TESTE 4 - ANATOMIE ANALIZATORII

4. ANALIZATORII

1. Receptorii termici sunt:

A. terminaţii nervoase libere cu diametru mare;

B. corpusculii Ruffini;

C. corpusculii Vater-Pacini;
1.B

2. În prezenţa stimulului, adaptarea receptorilor pentru durere este:

A. moderată;

B. prelungită:

C. slabă sau absentă;

2. C (pag. 39) 

3. Calea indirectă a segmentului de conducere a analizatorilor:

A. proiectează impulsurile într-o arie corticală specifică;

B. conduce impulsurile rapid;

C. conduce impulsurile lent;

3. C (pag. 38)

4. Pielea:

A. se continuă cu mucoasele;

B. are două straturi – epidermul şi dermul;

C. este un epiteliu pluristratificat keratinizat;

4. A (pag. 38) 

5. Epidermul are:

A. un strat profund, cornos;

B. vase de sânge;

C. terminaţii nervoase libere;
5.C

6. Dermul prezintă:

A. un strat spre epiderm – dermul reticular;

B. un strat spre epiderm – dermul papilar;

C. corpusculii Vater-Pacini;
6.B

7. Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv:

A. lax;

B. reticulat;

C. elastic;

7. A (pag. 38) 

8. Corpusculii Vater-Pacini sunt situaţi la nivelul:

A. epidermului;

B. dermului;

C. hipodermului

8. C (pag. 38) 

9. Terminaţiile nervoase libere din piele se găsesc la nivelul:

A. corpusculilor Meissner;

B. discurilor Merkel

C. corpusculilor Golgi-Mazzoni;

9. B (pag. 38)

10. Corpusculii Krause sunt receptori:

A. doar pentru sensibilitatea tactilă;

B. pentru sensibilitatea tactilă şi cald;

C. pentru sensibilitatea tactilă şi rece;
10.C

11. Corpusculii Ruffini:

A. sunt situaţi superficial în derm;

B. recepţionează presiunea;

C. sunt receptori pentru rece;
11.B

12. Receptorii pentru rece:

A. pot fi terminaţii nervoase libere;

B. sunt mai puţini numeroşi decât cei pentru cald;

C. sunt situaţi în hipoderm;

12. A (pag. 38)

13. Acuitatea tactilă este maximă:

A. la pulpa degetelor;

B. la nivelul toracelui posterior;

C. la vârful limbii;
13.A

14. Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor:

A. Meissner;

B. Krause;

C. Vater-Pacini;

14. C (pag. 39) 

15. Receptorii kinestezici din periost sunt:

A. corpusculii Ruffini;

B. corpusculii neuro-tendinoşi Golgi;

C. corpusculii Vater-Pacini;
15.C

Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

16. Receptorii articulari care transmit sensibilitatea dureroasă sunt:

A. corpusculii Ruffini;

B. terminaţiile nervoase libere;

C. corpusculii Vater-Pacini;

16.B

17. Corpusculii neuro-tendinoşi Golgi:

A. sunt situaţi în tendoane;

B. previn contracţia exagerată a muşchiului;

C. previn alungirea exagerată a tendoanelor;  

17. B (pag. 41) 

18. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate motor de:

A. motoneuronii alfa;

B. motoneuronii beta;

C. motoneuronii gama;

18.C

19. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate senzitiv de:

A. neuronii alfa din măduva spinării;

B. neuronii din ganglionul spinal;

C. neuronii gama din măduva spinării;

19. B (pag. 41)

20. Porţiunea centrală a fibrelor musculare intrafusale:

A. este contractilă;

B. este necontractilă;

C. este inervată de neuronii gama din măduva spinării;

20.B

21. Contracţia musculară ce determină tonusul muscular este consecinţa:

A. întinderea fusurilor neuromusculare;

B. întinderea tendoanelor muşchilor;

C. relaxarea fusurilor neuromusculare;
21.A

22. Impulsurile simţului tonusului muscular sunt conduse prin fasciculele:

A. spinobulbare;

B. spinocerebeloase;

C. spinotalamice;
22.B

23. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:

A. chemoreceptori;

B. mecanoreceptori;

C. proprioceptori;
23.A

24. Receptorii analizatorului olfactiv sunt situaţi:

A. în partea postero-superioară a foselor nazale;

B. în lama ciuruită a etmoidului;

C. în bulbul olfactiv;
24.A

25. Aria olfactivă este localizată:

A. la nivelul epitalamusului;

B. la nivelul nucleului amigdalian

C. la nivelul girilor orbitali;
25.B

26. Omul poate distinge până la:

A. 10000 de mirosuri diferite;

B. 1000 de mirosuri diferite;

C. 50 de mirosuri diferite;
26.A

27. Dendritele neuronilor bipolari din mucoasa olfactivă:

A. străbat lama ciuruită a etmoidului;

B. se termină cu butonul olfactiv, prevăzut cu cili;

C. formează tractul olfactiv;

27. B (pag. 42) 

28. Pentru a putea fi mirosită, o substanţă trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

A. să fie solubilă;

B. să fie nevolatilă;

C. să fie aromatică;
28.A

29. Analizatorul gustativ are drept roluri:

A. depistarea unor substanţe nocive din mediul înconjurător;

B. stimularea sistemului limbic;

C. declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiei glandelor digestive;

29.C

30. Receptorii gustativi:

A. sunt papilele gustative;

B. sunt papilele filiforme;

C. sunt chemoreceptori;

30. C (pag. 43) 

31. Care dintre următoarele papile linguale nu prezintă muguri gustativi:

A. papilele fungiforme;

B. papilele filiforme;

C. papilele foliate;

31.B

32. La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc dendrite ale nervilor:

A. lingual;

B. hipoglos;

C. facial;

32.C

33. Aria gustativă este situată în:

A. girul postcentral;

B. girul precentral;

C. girul hipocampic;

33.A

Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

34. La vârful limbii se percep gusturile:

A. dulce şi acru;

B. dulce şi amar;

C. dulce şi sărat;

34. C (pag. 43) 

35. Depolarizarea celulei senzoriale gustative se datorează pătrunderii în celulă a:

A. substanţelor sapide;

B. ionilor de sodiu;

C. salivei;
35.B

36. Când ochiul priveşte la o distanţă superioară punctului remotum:

A. ligamentul suspensor al cristalinului este relaxat;

B. cristalinul se bombează;

C. muşchiul ciliar este relaxat;

36.C

37. Cristalinul:

A. este învelit de o capsulă fibroasă – cristaloida;

B. este localizat între iris şi corpul vitros;

C. are o putere dioptrică de aproximativ 40 de dioptrii;

37.B

38. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:

A. cornee, umoarea apoasă, cristalin şi corpul vitros;

B. cornee, iris, cristalin, şi corpul vitros;

C. cornee, sclerotică şi retină;

38.A

39. Umoarea apoasă este produsă de:

A. corpul ciliar;

B. cornee;

C. iris;

39. A (pag. 45) 

40. Celulele cu bastonaşe:

A. sunt 6-7 milioane;

B. asigură vederea fotopică;

C. asigură vederea scotopică;
40.C

41. Celule cu bastonaşe se găsesc în:

A. pata galbenă (macula lutea);

B. pata oarbă;

C. foveea centrală;

41.A

42. Celulele funcţionale ale retinei sunt:

A. celulele fotoreceptoare, celulele de susţinere şi celulele de asociaţie;

B. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele de asociaţie;

C. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele multipolare;

42.C

43. Tunica vasculară a globului ocular este reprezentată de:

A. coroidă, corpul ciliar şi cristalin;

B. coroidă, cristalin şi iris;

C. coroidă, corpul ciliar şi iris;

43.C

44. Fibrele nervul optic perforează:

A. sclerotica;

B. sclerotica şi coroida;

C. sclerotica, coroida şi retina;

44.C

45. Retina:

A. se întinde posterior de ora serrata;

B. prezintă pata galbenă situată inferior de pata oarbă;

C. are trei straturi;

45.A

46. Sclerotica:

A. reprezintă 4/5 posterioare din tunica fibroasă;

B. serveşte pentru inserţia muşchilor intrinseci ai globului ocular;

C. este perforată de fibrele nervului optic
46.C

47. Punctum remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect:

A. cu efort maxim de acomodare;

B. cu efort minim de acomodare;

C. fără efort de acomodare;
47.C

48. Ochiul hipermetrop are retina situată:

A. la 17 cm în spatele centrului optic;

B. la mai puţin de 17 cm în spatele centrului optic;

C. la mai mult de 17 cm în spatele centrului optic;

48.B

49. Hipermetropia se corectează cu lentile:

A. cilindrice;

B. convergente;

C. divergente;
49.B

50. Miopia se corectează cu lentile:

A. cilindrice;

B. convergente;

C. divergente;
50.C

51. Astigmatismul se corectează cu lentile:

A. cilindrice;

B. convergente;

C. divergente;
51.A

Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

52. Reflexul pupilar fotomotor are centrii în:

A, mezencefal;

B. metatalamus;

C. iris;

52.A

53. La stimularea cu lumină puternică a retinei, reflexul pupilar fotomotor constă în:

A. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de midriază;

B. contracţia muşchilor radiari ai irisului urmată de midriază;

C. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de mioză;
53.C

54. O persoană care apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar are ochi:

A. emetrop;

B. hipermetrop;

C. miop;
54.C

55. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt centri nervoşi ai:

A. acomodării vizuale;

B. reflexului pupilar fotomotor;

C. căii auditive;
55.A

56. La reflexul de acomodare vizuală participă centrii nervoşi din:

A. cortexul cerebral;

B. corpul geniculat medial;

C. coliculii cvadrigemeni inferiori:
56.A

57. În astigmatism există mai multe raze de curbură ale:

A. retinei;

B. cristalinului;

C. corneei
57.A

58. Componenta comună tuturor pigmenţilor vizuali este:

A. retinenul;

B. opsina;

C. rodopsina;
58.A

59. Timpul de adaptare la lumină este:

A. 1 minut;

B. 5 minute;

C. 10 minute;
59.B

60. Sensibilitatea unei celule cu bastonaş:

A. este mai mare la întuneric decât la lumină;

B. este mai mare la lumină decât la întuneric;

C. este aceeaşi la lumină şi la întuneric;
60.A

61. Prin expunerea mult timp la lumină puternică:

A. creşte concentraţia pigmenţilor vizuali;

B. creşte sensibilitatea ochiului la lumină;

C. creşte cantitatea de retinen care este transformată în vitamina A;
61.C

62. În avitaminoza A:

A. se compromite adaptarea la întuneric;

B. se compromite adaptarea la lumină;

C. niciuna din cele de mai sus;
62.A

63. Reducerea vederii nocturne se numeşte:

A. nictalopie;

B. prezbiopie;

C. hemeralopie;
63.A

64. Reducerea vederii diurne se numeşte:

A. nictalopie;

B. prezbiopie;

C. hemeralopie;
64.C

65. Reducerea puterii de convergenţă a cristalinului se numeşte:

A. nictalopie;

B. prezbiopie;

C. hemeralopie;
65.B

66. Stimularea celulelor cu bastonaşe produce senzaţia de:

A. negru;

B. alb;

C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;
66.A

66. Stimularea celulelor cu conuri produce senzaţia de:

A. negru;

B. alb;

C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;

66.A

67. În daltonism, cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la:

A. roşu şi albastru;

B. verde şi albastru;

C. verde şi roşu;
67.C

68. Protoneuronul căii vizuale este reprezentat de:

A. celulele cu conuri şi bastonaşe;

B. celulele bipolare din retină;

C. celulele multipolare din retină;

68.B

Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

69. Deutoneuronul căii vizuale este reprezentat de:

A. celulele cu conuri şi bastonaşe;

B. celulele bipolare din retină;

C. celulele multipolare din retină;

69.C

70. Al treilea neuron al căii vizuale este situat in:

A. metatalamus;

B. talamus;

C. coliculii cvadrigemeni inferiori;

70.A

71. Canalul cohlear comunică cu:

A. rampa timpanică;

B. utricula;

C. sacula;

71.C

72. Corpusculii Pacini se adaptează:

A. încet;

B. puţin;

C. foarte rapid.
72.C

73. Analizatorul vestibular furnizează informaţii asupra:

A. echilibrului;

B. poziţiei şi mişcărilor corpului în spaţiu;

C. undelor sonore;
73.B

74. Stratul extern al retinei este:

A. situat sub sclerotică;

B. situat sub coroidă;

C. format din celule receptoare;
74.B

75. Faţă de melcul membranos, rampa vestibulară este așezată:

A. inferior;

B. lateral;

C. superior;
75.C

76. Tractul optic dintr-o parte aduce informaţii din:

A. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte;

B. jumătatea nazală a retinei de partea opusă;

C. jumătatea temporală a retinei de partea opusă;

76.B

77. Vestibulul membranos este alcătuit din:

A. utriculă şi saculă;

B. canale semicirculare membranoase;

C. canal cohlear;

77.A

78. Membrana reticulată a organului Corti este secretată de:

A. celulele de susţinere;

B. celulele auditive;

C. membrana tectoria;
78.A

79. Transmiterea undelor sonore prin urechea medie se face prin vibraţiile:

A. perilimfei;

B. endolimfei;

C. lanţului de oscioare;
79.C

80. Melcul membranos este separat de rampa timpanică prin membrana:

A. vestibulară;

B. bazilară;

C. tectoria;
80.B

81. Rampa vestibulară comunică cu rampa timpanică prin:

A. fereastra ovală;

B. fereastra rotundă;

C. helicotremă
81.C

82. La nivelul utriculei se găseşte deschiderea comună a canalelor semicirculare:

A. anterior şi lateral;

B. lateral şi posterior;

C. anterior şi posterior;
82.C

83. Între labirintul osos şi cel membranos se află:

A. perilimfă;

B. endolimfă;

C. utricula şi sacula;
83.A

84. Aerul din urechea medie comunică cu aerul din:

A. urechea externă;

B. urechea internă;

C. nazofaringe;
84.C

85. Faţă de vestibulul urechii interne, melcul osos este situat:

A. posterior:

B. lateral;

C. anterior;
85.C

86. Endolimfa se găseşte la nivelul:

A. rampei vestibulare;

B. rampei timpanice;

C. canalului cohlear;
86.C

87. Al treilea neuron al căii acustice se găseşte la nivelul:

A. talamusului;

B. metatalamusului;

C. coliculului inferior;
87.C

88. Axonii neuronilor din corpul geniculat medial se proiectează în girul:

A. temporal superior;

B. postcentral;

C. calcarin;

88.A

89. Nucleii vestibulari sunt în număr de:

A. doi;

B. trei;

C. patru;
89.C

90. De la nivelul nucleilor vestibulari pornesc fasciculele:

A. vestibulo-spinal;

B. vestibulo-metatalamic;

C. vestibulo-reticular;
90.A

91. Echilibrul static şi dinamic este controlat prin fasciculul:

A. vestibulo-talamic;

B. vestibulo-nuclear;

C. vestibulo-cerebelos;
91.C

92. Depolarizările celulelor senzoriale auditive:

A. sunt determinate de înclinarea cililor celulelor în ambele direcţii;

B. cresc frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;

C. scad frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;
92.B

93. Receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către:

A. otolite;

B. perilimfă;

C. endolimfă;
93.A

94. Celulele receptoare ale crestelor ampulare sunt acoperite de:

A. membrana otolitică;

B. membrana vestibulară;

C. cupolele gelatinoase;
94.C

95. Receptorii vestibulari sunt:

A. osmoreceptori;

B. chemoreceptori;

C. mecanoreceptori;
95.C

96. Cupola gelatinoasă stimulează crestele ampulare datorită:

A. otolitelor;

B. membranei reticulate;

C. inerţiei endolimfei;
96.C

97. Amplitudinea maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 db;

B. 100 db;

C. 130 db;
97.C

98. Frecvenţa minimă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz;

B. 200 Hz;

C. 20000Hz;
98.A

99. Frecvenţa maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz;

B. 200 Hz;

C. 20000Hz;

99.C

100. Retina umană este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă

între:

A. 370 şi 790 nm;

B. 390 şi 770 nm;

C. 350 şi 760 nm;

100.B

RĂSPUNSURI

1. B (pag. 38) 51. A (pag. 46)

2. C (pag. 39) 52. A (pag. 46)

3. C (pag. 38) 53. C (pag. 46)

4. A (pag. 38) 54. C (pag. 46)

5. C (pag. 38) 55. A (pag. 46)

6. B (pag. 38) 56. A (pag. 46)

7. A (pag. 38) 57. C (pag. 46)

8. C (pag. 38) 58. A (pag. 46)

9. B (pag. 38) 59. B (pag. 47)

10. C (pag. 38, 39) 60. A (pag. 47)

11. B (pag. 39) 61. C (pag. 47)

12. A (pag. 38) 62. A (pag. 47)

13. A (pag. 39) 63. A (pag. 47)

14. C (pag. 39) 64. C (pag. 47)

15. C (pag. 41) 65. B (pag. 46)

16. B (pag. 41) 66. B (pag. 47)

17. B (pag. 41) 67. C (pag. 47)

18. C (pag. 41) 68. B (pag. 47)

19. B (pag. 41) 69. C (pag. 47)

20. B (pag. 41) 70. A (pag. 46)

21. A (pag. 41) 71. C (pag. 49)

22. B (pag. 41) 72. C (pag. 39)

23. A (pag. 42) 73. B (pag. 49)

24. A (pag. 42) 74. B (pag. 45)

25. B (pag. 41) 75. C (pag. 49)

26. A (pag. 42) 76. B (pag. 47)

27. B (pag. 42) 77. A (pag. 49)

28. A (pag. 42) 78. A (pag. 50)

29. C (pag. 43) 79. C (pag. 49)

30. C (pag. 43) 80. B (pag. 49)

31. B (pag. 43) 81. C (pag. 49)

32. C (pag. 43) 82. C (pag. 49)

33. A (pag. 43) 83. A (pag. 49)

34. C (pag. 43) 84. C (pag. 49)

35. B (pag. 43) 85. C (pag. 49)

36. C (pag. 45) 86. C (pag. 49)

37. B (pag. 45) 87. C (pag. 50)

38. A (pag. 45) 88. A (pag. 50)

39. A (pag. 45) 89. C (pag. 50)

40. C (pag. 45, 47) 90. A (pag. 50)

41. A (pag. 45) 91. C (pag. 51)

42. C (pag. 45) 92. B (pag. 51)

43. C (pag. 44) 93. A (pag. 51)

44. C (pag. 44, 45) 94. C (pag. 52)

45. A (pag. 44, 45) 95. C (pag. 51)

46. C (pag. 44) 96. C (pag. 52)

47. C (pag. 46) 97. C (pag. 51)

48. B (pag. 46) 98. A (pag. 51)

49. B (pag. 46) 99. C (pag. 51)

50. C (pag. 46) 100. B (pag. 47)