Mecanica respiraţiei
Respiraţia este actul reflex care procură oxigenul necesar organismului şi mai ales muşchilor caresunt cei mai mari consumatori de oxigen. Respiraţia constă dintr-o mişcare alternativă de mărire şi
micşorare a volumului cutiei toracice, realizată în doi timpi: inspiraţia şi expiraţia. Inspiraţia este un
fenomen activ care se face cu efort muscular, prin mărirea toracelui în diferite direcţii. Prin urmare,
plămînii se dilată, presiunea se micşorează, astfel aerul pătrunde în alveole. Expiraţia se face normal,
fără efort muscular, coastele se lasă în jos, diafragmul se relaxează. La expiraţia forţată participă
muşchii toracici şi abdominali.
Mecanica contracţiei musculare
Musculatura- element activ care controlează deplasarea structurilor osoase şi mişcările altor structuri.
Mişcările datorate muşchilor se bazează pe capacitatea fibrelor musculare de a utiliza energia
chimică procurată în procesele metabolice, de a se scurta şi de a reveni la dimensiunile iniţiale.
Muşchiul striat este alcătuit dintr-un mănunchi (sute, chiar mii) de fibre musculare. Contracţia fibrei
musculare implică trei etape succesive:
1. excitaţia fibrei;
2. cuplajul excitaţie- contracţie;
3. contracţia propriu- zisă a fibrei.
Tipuri de contracţie
Muşchiul dezvoltă o forţă de contracţie egală şi de sens contrar forţei căreia i se opune. În funcţie de
mărimea acestei forte, muşchiul se poate scurta, alungi sau poate păstra aceeaşi lungime.
Contracţie izotonică - muşchiul se contractă contra unei forţe exterioare constante (ridicarea unei
greutăţi). Contracţie neizotonică - forţa variază ca mărime( întinderea unui resort).
Contracţie izometrică- contracţie în care lungimea muşchiului nu se modifică, dar tensiunea în el
creşte. Forţa dezvoltată este egală cu cea care trebuie învinsă. Muşchiul nu efectuează lucru
mecanic(contracţia posturală sau pentru susţinerea unui obiect).
Contracţia tetanică - Prin stimulare cu un impuls unic, muşchiul se contractă sub forma unei secuse
unice (intervalul între stimuli trebuie să fie mai lung decât timpul necesar contracţiei şi relaxării); la
stimulare repetitivă cu o anumită frecvenţă, peste o limită dată, contracţiile individuale fuzionează
într-o contracţie unică -contracţie tetanică.
TERMODIN