau derivatie int.
-Indicatia int.chirurgicale este data de:
- Formele colitice
-Repetarea hemoragiilor
-Agravarea starii de denutritie
-Persistenta fenom.subocluzive
-Instalarea ocluziei sau a altor complicatii(abcese,fistulizari)
SARCOMUL INTESTINAL
Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.
Simptomatologie
-Tulburari dispeptice-dureri abd.difuze,intermitente,alternanta de diaree cu constipatie,greata
-Subocluzii intermitente-colici intestinale cu sediul mezogastric urmate de borborism,emisie de gaze si materii fecale(sdr. Konig)
-Hemoragii digestive cu anemie secundara hipocroma
-Rar-tumora palpabila pe intestine
Diagnostic
-Rdf.abd.pe gol(in ortostatism si in dec.lateral)
-Ex.baritat-stenoza tumorala a int.
-dilatatie cu staza in ansa supraiacenta obstacolului
-stenoza in unghi mai mult sau mai putin ascutit
Tratament
-chirurgical-extirparea tumorii si a int.adiacent patologic,ablatia larga a teritoriului mezenteric afferent

Sunt mai frecvente decat cele maligne,aparand mai ales la femei.Sunt:
-Polipii adenomatosi
-Sdr.Peutz-Jeghers
-Leiomioamele
-Fibromul
Polipii adenomatosi
Se prezinta fie ca o tumora unica(polip solitary),fie ca formatiuni multiple(polipoza difuza).
Aspecte clinice
-o parte din ei sunt complet asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei interv.chir.sau la necropsie
-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari int.,ocluzii sau subocluzii si degenerare maligna
Tratament
-polipectomie
-se recomanda sa fie examinate si celelalte segmente digestive