FRACTURILE
MEMBRULUI INFERIOR
1.FRACTURILE
FEMURULUI A) FRACTURILE REGIUNII PROXIMALE
B)
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
C)
FRACTURILE EXTREMITATII INFERIOARE A FEMURULUI
FRACTURILE
CAPULUI FEMURAL
SUNT RARE SI SE INTALNESC INTR-O LUXATIE COXOFEMURALA
CLINIC:ca intr-o contuzie de sold dar cu o impotenta functionala mai mare.Radiografia / CT pune diagnosticul.
CLINIC:ca intr-o contuzie de sold dar cu o impotenta functionala mai mare.Radiografia / CT pune diagnosticul.
FRACTURILE
COLULUI FEMURAL
indirect: cadere pe sold
DELIMITARE:
fracturile intracapsulare situate intre baza colului femural si baza
capului
FRECVENTA:reprezinta
2,3 % din totalul fracrueilor; afecteaza persoanele varsnice, mai
frecvent femeile .
ANATOMIE
PATOLOGICA:colul femural cedeaza mai intai la nivelul corticalei
superioare (lama compacta supracervicala ) si corticala superioara a
colului se impacteaza in spongia capului rezultand fractura in coxa
valga (angrenata); daca rotatia continua, se fractureaza si corticala
posterioara ( de obicei cominutiv), fractura se dezangreneaza si
fragmentele fracturare se deplaseaza, rezultand fractura in coxa vara
(neangrenata) .
Clasificare
BOHLER dupa mecanism de producer :fracturi prin abductie;fracturi
prin adductive.
CLASIFICARE
GARDEN TIP.I : fractura incompleta ( corespunde fracturii prin
abductie);
TIP.
II : fractura completa fara deplasare; TIP.III : fractura
completa cu deplasare partial;
TIP.IV
: fractura completa cu deplasare totala.
DIAGNOSTIC
:Impotenta functional; Adductie, rotatie externa si scurtare;
Radiogr= fata cu membrul pelvin in rotatie interna.
COMPLICATII=>
REGULA DE TREI: O TREIME CONSOLIDEAZA; O TREIME FAC PSEUDARTROZE ; O
TREIME FAC NECROZA DE CAP.
Tratament
functional: este indicat la pacienti tarati ce nu pot suporta o
interventie chirurgicala; se foloseste metoda tratamentului
functional tip Lucas-Championniere ce consta in mobilizare precoce
(abandonand focarul de fractura) .
Tratament
chirurgical: reprezinta tratamentul de electie; va fi efectuat rapid
dar nu precipitat (24-48 de ore); in fracturile tip I si II =
osteosinteza cu 3 suruburi paralele; in fracturile de tip III
(partial deplasate) se va incerca reducerea ortopedica urmata de
fixare cu suruburi paralele; in fracturile de tip IV si fracturile
tip III care nu se reduc: artroplastie.
FRACTURILE
REGIUNII TROHANTERIENE
indirect, cadere pe sold .
DELIMITARE:
baza colului femural si un plan ce trece la 5cm sub micul trohanter ;
FRECVENTA
: 4,5% din totalul fracturilor; tipice pentru persoanele de sex
feminin in jurul varstei de 70 de ani .
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Clasificarea
Evans !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Stabile:
fracturile in care pintenul postero-intern ramane integru si in
contact prin insasi geometria fracturii (ex: fracturile nedeplasate);
fracturile la care anatomia pintenului poate fi refacuta dupa
reducerea fracturilor .
Instabile::
fracturile in care anatomia pintenului nu poate fi refacuta dupa
reducere; osul este fracturat cominutiv la nivelul pintenului
postero-intern; fracturile cu oblicitate inversa.
EXAMEN
CLINIC: batran in jur de 70 de ani care descrie o cadere cu sprijin
pe sold; impotenta functionala totala; rotatia externa a membrului
inferior; scurtarea membrului inferior de 7-8 cm; atitudinea de
abductie a coapsei; imposibilitatea ridicarii talonului; deformatie
„in crosa” la nivelul coapsei; semne de ascensiune a marelui
trohanter; durere in regiunea soldului .
TRATAMENT
ortopedic = exceptional ( aparat gipsat pelvi pedios sau tractiune
continua);
chirurgical:=>reducere
ortopedica prin tripla miscare: extensie, usoara abductie, rotatie
interna si fixare cu: surubul-placa DHS ; placa condiliana cu unghi
de 95 grade ; placa Medoff cu dubla alunecare; tije elastice Ender
pentru fixarea fracturilor stabile ;sistem Gamma .
FRACTURILE
DIAFIZEI FEMURALE
FRECVENTA 1,6 % din fracturile scheletului.
DELIMITARE
intre un plan ce trece la 5 cm sub micul trohanter si un al doilea
plan situat la 15 cm deasupra interliniului articular al genunchiului
.
MECANISM
DE PRODUCERE - indirect: - flexie a diafizei femurale, cu exagerarea
curburii sale anterioare in accidentele de circulatie (lovirea
genunchiului de bordul masinii); torsiune in cazul accidentelor
sportive (ski)
-direct
(rar) in traumatismele cu energie mare sau prin impuscare
EXAMEN
CLINIC: durere importanta la nivelul coapsei si impotenta functionala
totala la mers; la inspectie deformari caracteristice: crosa,
angulatie; mai tarziu deformarile sunt partial mascate de tumefactie;
rotatia externa a membrului inferior sub sediul fracturii;; scurtare
evidenta de partea membrului afectat ( talonul de partea bolnava
ascensionat cu 3-6 cm fata de partea sanatoasa); la palpare: durere
provocata la compresiunea coapsei in dreptul fracturii; este deosebit
de important sa cercetam starea vascularizatiei ( mai ales in
fracturile situate in treimea inferioara a diafizei) ca si cea a
inervatiei .
EVOLUTIE,
COMPLICATII: corect tratata, fractura consolideaza la adult in 3-4
luni.Complicatii: soc traumatic ; embolie ; leziuni ale arterei
femurale la trecerea prin inelul celui de-al treilea adductor;
redoarea genunchiului.
TRATAMENT:
*reducerea si imobilizarea cu aparat gipsat: se foloseste foarte rar
deoarece fracturile deplasate ale diafizei .
femurale se deplaseaza usor sub gips ;
*extensia
continua pe atela Braun-Bohler este folosita rar ca tratament
definitiv; este metoda preferata de .
imobilizare a fracturilor
diafizei femurale in asteptarea tratamentului definitiv ;
*tractiunea
bipolara se utilizeaza in unele situatii speciale ( batrani,
contraindicatii chirurgicale); se poate folosi si tehnica de reducere
a fracturilor cominutive diafizare si fixarea reducerii printr-un
sistem de cuie Seinsheimer inserate proximal si distal de fractura si
incorporate intr-un cilindru gipsat al coapsei.
Tratamentul
chirurgical este tratamentul de electie: reducerea se poate face cu
focar deschis sau inchis .
Fixarea
centromedulara – focar inchis: este metoda preferata de tratament
in fracturile diafizare din treimea medie; stabilitatea se poate
ameliora prin: alezajul canalului si blocarea tijei;
Osteosinteza
cu placa – focar deschis: este indicata in fracturile diafizei
femurale din portiunile proximala/ distala a diafizei ;
Fracturile
cominutive se fixeaza cu: tija blocata ( ideal); tije Ender in „arc
secant”; extensie continua; extensia continua cu osteosinteza de
aliniere .
FRACTURILE
EXTREMITATII INFERIOARE A FEMURULUI
11 – 14 % din fracturile femurului.
DELIMITARE
: interliniul articular al genunchiului – plan situat la 15 cm
deasupra.
MECANISM
DE PRODUCERE: *indirect: accentuarea curburii anterioare a femurului
care cedeaza in zona sa metafizata;
*direct:
(rar) trecerea unei roti, proiectil.
CLASIFICARE
: *fracturi extraarticulare (supracondiliene); cand deplasarea
exista, ea se face regulat si anume: fragmentul .
superior
aluneca in jos si inainte ;
*fracturile
intraarticulare: - fracturile supra si intercondiliene;
-
fractur unicondiliene traiectul poate fi situat in plan
sagital(Trelat) sau frontal (Hoffa);
-
fracturile-infundare constau in tasari osteo-cartilaginoase situate
la partea superioara a .
condililor si sunt mai greu de descoperit .
ASPECTE
CLINICE: bolnav tanar care a suferit un accident de circulatie;
deformatie deasupra genunchiului in varus sau valgus; ingrosarea
genunchiului in sens antero-posterior; hemartroza importanta (
bombarea fundului de sac, stergerea reliefurilor perirotuliene, soc
rotulian prezent); pozitia vicioasa de rotatie externa completa a
gambei .
COMPLICATII
- leziuni ale arterei femurale .
TRATAMENT
1.Tratament ortopedic: in fracturi nedeplasate sau incomplete,
fracturi impactate la varstnici .
2.
Tratamentul chirurgical este de electie:consta in reducere sangeranda
si fixare si se face:; cu placa condiliana la 95 sau cu un sistem DCS
in fracturi supcondiliene; placi cobra sau trefla, placi speciale, in
fracturile supra si intercondiliene; prin insurubare pentru fracturi
unicondiliene; Cu tije zavorate, retrograde.
FRACTURILE
ROTULEI FRECVENTA:
1,8 % intre fracturile scheletului .
MECANISM
DE PRODUCERE: -traumatism direct; -traumatism indirect
(tractiunea in axul longitudinal al cvadricepsului) .
CLASIFICARE:*fracturi
care respecta integritatea aparatului extensor:fracturile fara
deplasare (transversale sau cominutive), .
fracturile verticale si cele
osteocondrale ;
8fracturi
care intrerup continuitatea aparatului extensor: transversale,
cominutive, polar superioare sau inferioare deplasate .
CLINIC:
dureri la nivelul fetei anterioare a genunchiului; imposibilitate a
extensiei active a gambei; depresiune cutanata transversala pe fata
anterioara a genunchiului („semnul creionului”); dupa cateva ore
depresiunea dispare fiind inlocuita de o bombare (hemartroza) .
RADIOGRAFIC:
radiografia de profil este cea care evidentiaza traiectele de
fractura si deplasarea acestora; fracturile .
verticale pot fi vazute pe
incidenta axiala.
TRATAMENT:
scopul tratamentului este refacerea continuitatii aparatului extensor
*fracturile
fara deplasare =tratament ortopedic: „tub gipsat” 4-6 saptamani
cu care bolnavul isi reia mersul ;
*fracturile
deplasate = tratament chirurgical ; * hobanaj in fracturile
transversale;
*patelectomia
polara in fracturile cominutive polare superioare si inferioare;
*patelectomie
totala in fracturile cominutive .
FRACTURILE
OASELOR GAMBEI
FRACTURILE
PLATOURILOR TIBIALE FRECVENTA:
: 1,4 % din fracturile scheletului
DELIMITARE:
: interliniul genunchiului – plan transversal ce trece sub
tuberozitatea anterioara a tibiei cu conditia ca unul .
din traiecte sa
intereseze cartilajul articular.
MECANISM
DE PRODUCERE- indirect: compresiune externa, interna sau axiala in:
accidente de circulatie caderi de la .
inaltime ;caderi banale, cu genunchiul
in valgus .
ANATOMIE
PATOLOGICA: -separarea – traiect sagital, oblic sau frontal;
-infundarea
(tasarea) – traiect orizontal; -fracturi mixte .
SEMNE
CLINICE: durere spontana, care se accentueaza la cea mai mica
miscare; la inspectie genunchiul este tumefiat, globulos
(hemartroza); la palpare prezinta dureri de partea tuberozitatii
fracturate; testarea stabilitatii genunchiului este un gest pentru
stabilirea conduitei ..
EVOLUTIE:consolideaza
de regula in 3-4 luni .
COMPLICATII:
calusul vicios (epifizar sau metafizar) si devierea genunchiului in
varus sau valgus; Laxitate cronica cu instabilitate genunchi;
Gonartroza posttraumatica.
TRATAMENT:
*se trateaza ortopedic fracturile fara deplasare sau cu minima
deplasare;
*se
trateaza chirurgical dar fara deschiderea focarului de fractura
deplasarile minime cu o lateralitate mica .
(sub 1 cm si 10 grade) dar care radiografic au o
tasare de 5-10 mm si o deplasare laterala intre 2-5 mm;
*se
trateaza chirurgical cu deschiderea focarului de fractura fracturile
cu deplasare importante .
Tratament
-alegere si rezultate-
Alegerea
depinde de: tipul de fractura, de experienta chirurgului, de anumiti
factori proprii pacientului (varsta,
patologie asociata,stare
generala),de imprejurarile
accidentului (traumatism
simplu,politraumatism,leziune cutanata).
Rezultatul
final pe termen scurt si lung trebuie sa fie dominat de: calitatea
reducerii suprafetelor articulare; refacerea axei femuro tibiale:;
mobilizarea precoce a bolnavului.
Tratamentul
conservator: : imobilizarea
cu aparat gipsat (cruro-pedios 3-6 saptamani); mobilizarea precoce;
extensia continua si mobilizarea precoce; gipsul articulat
Tratamentul
chirurgical : reducerea si
fixarea fragmentelor reduse fara deschiderea focarului; (fixarea
fragmentelor cu suruburi semifiletate); reducerea si fixarea
fragmentelor dupa deschiderea focarului; fixarea cu ajutorul unei
placi de sustinere si suruburi.
PRINCIPII
TERAPEUTICE IN TRATAMENTUL CHIRURGICAL
-precocitatea
terapeutica, din cauza imbatranirii rapide a fracturilor articulare,
cum au aratat-o Hohl si Duparc ;
-perfectia
reducerii care sa refaca un profil articular anatomic ;
-soliditatea
si eficacitatea imobilizarii care va asigura o consolidare in pozitie
buna ;
-precocitatea
reeducarii si a ansamblului mijloacelor fizio-terapeutice.
O
fractura de platou tibial, indiferent de tipul de tratament trebuie
sa aiba ca scop obtinerea unei articulatii: stabile,
nedureroase, mobilã, redusã corect anatomic pentru a minimaliza
riscul artrozei posttraumatice.
FRACTURI
DE SPINE TIBIALE Sunt
fracturi ale masivului spinos produse prin mecanism indirect, in care
ligamentele incrucisate nu se rup ci smulg insertia osoasa. Clinic,
semne de entorsa grava de genunchi cu hemartroza mare,
laxitate,deficit de extensie si sprijin podal foarte
dureros.Radiografia
pune diagnosticul corect.
TRATAMENT:reinsertia masivului cu sarma prin tunele transosoase + ap.ghipsat pt 3-4 sapt.
TRATAMENT:reinsertia masivului cu sarma prin tunele transosoase + ap.ghipsat pt 3-4 sapt.
FRACTURILE
DIAFIZARE ALE OASELOR GAMBEI
4,8 % din totalul fracturilor.
DELIMITARE:
tuberozitatea anterioara a tibiei – 6 cm deasupra interliniului
articular al gleznei
PARTICULARITATI:
in fracturile ambelor oase ale gambei atentia terapeutica se
indreapta spre tibie.
MECANISMUL
DE PRODUCERE: direct; indirect; fractura „de oboseala” a tibiei
se intalneste la balerine.
ANATOMIE
PATOLOGICA:leziunile sunt comune fracturilor diafizare .
CLINIC:comune fracturilor diafizare .
EVOLUTIE:
vascularizatia osoasa saraca, motiv pentru care aceste fracturi se
vindeca destul de greu, fiind necesare in medie 5 luni pentru
consolidare; complicatia principala: fractura deschisa .
TRATAMENT
*fracturile fara deplasare = tratament ortopedic: aparat gipsat
cruro-pedios cu genunchiul in usoara flexie: .
dupa 6 sapt, gipsul va fi inlocuit cu „cizma
de mers” sau cu un aparat gipsat tip Sarmiento 12 sapt;
*fracturile deplasate stabile = reducerea fracturii si imobilizare gipsata- reducerea ortopedica pe tractiune in ax ,pe potcoava si cadrul Bohler, 3 sapt. urmata de aparat ghipsat cruropedios.; sunt tolerabile si unele reduceri neanatomice( 5 grade varus si rotatie interna, 10 grade valgus si rotatie externa, scurtari de 1 cm); inconvenientul metodei consta in posibila deplasare secunda (corectabila prin gipsotomie, „ferestre” in aparatul gipsat); gipsul cruro-pedios se inlocuieste la 60 zile cu unul „de mers” pana la consolidare (12-14 saptamani) ;
*fracturile deplasate stabile = reducerea fracturii si imobilizare gipsata- reducerea ortopedica pe tractiune in ax ,pe potcoava si cadrul Bohler, 3 sapt. urmata de aparat ghipsat cruropedios.; sunt tolerabile si unele reduceri neanatomice( 5 grade varus si rotatie interna, 10 grade valgus si rotatie externa, scurtari de 1 cm); inconvenientul metodei consta in posibila deplasare secunda (corectabila prin gipsotomie, „ferestre” in aparatul gipsat); gipsul cruro-pedios se inlocuieste la 60 zile cu unul „de mers” pana la consolidare (12-14 saptamani) ;
*fracturi
deplasate instabile : 1.tractiune bipolara BOHLER: azi foarte putin
folosita
2.
trat chirurgical - evita redorile articulare,calusul vicios,permite
sprijinul precoce
-
exista riscul considerabil al infectiei, intarzierilor in
consolidare si pseudartrozelor
-
osteosinteza se face cu:tija centromedulara simpla/ alezaj; tija
blocata;placi insurubate.
FRACTURILE
PILONULUI TIBIAL
fracturile ce intereseaza ultimii 6 cm ai epifizei distale a tibiei,
cu conditia ca unul dintre traiecte sa ajunga la suprafata articulara
a pilonului. 1% din totalul fracturilor.
MECANISM
DE PRODUCERE:indirect; compresiune (axiala sau laterala); torsiune.
PARTICULARITATI:
vascularizatia acestei regiuni este una dintre cele mai precare din
intregul organism; este important sa cunoastem existenta unor
eventuale boli circulatorii periferice, a diabetului, care se sumeaza
defavorabil conducand la complicatii, mai ales in cazul unei optiuni
chirurgicale; gradul interesarii tesuturilor moi care inconjura
fractura are o deosebita importanta pentru prevenirea complicatiilor
si alegerea metodei de tratament.
Clasificarea
Mast, Spiegel si Pappas in functie de doi parametrii:
-
interesarea sau nu a peroneului care este fracturat in 80 % si intact
in 20 % din fracturile pilonului;
-
tipul de fractura al pilonului tibial, avand la randul ei doua
posibilitati:
-
fractura – explozie, ca rezultat al unui traumatism de mica
energie, aplicat asupra unui os solid, de obicei la tineri;
-
fractura impactata, ca rezultat al unui traumatism aplicat unui os
osteoporotic, de obicei la persoanele varstnice.
ASPECTE
CLINICE: sunt necaracteristice si combina aspectele unei fracturi
diafizare joase cu ale fracturilor bimaleolare .
RADIOLOGIA
:Doua incidenta de fata si profil centrate pe articulatia gleznei.
Tratament
ortopedic: indicat in fracturile fara deplasare sau cu o deplasare
intraarticulara nesemnificativa (sub 2 mm); se aplica un gips
cruro-pedios pentru 6-12 saptamani, cu inceperea reeducarii inca din
timpul imobilizarii; in fracturile cu usoara deplasare se poate
incerca reducerea „treptelor” intraarticulare prin ligamentotaxis
(tractiune bipolara, fixator extern); daca manevra reuseste, fractura
va fi imobilizata pentru 6 saptamani; dupa alte 6 saptamani de
reeducare fara sprijin, se incepe treptat si reluarea sprijinului.
Tratament
chirurgical : consta in reducere sangeranda si fixarea ferma,
atitudine care corespunde in principiu tratamentului unei fracturi
articulare.Timpii operatori „clasici” sunt: reconstructia
peroneului, reconstructia suprafetei articulare, grefarea daca este
necesara si exista material osos , fixarea, de obicei cu o „placa
in trefla” insurubata, placa de reconstructie sau chiar suruburi.In
fracturile deschise, ca si in fracturile insotite de leziuni
ligamentare sau osoase importante, reconstructia suprafetelor
articulare ale pilonului tibial va fi usurata de folosirea
fixatorului extern.
FRACTURILE
MALEOLELOR :
fracturi care dezorganizeaza pensa tibioperoniera, respectand pilonul
tibial
FRECVENTA:
locul III dupa fracturile extremitatii inferioare a radiusului si
fracturile colului femural.
MECANISM
DE PRODUCERE: -abductie fortata ( frecvent), adductie fortata ;
-miscare
accesorie, frecvent rotatie externa si rar, rotatie interna;
-compresiunea
este intotdeauna asociata .
ANATOMIE
PATOLOGICA - miscarile principale si accesorii determina rupturi ale
ligamentelor si fracturi ale oaselor gleznei care pot fi combinate in
5 grade de severitate: 1.Leziuni ligamentare singulare ( entorse );
2.Leziuni
ligamentare si fractura unei maleole (fracturi unimaleolare);
3.Leziuni
ligamentare combinate cu fracturi a doua maleole (fracturi
bimaleolare);
4.Leziuni
ligamentare combinate cu fracturile celor trei maleole (fracturi
trimaleolare);
5.Leziuni
ale ligamentelor laterale combinate cu fracturi si diastazis
tibioperonier inferior (lez ale sindesmozei).
CLINIC
: bolnavul relateaza ca in cadere piciorul s-a deplasat cu planta
inafara
dureri
si impotenta functionala a gleznei; la inspectia din fata se constata
ca planta priveste inafara iar piciorul este deplasat extern;
deasupra varfului maleolei externe exista o „lovitura de topor”
in dreptul focarului de fractura iar tegumentele de pe fata interna a
tibiei sunt intinse; inspectia din profil arata faptul ca piciorul
apare scurtat, cu calcaiul mai evident iar tendonul achilian concav
posterior (subluxatie posterioara); la scurt timp dupa accident
edemul mascheaza diformitatile, semnele clinice devin sarace si
imprecise; uneori apar si semnele suferintei tegumentare traduse prin
flictene .
RADIOGRAFIC:
clasic: fata si profil; piciorul rotat intern cu 15-20 grade =
radiografia „de fata al mortezei” .
EVOLUTIE:consolidare:
in 3-4 luni; complicatii: persistenta unor deplasari la nivelul
maleolei externe ce conduc in timp la aparitia unor leziuni
artrozice.
Tratament
ortopedic:
indicat in fracturile nedeplasate si in cele stabile (tip A); consta
in reducerea de urgenta, sub anestezie, a fracturilor; manevrele de
reducere clasice poarta numele de „strangerea pensei” sau
„scoaterea cizmei” si constau in
imprimarea
unor miscari in sens contrar celor prin care s-a produs fractura;
fracturile bimaleolare se imobilizeaza in aparat gipsat cruro-pedios
60 zile .
Tratament
chirurgical : este indicat
in fracturile deplasate, instabile; consta in reducere sangeranda si
fixare.Pentru fixare se folosesc: placa 1/3 de tub la nivelul
maleolei externe; hobanaj sau insurubare de partea maleolei interne;
insurubare in cazul fracturii marginale posterioare; leziunile
sindesmotice (diastazisul) se rezolva odata cu fractura maleolei
externe, print-un surub de diastazis, suprasindesmotic, trecut prin
placa.
FRACTURILE
ASTRAGALULUI
cadere de la inaltime in taloane, prin presarea pilonului tibial pe
suprafat articulara.
Conformatie
particul:este acoperit pe 3/5 din suprafata cu cartilaj; este lipsit
de insertii muscular; are irigatie sanguina slaba.
FRACTURA
COLULUI-cea
mai frecventa; prin mecanism de flexiune dorsala exagerata a
piciorului in caderea de la inaltime, in momentul cand colul
percuteaza brutal marginea anterioara a pilonului.
FRACTURA
CORPULUI -prin
meca de hiperflexie; prognostic rezervat: 80% fac necroza la cca 1 an
de la consolidare
FRACTURA
CAPULUI -parcelara,
se produce prin caderea cu piciorul in equin exagerat.
FRACTURA
APOFIZEI POST. SEPHERD -prin
mecanism direct, smulgere .
TRATAMENT:
* Fracturile fara deplasare: aparat ghipsat gambopodal in equin, pe
care nu calca pentru 8 sapt..
*
Fracturile cu deplasare sau fracturile luxatii: tratament
chirurgical:
-
reducerea singeranda si osteosinteza cu suruburi +
+
aparat gipsat gambopodal in usor equin, pe care nu calca ,2 luni.
+
la 2 luni, mers cu sprijin progresiv cu incaltaminte cu toc 2-3 cm +
kinetoterapie
Necrozele
de astragal: artroplastie cu proteze totale.
FRACTURILE
CALCANEULUI PRIN
CADERE DE LA INALTIME
SIMPTOMATOLOGIE:
durere la palparea fetelor laterale ale calcaneului si la sprijin
direct; deformare a articulatiei gleznei; echimoza numulara plantara
(semn patognomonic); devierea in valg a piciorului.
Examenul
radiographic- In 3 incidente: profil, axiala si incidenta Antonsen (
rx de profil la care raza cade sub o incidenta de 10 grade: se
observa articulatia sub
CLASIFICAREA
BOHLER: 1. unghiul Bohler pozitiv ; 2. unghiul Bohler zero ; 3.
unghiul Bohler negativ
CLASIFICAREA
DUPARC: clasifica fracturile calcaneului in 6 tipuri dand totodata
si indicatia chirurgicala pentru fiecare tip.
Evolutie
si complicatii: Consolideaza repede fiind fractura in tesut
haversian; Indiferent daca este sau nu operata da in timp artroza
subastragaliana, care daca este dureroasa permenent in sprijin si
chiar in repaus se opereaza prin artrodeza subastragaliana cu grefon
iliac.
TRATAMENT
*IN FRACTURILE FARA DEPLASARE: - aparat gipsat cu camera libera
calcaneana si cu scarita care sa permita sprijinul pe membrul pelvin
fara incarcare in calcaneu: - repaus ,fara sprijin pe membrul pelvin
cu fractura de calcaneu 4-6 sapt.
FRACTURILE
OASELOR PICIORULUI *FRACTURILE
OASELOR TARSIENE
*FRACTURILE
METATARSIENELOR
*FRACTURILE
FALANGELOR
MECANISM
DE PRODUCERE: Direct: prin caderea unui corp dur; Indirect: prin
accidente de masina, munca, sport; Osteoporoza; Fracturi de oboseala:
fractura metatarsienului 2 sau 3 la soldati dupa marsuri de zeci de
km.
SIMPTOMATOLOGIE:
Durere, impotenta functionala, Deformare a regiunii cu edem si
echimoza plantar.
POT
FI SIMPLE SAU INSOTITE DE LUXATII ALE TARSIENELOR SAU METATARSIENELOR
RADIOGRAFIA DE FATA SI ¾ PUNE DG.
