Hematologia , 5 METODE DE TRATAMENT ÎN AFECŢIUNILE HEMATOLOGICE

METODE DE TRATAMENT ÎN AFECŢIUNILE HEMATOLOGICE

Rolul asistentei este de a administra tratamentul indicat de medic : - medicamentos şi perfuzabil (transfuzia de sânge şi plasmă, perfuziile).
  1. Transfuzia de sânge şi preparate de sânge:
se aplică ca un tratament de urgenţă
scopuri: - corectarea anemiei;
ameliorarea stării generale a bolnavilor;
-stimularea funcţiei hematopoietice a măduvei;

aport de factori ai coagulării.
înainte de efectuarea transfuziei se cere consimţământul bolnavului în scris şi se efectuează probele de compatibilitate.
indicaţii: anemie posthemoragică, anemii severe (feriprive, megaloblastice etc.), leucemii acute, hemofilie (perfuzie cu plasmă şi globină antihemofilică).
Accidentele si incidentele transfuziei de sange

-accidente
incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic
• se întrerupe transfuzia la apariţia semnelor precoce (frison, tahicardie, dispnee, cianoză,
stare generală alterată, dureri lombare, retrosternale)
- transfuzarea unui sânge alterat
• infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice la 1-2 ore după transfuzie; se
încălzeşte pacientul cu pături, buiote şi se administrează băuturi calde, se începe antibioterapie masivă, după antibiograma sângelui infectat
• infectat cu virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, spirochete sau brucele -
manifestările apar după trecerea perioadei respective de incubaţie
- prezenţa substanţelor piretogene provoacă frison, cefalee, febra
- embolie pulmonară * cu cheaguri, manifestată prin agitaţie, cianoză, dureri toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, febră * cu aer, manifestată prin alterarea bruscă a stării generale, cianoză, dispnee, tensiunea arterială scăzută, puls filiform; se iau măsuri antişoc de către medicul anestezist-reanimator
- transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliza intravasculară cu blocaj renal, şoc posttransfuzional, acidoză metabolică, stop cardiac prin hipotermie
-incidente
- înfundarea aparatului cu cheag - se schimbă aparatul
- sângele poate conţine cheaguri sau pelicule de fibrină ce se depun pe filtru
- se schimbă flaconul şi perfuzorul
- ieşirea acului din venă
- perforarea venei
- coagularea sângelui venos refulat în ac - se schimbă acul
  1. Exanguinotransfuzia este înlocuirea totală sau parţială a sângelui din organismul unui pacient. Este efectuată de o echipă de medici ajutaţi de asistente.
Indicaţii:
-boala hemolitică a nou-născutului;
-intoxicaţii cu substanţe care nu pot fi eliminate altfel din organism (exemple: intoxicaţii cu CO, cu nitriţi, cu KC1);
-după şocul posttransfuzional hemolitic.
Rolul asistentei: - pregătirea bolnavului şi a materialelor (aparatul Tzanck şi trusa specială pentru exanguinotransfuzie).
  1. Sângerare este o metodă indicată în policitemii se efectuează cu ac de puncţie prin puncţionarea venelor de la plică cotului într-un recipient gradat; se menţine garoul tot timpul sângerării, la o sângerare se extrag 200 -250ml sânge (nu se depăşeşte 400ml); după
sângerare se desface garoul şi se administrează ser fiziologic o cantitate egală cu cea a sâgelui 71 extras.
  1. Transplant de măduvă este efectuat de o echipă de medici;
o se aplică în leucemii, în boli genetice, anemii aplastice, boli maligne;
o este extrem de costisitor;
o măduva osoasă este recoltată de la donatori compatibili, apoi este tratată special prin heparinizare şi filtrare;
o recoltarea şi alegerea donatorului este făcută de către medic;
o bolnavului trebuie să i se facă o pregătire specială (tratament cu imunosupresoare);
o măduva este introdusă pe cale intravenoasă prin perfuzie;
o după efectuarea transplantului bolnavii trebuie îngrijiţi în condiţii sterile, sub protecţie de antibiotice, supraveghere hematologică timp de 14 - 28 de zile de către personal specializat (asistente).
  1. Roentgen terapia: în boala Hodgkin, limfoame, leucemii.
  2. Tratament chirurgical: splenectomie - în formele grave de anemii hemolitice.
  3.  Tratamentul medicamentos:
  1. Feroterapia (administrarea preparatelor de fier): indicată în anemia feriprivă.
Exemple de preparate cu fier: - administrate oral , Glubifer drj, adulţi-3-6/zi, copii 1-2/zi Ferronat suspensie aromatizată 2-4 linguriţe/zi, Ferro-gradumet ldrj/zi;
  • pe cale I.M.: - Ferrum Haussman fiole - I.M. cu puncţionare în Z (atenţie ! reacţii durere şi necroză la locul injectării sau pigmentarea regiunii) se foloseşte rar şi în cazuri excepţionale.
Fier Polimaltozat - idem.
Asistenta va explica reacţiile adverse: - scaunul colorat în negru, dinţi coloraţi, dureri epigastrice, greaţă, vărsături, va atenţiona mamele să respecte doza pentru a nu se produce intoxicaţii.
  1. Vitaminoterapia:
  • vitamina C: stimulează pofta de mâncare, rol în absorbţia Fe, se administrează pe cale orală sau parenterală i.v., sau i.m.
  • vitamina B12: indicată în anemia Biermer; se administrează i.m. în doza de atac lOOOy/zi timp de 14 zile, continuându-se cu doză de întreţinere de lOOOy/lună toată viaţa.
  • vitamina K: indicată în hemoragii; se administrează i.m., şi i.v.(perfuzie) Atenţie ! nu se va administra rapid deoarece provoacă congestia feţei, tahicardie, dispnee , colaps până la accident letal.
  • acid folie: drajeuri, Feretab (în combinaţie cu Fe) în unele anemii megaloblastice.
  1. Corticoterapia: indicată în leucemii, mielom.
  2. Antibioterapia: - indicată în leucemie, agranulocitoză; se administrează pe cale orală sau parenterală.
  3. Administrarea citostaticelor
Indicaţii: leucemii, limfoame, mielom multiplu, boala Hodgkin, unele colagenoze.
Definiţie: Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza celulară, afectând
toate celulele organismului, nu doar pe cele tumorale.
Chimioterapia depinde de tipul, localizarea şi stadiul evolutiv al tumorii. Datorită mecanismelor diferite de acţiune, frecvent, citostaticele se administrează combinat.
Schema de administrare o stabileşte medicul. Citostacele se administrează în cure la intervale de timp astfel ca organismul să se regenereze .

Căile de administrare :
  • sub formă de tablete pe cale orală ;
  • pe cale parenterală prin injecţii IV, injecţii intraarteriala, IM, SC ;
  • prin perfuzii IV ;
  • intracavitar prin instilaţii intravezicale, în cavitatea pleurală

Rolul asistentei în administrarea citostaticelor
Pregătirea pacientului:
  • psihică - este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc greaţă, senzaţie de sufocare sau vomă de intensitate gravă sau puternică ; pot epuiza bolnavul; inhibă apărarea organismului producând febră, alopecie temporară, modificări ale mucoaselor, diaree. Se ia consiţământul bolnavului.
Pacienţii insuficient informaţi devin intoleranţi şi nu au atitudine corespunzătoare faţă de boala de aceea au nevoie de consiliere psihologică, de sprijin sufletesc din partea familiei şi prietenilor şi în unele cazuri de administrare de calmante.
  • fizică - înaintea de începerea tratamentului se recoltează sânge pentru examenul hematologice (hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).
Regimul alimentar al pacientului va fi în funcţie de starea generală şi de preferinţă.
Se administrează medicamente antiemetice pentru prevenirea vărsăturilor.
Pentru prevenirea gustului neplăcut se recomadă pacientului să mestece gumă sau să consume bomboane mentolate.
Pacientul va primi regim alimentar în prima zi de cură cu citostatice puternic emetizante :
-dejun normal sau la alegere ;
- la prânz nu va mânca ;
- cina : supă uşoară ;
-lichidele se vor consuma dupa preferinţă.
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prânz şi seara supă ;
A treia zi : la alegere după apetit şi starea generală .
Medicamentele administrate bolnavului înainte de începerea tratamentului sunt:
antiemetice - Metoclopramid sub formă de tablete, supozitoare sau fiole în perfuzie, Zofran tb.. supozitoare sau fiole ;
- sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

Îngrijirea pacientului în timpul chimioterapiei
Prevenirea infecţiilor :
-îngrijiri în condiţii de perfectă asepsie ;
-evitarea contactului cu persoane cu viroze sau alte boli contagioase ;
-evitarea aglomeraţiilor ;
-îngrijirea cavităţii bucale şi prevenirea candidozei, stomatitei, gingivitei se face prin: spălarea dinţilor cu perii atraumatice, clătirea gurei între mese cu ceai de muşeţel sau apă de gură , badijonarea cu soluţie de Stamicin.
-îngrijirea organelor genitale şi prevenirea infecţiilor urinare se face prin :
- toaleta intimă temeinică cu săpun sau loţiuni ;
- ex. bacteriologic din secreţiile genitale ;
- urocultura pentru depistarea infecţiilor.
Tulburările gastro-intestinale (greaţa, voma, inapetenţa, diareea, durerea) se previn prin : - - reechilibrarea hidroelectrolitică corespunzătoare prin aport de lichide ;
-administrare de antiemetice ;
-reglarea tranzitului intestinal cu Motilium ;
-alimente bogate în vitamine şi minerale, evitându-se legumele bogate în celuloză ;
- se interzice consumarea băuturilor alcoolice.
Infecţiile tractului respirator se previn prin :
-gimnastică respiratorie; administrare de expectorante;
-depistarea germenilor patogeni din spută prin ex. bacteriologic ;
-interzicerea fumatului.
Riscul de hemoragii se previne prin controlul periodic al trombocitelor .
Riscul de anemie se previne prin controlul periodic al hemogramei, în caz de reacţii alergice se întrerupe administrarea citostacilor şi se anunţă medicul.
Măsuri de protecţie pentru personalul medical
Echipamentul este format din :
- halate cu mâneci lungi şi manşete
- mănuşi de unică folosinţă, impermeabile, care să depăşească manşetele;
- mască facială pentru filtrarea aerosolilor;
- ochelari de protecţie, care protejează şi faţa de o contaminare din lateral.
Alte măsuri de protecţie :
  • pregătirea soluţiilor perfuzabile se face într-o sală specială fară curenţi de aer, în spaţiu liniştit şi închis care nu trebuie folosit în alt scop pentru bolnav şi personal sanitar;
  • toate materialele necesare trebuie să fie aduse la locul de lucru ;
  • deşeurile contaminate se strâng în recipiente speciale ;
  • seringile şi aparatele de perfuzii pregătite sunt etichetate pentu a nu se produce confuzii;
  • în caz de contaminarea ochilor şi pielii neinteţionat se va spăla bine cu jet de apă ;
  • halatele se pun separat;
  • ochelarii se spală cu apă şi săpun ;
  • suprafeţele contaminate se spală cu apă şi săpun apoi se dau cu alcool;
  • la sfârşitul pregătirilor se spală mâinile.
Atenţie ! ! !
Femeile gravide, cele care alăptează şi persoanele sub 18 ani nu au voie să manevreze citostaticele ; de asemenea şi persoanele expuse concomitent la radiaţii ionizante.
6.Anticoagulante: Trombostop - capsule, Heparină - fiole-i.v., preparate de Heparină: Fraxiparină - s.c. păstrându-se pliul în timpul injectării ;
Calciparină - s.c., Clexane fiole ( serigă preumpluta ) 0,2ml S.C.
În timpul tratamentului se va evalua timpul de coagulare pentru prevenirea accidentelor hemoragice.
7.Antiagregante plachetare: Aspirină , Aspenter, Thrombo Ass , Dipiridamol, Vit.C.
8.Hemostatice : - sistemice - Fibrinogen uman fiole i.v., Adrenostazin fiole i.m., Etamsilat fiole i.v.sau i.m., vit K, EAC (acid amino-caproic);
- locale - bureţi de fibrină (folii Gelaspon), pelicule de fibrină (folii), pudră de fibrină. pulbere de trombină uscată sterilă.
9.Stimulatoare ale eritropoiezei şi leucopoiezei:
  • Eprex (Eritropoietină) fiole i.m.;
  • Leucotrofină fiole i.m.
Regimul alimentar are un rol primordial în tratarea anemiilor. Acesta trebuie să fit hiperproteic, să conţină peste l,5g proteine/kgcorp/zi, bogat în vitamine.
NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ din alimentaţia unui anemic carnea, laptele, peştele, ouăle, alimente ce conţin proteine în cantitate mare. Mesele să fie cel puţin 3 principale şi 2 - 3 suplimente/zi; alimentele să fie pregătite dietetic pentru a stimula pofta de mâncare.

Se recomandă pentru stimularea apetitului consumul de polen cu miere de albine deoarece polenul conţine toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime; factori de creştere: germeni de grâu, fructe proaspete, legume, spanac, găbenuşul proaspăt poate fi cosumat crud, amestecat cu miere.