PSIHIATRIE , C1 Schizofrenia


Schizofrenia
Etimologie: schizein – a despărţi; fren – minte.
  • Afecţiune psihică cu evoluţie îndelungată, continuă, intermitentă sau remitentă, a cărei expresivitate clinică complexă şi polimorfă are drept caracteristică esenţială disocierea autistă a personalităţii
  • Sunt incluse entităţi clinice ilustrate prin tulburări ale comunicării, comportamentului, cogniţiei, senzorialităţii, dispoziţiei şi voliţiei
  • entitate nosografică centrală, acreditată cu o sumbră semnificaţie psihopatologică, elocvent psihotică (G. Ionescu)
Istoric:
  • 1896, Kraepelin – dementia praecox
  • 1911, Bleuler – schizofrenie; criteriile de diagnostic (criterii fundamentale, criterii auxiliare)

Simptomatologie

Simptome pozitive: par a reflecta un exces de distorsionare a funcţiilor normale
  • Includ: modificări ale gândirii, percepţiei, limbajului şi comunicării, controlului comportamentului
  • Au două dimensiuni distincte: psihotică (idei delirante, halucinaţii) şi
    • dezorganizare (dezorganizarea limbajului şi comportamentului)

Ideile delirante:
  • De referinţă: consideră că anumite gesturi, expresii mimice, atitudini, comentarii îi sunt adresate
  • De persecuţie: se consideră observat, spionat sau înşelat de persoane, grupuri sau instituţii
  • De control: convingerea delirantă că actele sau acţiunile sale sunt dirijate, influenţate, controlate de forţe străine (xenopatice)
  • De inserţie a gândului: ideile altei persoane au fost inserate, introduse în propriul psihism
  • De extracţie a gândului: ideile proprii i-au fost scoase, extrase de o forţă exterioară
  • De otrăvire

Manifestări halucinatorii

  • Pseudohalucinaţii
  • Halucinaţii propriu-zise: pot apărea la nivelul oricărui analizator
  • Cele mai frecvente: halucinaţii auditive – voci care ameninţă sau comentează viaţa, calităţile pacienţilor sau sunt imperative; percepute ca dialog

Semnificaţia diagnostică a halucinaţiilor:
  • Semnificaţie înaltă: pentru halucinaţii auditive, olfactive, gustative, tactile, vizuale
  • Trebuie să apară pe fondul unui senzoriu clar
  • Semnificaţie minimă: halucinaţii hipnagogice şi hipnopompice
  • Experienţe izolate de a se auzi chemat pe nume

Dezorganizarea gândirii

  • slăbirea asociaţiilor
  • pierderea asociaţiilor
  • tangenţialitate: răspunsuri „alături“, nu se referă la conţinutul propriu-zis al întrebării interlocutorului, tradusă prin
  • incoerenţă ideo-verbală

Modificări ale comportamentului

  • Dezorganizarea comportamentului
  • Acte şi acţiuni particulare lipsite de scop
  • Manifestări dezordonate imprevizibile
  • Stări de agitaţie psihomotorie
  • Comportament halucinator delirant

Comportament catatonic

  • Reducerea manifestărilor motorii până la:
  • Rigiditate catatonică sau stupor catatonic, în care manifestările motorii sunt anulate
  • Posturi catatonice, prin care se adoptă sau se menţin pe perioadă indefinită anumite poziţii insolite şi incomode
  • Agitaţie catatonică: activitate motorie, dezordonată, fără scop, aparent neprovocată

Simptome negative

  • Aplatizare afectivă – diminuarea capacităţii de a reacţiona la stimulii ambianţei
  • Alogie – reducerea fluxului şi ritmului ideativ, scăderea fondului de cuvinte, răspunsuri vagi
  • Avoliţie – slaba capacitate de deliberare, de implicare, de a lua o hotărâre

1. Schizofrenia paranoidă – simptomatologie

  • Ideaţie delirantă persistentă, cu o tematică relativ constantă (persecutorie)
  • manifestări halucinatorii congruente cu tematica delirantă
  • aplatizare dispoziţională
  • simptomatologie negativă
  • Forma cea mai uşoară, sub aspectul severităţii
  • debutul cel mai tardiv
  • evoluţie continuă şi îndelungată, menţinerea în societate este păstrată timp îndelungat
  • răspunsul la tratament – relativ bun
2. Schizofrenia hebefrenică
  • Denumire anterioară: dezorganizată (are cel mai înalt grad de incomprehensibilitate)
  • perplexitate şi stranietate
  • comportament dezorganizat
  • incoerenţă ideo-verbală
  • dispoziţie expansivă inadecvată
  • grimase, bizarerii comportamentale
  • excentricităţi comportamentale
  • debutul cel mai precoce – în adolescenţă
  • evoluţie continuă, cu remisiuni de scurtă durată şi de proastă calitate
  • este forma cea mai severă
  • are cel mai înalt grad de invalidare

3. Schizofrenia catatonică

  • Simptome ale activităţii psihomotorii:
  • bradikinezie
  • rigidizare
  • flexibilitate ceroasă
  • stare stuporoasă sau agitaţie catatonică
  • negativism: alimentar, verbal, sfincterian
  • simptome ale comportamentului expresiv:
  • posturi particulare – insolite, incomode sau bizare
  • stereotipii motorii sau verbale
  • ecolalie, ecopraxie
  • manierisme şi grimase

4. Schizofrenia nediferenţiată

  • Formă lipsită de trăsături caracteristice
  • Simptome pozitive: incoerenţă ideo-verbală
  • Ideaţie delirantă
  • Manifestări halucinatorii
  • Simptome negative: slabă rezonanţă afectivă

5. Schizofrenia reziduală

  • Ansamblu de simptome negative în aria:
  • Psihomotricităţii – reducerea amplitudinii ritmului şi armoniei manifestărilor motorii
  • Cogniţiei – scăderea ritmului şi fluxului ideativ, supleţii şi flexibilităţii ideo-verbale
  • Dispoziţiei – slaba capacitate de rezonanţă afectivă, detaşare, tendinţă de izolare
Tulburarea delirantă
  • Paranoia, psihoza paranoidă
  • Ideaţie delirantă persistentă, idei aparent plauzibile, dar neverosimile
  • Temele principale: prejudiciu, gelozie, invenţie, filiaţie
  • Manifestări halucinatorii: olfactivo-gustative şi olfactive
  • Dispoziţie depresivă – pierderea interesului şi a plăcerii
  • funcţionarea socio-profesională păstrată mult timp
  • În funcţie de conţinutul delirului, sunt cinci forme: de gelozie, de urmărire, erotoman, de mărire şi grandoare, somatic
  • Tipul somatic capătă în ultima perioadă o frecvenţă mai mare
  • convingerea delirantă că emană un miros urât, otrăvitor
  • aspectul fizic s-a modificat, s-a urâţit
  • este observat de cei din jur şi deci rejectat de grup
  • Debut tardiv
  • evoluţia poate fi: continuă, intermitentă, episodică
  • tulburarea apare mai frecvent la rudele pacienţilor cu schizofrenie
Tulburarea schizoafectivă
  • Entitate ce cuprinde simultan sau consecutiv simptome schizofrenice sau dispoziţionale
  • episoade depresive sau expansive
  • episoade mixte unice sau recurente
  • episoade halucinator-delirante

Forme:
  • schizofrenie afectivă expansivă bipolară: simptomele discordante sunt interferate cu manifestări expansive sau mixte
  • schizofrenia afectivă depresivă: manifestări discordante interferate cu cele depresive
  • debutul la adultul tânăr
  • evoluţie episodică
  • prognostic relativ bun