6. MIŞCAREA
La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.
1. Oasele de membrană se dezvoltă prin:
A. osificare desmală (endoconjunctivă);
B. osificare encondrală;
C. osificare mixtă;
1. A (pag. 63)
1. A (pag. 63)
2. Oasele de cartilaj se dezvoltă prin:
A. osificare desmală (endoconjunctivă);
B. osificare encondrală;
C. osificare mixtă;
2. B (pag. 63)
3. Osificarea desmală (de membrană):
A. va forma femurul;
B. va forma maxilarul;
C. va asigura creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama periostului;
3. C (pag. 63)
4. Osificarea desmală (de membrană) va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. oasele bolţii cutiei craniene;
B. maxilarul;
C. mandibula;
4. B (pag. 63)
5. Osificarea encondrală va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. oasele scurte;
B. clavicula;
C. oasele bazei craniului;
5. B (pag. 63)
5. B (pag. 63)
6. Prin osificare encondrală se realizează creşterea în lungime a oaselor lungi, la nivelul:
A. cartilajului diafizo-epifizar;
B. cartilajului metafizo-epifizar;
C. cartilajului diafizo-metafizar;
6. A (pag. 63)
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
7. Ordinea cronologică de apariţie a centrelor de osificare la nivelul oaselor lungi este:
A. întâi în diafiză, ulterior şi în epifize;
B. întâi în epifize, ulterior şi în diafiză;
C. depinde de respectivul os;
7. A (pag. 63)
8. Centrele de osificare ale unui os lung se numesc:
A. puncte de osificare primitivă (primară);
B. puncte de osificare cartilaginoasă;
C. depinde de respectivul os;
8. A (pag. 63)
8. A (pag. 63)
9. Cartilajele de creştere ale oaselor lungi rămân cartilaginoase până:
A. la pubertate;
B. în jurul vârstei de 18 de ani;
C. în jurul vârstei de 20 de ani;
9. C (pag. 63)
9. C (pag. 63)
10. Sensul de creştere al osului lung (de proliferare a celulelor cartilaginoase ale cartilagiului de
creştere) este:
A. dinspre proximal spre distal;
B. dinspre epifize spre diafiză;
C. dinspre diafiză spre epifize;
10. B (pag. 63)
11. Creşterea în grosime a oaselor lungi este realizată de:
A. zona internă a periostului;
B. zona externă a periostului;
C. tot periostul;
11. A (pag. 63)
11. A (pag. 63)
12. Care dintre următoarele oase NU este os lung:
A. humerus;
B. fibulă;
C. stern;
12. C (pag. 63)
13. Care dintre următoarele oase NU este os lat:
A. stern;
B. oasele carpiene;
C. coxal;
13. B (pag. 63)
13. B (pag. 63)
14. Care dintre următoarele oase NU este os scurt:
A. rotula;
B. oasele tarsiene;
C. oasele carpiene;
14. A (pag. 63)
15. Care dintre următoarele oase este os lung:
A. coastele;
B. clavicula;
C. fibula;
15. C (pag. 63)
16. Neurocraniul adăposteşte:
A. cavitatea bucală;
B. cavitatea nazală;
C. talamusul;
16. C (pag. 63, 26, 29, 74, 97)
16. C (pag. 63, 26, 29, 74, 97)
17. Care dintre următoarele oase este os pereche al neurocraniului:
A. frontalul;
B. etmoidul;
C. temporalul;
17.C
18. Care dintre următoarele oase este os nepereche al neurocraniului:
A. temporalul;
B. sfenoidul;
C. parietalul;
18.B
18.B
19. Care dintre următoarele oase este os pereche al viscerocraniului:
A. temporalul;
B. parietalul;
C. palatinul;
19.C
19.C
20. Care dintre următoarele oase este os nepereche al viscerocraniului:
A. sfenoidul;
B. palatinul;
C. vomerul;
20.C
20.C
21. Bazinul osos este alcătuit din:
A. două oase;
B. trei oase;
C. un os;
21.B
22. Rolurile coloanei vertebrale sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:
A. executarea diferitelor mişcări ale capului;
B. executarea diferitelor mişcări ale trunchiului;
C. protejarea cutiei craniene;
22.B
22.B
23. Anterior, vertebra tip prezintă:
A. corpul vertebral;
B. arcul vertebral;
C. pediculii vertebrali;
23.A
23.A
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
24. Orificiile prin care ies nervii spinali sunt delimitate de:
A. corpul vertebral;
B. arcul vertebral;
C. pediculii vertebrali;
24.C
24.C
25. Între corpul vertebral, pediculii vertebrali şi arcul vertebral se află:
A. orificiul arterei vertebrale;
B. orificiul vertebral;
C. orificiul intervertebral;
25.B
26. Coccigele se articulează cu:
A. coxalul;
B. coloana vertebrală;
C. sacrul;
26.C
26.C
27. Coccigele rezultă din fuzionarea a:
A. 3 – 4 vertebre coccigiene;
B. 4 – 5 vertebre coccigiene;
C. 5 – 6 vertebre coccigiene;
27.B
28. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt situate în următoarele planuri, CU
EXCEPŢIA:
A. frontal;
B. sagital;
C. transversal;
28.C
29. Curburile coloanei vertebrale în plan frontal se numesc:
A. lordoze;
B. scolioze;
C. cifoze;
29.B
29.B
30. Lordozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:
A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
30.A
31. Cifozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:
A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
31.B
32. Scoliozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:
A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
32.C
32.C
33. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:
A. cervicală;
B. toracală;
C. sacrală;
33.A
34. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:
A. cervicală şi toracală;
B. toracală şi lombară;
C. cervicală şi lombară;
34.C
35. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă cifoză:
A. cervicală;
B. toracală;
C. lombară;
35.B
35.B
36. Manubriul face parte din:
A. stern;
B. coxal;
C. etmoid;
36.A
36.A
37. Care dintre următoarele segmente ale sternului rămâne cartilaginos până la vârsta adultă:
A. manubriu;
B. corp;
C. apendicele xifoid;
37.C
37.C
38. Apendicele xifoid rămâne cartilaginos până în jurul vârstei de:
A. 20 de ani;
B. 30 de ani;
C. 40 de ani;
38.C
39. Cartilajul costal este situat:
A. între coastă şi stern;
B. între coastă şi coloana vertebrală;
C. între coaste;
39.A
39.A
40. Arcul osos costal se articulează cu:
A. sternul;
B. coloana vertebrală;
C. coasta supra- şi subiacentă;
40.B
40.B
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
41. Coastele adevărate sunt:
A. coastele I – VII;
B. coastele I – VIII;
C. coastele I – X;
41.A
41.A
42. Prin intermediul cartilajului coastei VII, sternul se articulează cu:
A. o coastă;
B. trei coaste;
C. patru coaste;
42.C
42.C
43. Coastele lipsite de cartilaj costal se numesc:
A. coaste flotante;
B. coaste adevărate;
C. coaste false;
43.A
43.A
44. Prima vertebră cervicală se numeşte:
A. axis;
B. atlas;
C. coccige;
44.B
44.B
45. Cea de-a doua vertebră cervicală se numeşte:
A. axis;
B. atlas;
C. coccige;
45.A
45.A
46. În regiunea cervicală există:
A. 7 vertebre;
B. 8 vertebre;
C. 12 vertebre;
46.A
46.A
47. În regiunea toracală există:
A. 7 vertebre;
B. 5 vertebre;
C. 12 vertebre;
47.C
47.C
48. În regiunea lombară există:
A. 7 vertebre;
B. 5 vertebre;
C. 12 vertebre;
48.B
48.B
49. În regiunea sacrală există:
A. 5 vertebre;
B. o vertebră;
C. 12 vertebre;
49.A
49.A
50. Scheletul membrului superior cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA:
A. centura scapulară;
B. humerusul;
C. tarsienele;
50.C
50.C
51. Centura scapulară leagă membrul superior de:
A. claviculă;
B. coloana vertebrală;
C. torace;
51.C
51.C
52. Centura scapulară cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA:
A. claviculă;
B. humerus;
C. omoplat;
52.B
52.B
53. Scheletul mâinii cuprinde:
A. 24 de oase;
B. 26 de oase;
C. 27 de oase;
53.C
53.C
54. Scheletul degetului mic cuprinde:
A. o falangă;
B. două falange;
C. trei falange;
54.C
54.C
55. Osul coxal provine din sudarea următoarelor oase, CU EXCEPŢIA:
A. ileon;
B. ischion;
C. pubis;
55.A
55.A
56. Tibia este:
A. osul coapsei aşezat medial;
B. cel mai voluminos os al piciorului;
C. niciuna din cele de mai sus;
56.A
56.A
57. Rotula este situată:
A. în tendonul muşchiului biceps;
B. în tendonul muşchiului cvadriceps;
C. în tendonul muşchiului triceps;
57.B
57.B
58. Scheletul piciorului cuprinde:
A. 24 de oase;
B. 26 de oase;
C. 27 de oase;
58.B
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
59. Articulaţia craniului cu coloana vertebrală realizează o pârghie de ordinul:
A. I;
B. II;
C. III;
59.A
59.A
60. Articulaţia dintre oasele gambei şi picior realizează o pârghie de ordinul:
A. I;
B. II;
C. III;
60.B
61. Articulaţia dintre osul braţului şi cele ale antebraţului realizează o pârghie de ordinul:
A. I;
B. II;
C. III;
61.C
61.C
62. Oasele îndeplinesc următoarele roluri funcţionale, CU EXCEPŢIA:
A. sediu principal al organelor hematopoietice;
B. antitoxic;
C. în metabolismul vitaminelor , calciului, fosforului şi electroliţilor;
62.C
63. La adult, măduva hematogenă este situată în oasele:
A. lungi;
B. late;
C. scurte;
63.B
63.B
64. La adult, măduva osoasă din canalul central al diafizei oaselor lungi are rol:
A. hematopoietic;
B. antitoxic;
C. rezervă adipoasă;
64.C
64.C
65. Matricea organică a osului este alcătuită în proporţie de 90 – 95% din:
A. fibre de colagen;
B. săruri minerale;
C. reziduu uscat;
65.A
65.A
66. Osul conţine apă în proporţie de:
A. 1%;
B. 5%;
C. 20%;
66.C
66.C
67. Sinartrozele în care oasele care se articulează se interpune ţesut fibros se numesc:
A. sinostoze;
B. sindesmoze;
C. sincondroze;
67.B
67.B
68. Artrodiile sunt articulaţii:
A. fixe;
B. semimobile;
C. mobile;
68.C
68.C
69. Articulaţiile intervertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale sunt:
A. diartroze;
B. amfiartroze;
C. sinartroze;
69.B
69.B
70. Membrana conjunctivă de la exteriorul corpului muscular se numeşte:
A. perimisium;
B. epimisium;
C. fascia muşchiului;
71. Muşchiul coracobrahial face parte din muşchii:
A. umărului;
B. braţului;
C. antebraţului;
72. Muşchii anteriori ai antebraţului sunt:
A. extensori ai antebraţului;
B. pronatori ai antebraţului;
C. flexori ai antebraţului;
73. În loja posterioară a coapsei se găseşte muşchiul:
A. biceps femural;
B. triceps femural;
C. cvadriceps;
74. În planul superficial al lojei posterioare a gambei se găseşte muşchiul:
A. sural;
B. solear;
C. tibial posterior;
75. Proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe exterioare se numeşte:
A. elasticitate;
B. extensibilitate;
C. excitabilitate;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
76. Care dintre următoarele proprietăţi ale muşchiului se realizează pe seama structurii
perimisiumului:
A. elasticitatea;
B. extensibilitatea;
C. excitabilitatea;
77. Tonusul muscular dispare:
A. în relaxare;
B. în timpul somnului;
C. după denervare;
78. Sarcomerul este cuprins între:
A. două membrane Z;
B. două discuri întunecate (benzi A);
C. două discuri clare (benzi I);
79. Când muşchiul striat este relaxat, banda I conţine:
A. doar actină;
B. doar miozină;
C. actină şi miozină;
80. Când muşchiul striat este relaxat, banda H luminoasă conţine:
A. doar actină;
B. doar miozină;
C. actină şi miozină;
81. Baza moleculară a contractilităţii musculare o constituie:
A. cuplajul excitaţie – contracţie;
B. polarizarea electrică a membranei celulare;
C. proteinele contractile;
82. Substratul anatomic al extensibilităţii musculare este reprezentat de următoarele, CU
EXCEPŢIA:
A. fibrele elastice din muşchi;
B. fibrele conjunctive din muşchi;
C. fibrele musculare din muşchi;
83. În contracţia musculară izometrică:
A. lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea creşte;
B. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă;
C. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;
81
Colecţia Facultăţii de Medicină
Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
84. În contracţia musculară izotonică:
A. lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea creşte;
B. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă;
C. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;
85. În contracţia musculară auxotonică:
A. lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea creşte;
B. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă;
C. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;
86. Contracţia musculară necesară susţinerii posturii corpului este de tip:
A. izometric;
B. izotonic;
C. auxotonic;
87. Majoritatea muşchilor scheletic se caracterizează prin contracţii musculare de tip:
A. izometric;
B. izotonic;
C. auxotonic;
88. Potenţialul de acţiune propagat în lungul fibrei musculare pornind de la placa motorie se
deplasează cu o viteză de:
A. 10 m/s;
B. 20 m/s;
C. 30 m/s;
89. Prin sumarea potenţialelor de acţiune ale unei unităţi motorii se obţin:
A. contracţiile musculare;
B. potenţialele de placă motorie;
C. cuplările excitaţiei cu contracţia;
90. Într-un efort muscular intens, metabolismul muscular este anaerob în primele:
A. 20 – 30 s;
B. 45 – 90 s;
C. 70 – 90 s;
91. Secusa musculară:
A. are durată de 0,01 s;
B. variază invers proporţional cu intensitatea stimulului aplicat;
C. poate fi izometrică sau izotonică;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
92. Cea mai lungă fază a secusei musculare este:
A. de relaxare;
B. de contracţie;
C. de latenţă;
93. Faza de latenţă a secusei musculare are o durată de:
A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
94. Faza de contracţie a secusei musculare are o durată de:
A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
95. Faza de relaxare a secusei musculare are o durată de:
A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
96. Pentru a obţine un tetanos incomplet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o
frecvenţă de:
A. 5 – 10 stimuli/secundă;
B. 10 – 20 stimuli/secundă;
C. 50 – 100 stimuli/secundă;
97. Pentru a obţine un tetanos complet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o frecvenţă
de:
A. 5 – 10 stimuli/secundă;
B. 10 – 20 stimuli/secundă;
C. 50 – 100 stimuli/secundă;
98. Contracţia musculară de tip tetanos caracterizează:
A. frisonul;
B. sistola cardiacă;
C. contracţiile musculare voluntare;
99. Reflexul miotatic determină o contracţie musculară de tip:
A. secusă;
B. tetanos incomplet;
C. tetanos complet;
100. În contracţia musculară, energia calorică reprezintă:
A. 30% din energia chimică cheltuită;
B. 50% din energia chimică cheltuită;
C. 70 % din energia chimică cheltuită;
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical
RĂSPUNSURI
1. A (pag. 63) 51. C (pag. 65)
2. B (pag. 63) 52. B (pag. 65)
3. C (pag. 63) 53. C (pag. 65)
4. B (pag. 63) 54. C (pag. 65)
5. B (pag. 63) 55. A (pag. 65)
6. A (pag. 63) 56. C (pag. 65)
7. A (pag. 63) 57. B (pag. 65)
8. A (pag. 63) 58. B (pag. 65)
9. C (pag. 63) 59. A (pag. 66)
10. B (pag. 63) 60. B (pag. 66)
11. A (pag. 63) 61. C (pag. 66)
12. C (pag. 63) 62. C (pag. 66)
13. B (pag. 63) 63. B (pag. 66)
14. A (pag. 63) 64. C (pag. 66)
15. C (pag. 63) 65. A (pag. 66)
16. C (pag. 63, 26, 29, 74, 97) 66. C (pag. 66)
17. C (pag. 64) 67. B (pag. 67)
18. B (pag. 64) 68. C (pag. 67)
19. C (pag. 64) 69. B (pag. 67)
20. C (pag. 64) 70. C (pag. 68)
21. B (pag. 64) 71. B (pag. 68)
22. B (pag. 64) 72. C (pag. 69)
23. A (pag. 64) 73. A (pag. 69)
24. C (pag. 64) 74. B (pag. 69)
25. B (pag. 64) 75. B (pag. 70)
26. C (pag. 64) 76. A (pag. 70)
27. B (pag. 64) 77. C (pag. 70)
28. C (pag. 65) 78. A (pag. 70)
29. B (pag. 65) 79. A (pag. 70)
30. A (pag. 65) 80. B (pag. 70)
31. B (pag. 65) 81. C (pag. 70)
32. C (pag. 65) 82. C (pag. 70)
33. A (pag. 65) 83. A (pag. 70, 71)
34. C (pag. 65) 84. B (pag. 70, 71)
35. B (pag. 65) 85. C (pag. 70, 71)
36. A (pag. 65) 86. A (pag. 70, 71)
37. C (pag. 65) 87. B (pag. 70, 71)
38. C (pag. 65) 88. C (pag. 71)
39. A (pag. 65) 89. B (pag. 71)
40. B (pag. 65) 90. B (pag. 71)
41. A (pag. 65) 91. C (pag. 71)
42. C (pag. 65) 92. A (pag. 71)
43. A (pag. 65) 93. C (pag. 71)
44. B (pag. 65) 94. B (pag. 71)
45. A (pag. 65) 95. A (pag. 71)
46. A (pag. 65) 96. B (pag. 71)
47. C (pag. 65) 97. C (pag. 71)
48. B (pag. 65) 98. C (pag. 71)
49. A (pag. 65) 99. A (pag. 71)
50. C (pag. 65) 100. C (pag. 71)